SOCIOLOGIA PROFESIILOR - FORMAREA ABILITATILOR DE MUNCA IN ECHIPA

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE SI RELATII PUBLICE "David Ogilvy"

SOCIOLOGIA PROFESIILOR

REFERAT :

FORMAREA ABILITATILOR DE MUNCA IN ECHIPA

FORMAREA ABILITATILOR DE MUNCA IN ECHIPA

Orice societate sau grup social nu este o suma de indivizi, ci consta intr-o retea de legaturi intre acestia, in mijloacele materiale sau spirituale pe care ei le folosesc in interactiunile si activitatile lor, precum si in rezultatele sau produsele materiale si spirituale ale activitatilor lor sociale. Fiintele umane intra in relatii cu alti membri ai societatii dintr-o necesitate. Astfel, fiecare dintre noi facem parte dintr-un grup, tinand cont de caracterul colectiv al societatii. De la nastere facem parte dintr-o familie, la scoala facem parte dintr-un colectiv al clasei respective, lucram intr-un colectiv, avem un cerc de prieteni, etc. "Astfel, la baza actiunii sociale sta rationalitatea actelor umane, ca efect al scopurilor urmarite. Spre deosebire de colectivitatile animale in care relatiile dintre indivizi sunt doar naturale, determinate de nevoile de hrana, aparare si reproducere, in colectivitatile umane relatiile dintre indivizi sau grupuri de indivizi sunt raporturi de cooperare animate de interese si trebuinte complexe stabilite rational". (Gavril Preda, 2005, pag.22).

Asa cum am aflat din cursul de sociologia profesiilor, oamenii se asociaza in grupuri din diferite cauze, cum ar fi:

atractia pentru activitatile grupului, pentru participarea la activitatile grupului sau atingerea unui anumit scop care este mai usor de realizat decat singur. Printre tipurile de grupuri de aceasta natura se enumara:

- grupurile de munca, formate pentru a realiza o sarcina mai eficient si mai rapid prin unirea resurselor si efortului;

- grupuri de solutionare a problemelor acolo unde se produc activitati civice si sociale;

- grupuri legislative, in care sunt formulate legi si regulamente;

- grupuri de autosprijin, in care membri grupului actioneaza in vederea proprii perfectionari.

simpatia pentru membrii grupului datorata unei atractii intre membrii grupului, independente de scopul si de activitatile grupului. Grupurile care se formeaza pe baza atractiei interpersonale apar spontan, ca de exemplu:

- grupurile de prieteni;

- bandele de strada;

- cluburile sociale; etc.

nevoile membrilor grupului per se- oamenii pot deveni membri ai unui grup pe motiv de a gasi aici satisfacerea nevoilor emotionale sociale, independent de natura activitatii grupului sau scopurilor sau atractivitatii pentru alti membri ai grupului.

Iar grupurile apar si se dezvolta ca o consecinta de trei factori:

nevoia de eficienta- legata de importanta activitatii grupului intr-o perioada specifica;

tipurile de abilitati si motivatii ale membrilor grupului;

mediul social.(apud Constantin Schifirnet, 2005).

Un individ isi petrece cea mai mare parte a timpului in grupul de munca. In aceste conditii se pun bazele formarii unui mod de comportare sociala intre membri grupului in vederea realizarii sarcinilor de munca. In astfel de grupuri se realizeaza o interactiune pe mai multe niveluri- atat pe orizontala intre membri grupului, cat si pe verticala intre membrii grupului si structurile ierarhice- aparand relatiile de autoritate. (Constantin Schifirnet, 2005, pag.57)

"In grupurile de munca interactiunile imediate au un rol crucial pentru ca ele influenteaza direct randamentul muncii.[ . ] Particularitatea grupurilor de munca sta in orientarea si centrarea lor pe sarcina. Scopul sau este productiv, economic sau social, si consta in producerea unor bunuri -materiale sau spirituale- sau a unor servicii. In grupul de munca scopul nu poate fi realizat de indivizi izolati, ci numai de indivizi care coopereaza intre ei in temeiul diviziunii muncii."(idem)

Grupul de munca functioneaza dupa anumite reguli si norme pentru a-si atinge scopul. Grupul scolar functioneaza dupa reguli si norme proprii, bazate pe nevoia de comunicare si de formare de competente, de abilitati, de aptitudini, de valori si care pune elevul in centru procesului instructiv-educativ. Astfel, intr-o scoala intalnim o serie de grupe de munca: colectivul de cadre didactice si colectivele de elevi din fiecare clasa. Acestia formeaza echipe de lucru doar in cazul in care intre membrii grupului exista relatii socio-afective in scopul realizarii obiectivelor. De cele mai multe ori se confunda clasa de elevi cu o echipa de lucru deoarece intre membri sai exista relatii socio-afective numai ca fiecare elev are obiectivele sale, independente de cele ale celor din grup. Ei vor deveni o echipa doar in cazul in care vor avea obiective comune si vor realiza sarcinile impreuna.

Desi munca in echipa are o serie de avantaje si este o forma de munca inca din cele mai vechi timpuri este foarte greu de precizat cum functioneaza. Pentru aceasta ar trebui sa definim notiunea de "echipa". Dupa unii echipa inseamna "persoane muncind impreuna pentru a realiza ceva" iar dupa altii "un numar restrans de persoane cu abilitati complementare care urmaresc un scop, obiective de realizat si o abordare comuna pentru care se considera reciproc responsabile" (didactic.ro).

"Munca in echipa este capacitatea de a munci impreuna pentru a realiza o idee comuna. Capacitatea de a directiona realizarile individuale spre obiectivele organizationale. Este sursa ce le permite oamenilor obisnuiti sa atinga rezultate neobisnuite (Andrew Carnegie- Cel mai bogat om din lume in 1901) (idem)

Se crede adesea ca invatarea este ceva ce are loc in mintea indivizilor. Drept rezultat, munca in echipa in procesul de invatare este perceputa ca o alta tehnica de a realiza acest proces de invatare individual. Cu toate acestea, procesul de invatare poate fi considerat de asemenea o activitate sociala. Echipele sunt adesea mai capabile decat indivizii sa rezolve problemele si sa creeze noi idei. (ibidem)

Intrucat incercam sa dezvoltam abilitati de lucru in echipa la elevii nostri, precum si cunostinte si abilitati tehnice, trebuie sa ne gandim cum putem sa folosim cel mai bine experienta lor privind munca in echipa.

Printre avantajele muncii in echipa pentru invatamant, respectiv formarea tehnica si profesionala se numara:

incurajarea elevilor sa invete si sa munceasca impreuna;

pregatire mai buna a elevilor pentru a-si ocupa locul pe piata muncii;

posibilitatea ca elevii sa participe mai eficient in contextele sociale;

sprijinirea elevilor sa respecte valoarea tuturor indivizilor - un aspect important intr-un sistem educational pe deplin inclusiv;

facilitarea schimbului de cunostinte si experienta intre elevi;

a profita de invatarea din grupul de colegi, prin intermediul experientelor impartasite, fiecare individ va fi ajutat sa devina mai constient de propriul comportament.

O diferenta majora intre grupuri si echipe este ca cele din urma sunt mai orientate spre un scop. (apud didactic.ro)

Trebuie sa avem in vedere nu numai scopurile ci si persoanele implicate.Rolul in echipa descrie tiparul caracteristic de comportament al unui membru al echipei fata de ceilalti, ce poate ajuta sau impiedica eficienta echipei. Identificarea rolului pe care il poate juca o persoana este importanta pentru ca permite ca:

persoana care formeaza echipa, sa faca alegeri mai bune in ceea ce priveste componenta echipei;

individul sa se cunoasca mai bine astfel incat sa poata sa-si organizeze punctele tari si slabe si sa lucreze mai eficient in echipa,   

echipa sa-si adapteze felul in care raspunde cerintelor sarcinii propuse.(idem)

Munca in echipa nu se realizeaza pur si simplu automat, aducand un grup de persoane laolalta si numindu-le echipa. Ca punct de pornire, trebuie sa fie formati pentru a munci in echipa iar apoi trebuie sa fie lasati sa lucreaza impreuna ca o echipa.

In ceea ce priveste componenta echipelor, e necesar sa existe o combinatie de persoane cu abilitati diferite si caractere diferite. Daca sunt prea asemanatoare, crearea de noi idei va fi limitata si toata lumea va dori sa joace aceleasi roluri si sa indeplineasca aceleasi sarcini, iar daca au caractere foarte diferite vor aparea conflicte de interese sau divergente de opinii ce a ce poate conduce uneori la destramarea echipei.

Trebuie sa ne asiguram ca membrii echipei sunt tratati egal, atat in cadrul echipei cat si de persoanele din afara acesteia. Membrii pot juca roluri diferite, de exemplu, in general exista un conducator, dar aceasta nu inseamna ca el este mai important decat oricare alt membru al echipei. Aceasta recunoastere egala trebuie sa se raporteze si la sex, capacitate intelectuala si oricare din multele diferente ce caracterizeaza indivizii. (ibidem)

De asemenea marimea echipei este importanta. Intr-o echipa cu putini membri este probabil ca toti sa devina activi, implicati in procesul educativ. Cei mai tacuti nu vor fi dominati de personalitatile mai puternice, iar aceia care nu doresc sa munceasca nu se pot ascunde atat de usor. Grupurile mai mari cuprind adesea una sau doua persoane care nu contribuie foarte mult, dar care pot fi inca productive. In grupurile foarte mari observam ca mai putini vorbesc ori sunt realmente implicati activ si un numar mic de persoane vor domina activitatea

Ca o echipa sa functioneze cu succes, membrii ei ar trebui sa fie complet dedicati finalizarii sarcinii si realizarii obiectivelor. Ei trebuie sa sprijine procesul si produsul muncii in echipa.Realizarea unui consens si asumarea sarcinii de catre fiecare membru al echipei este foarte importanta, atat in vederea succesului muncii in echipa cat si a dezvoltarii fiecarui membru.

O echipa eficace accepta si recunoaste punctele tari si slabe ale membrilor sai si valorifica punctele tari ale fiecarui membru. Membrii recunosc ca este importanta contributia fiecarei persoane. Desi este posibil sa nu fie de acord cu tot ceea ce spun sau fac ceilalti, ei se respecta reciproc, recunosc drepturile celorlalti de a avea si exprima opinii individuale. Apoi cad de acord cum sa avanseze pe baza unui consens. De asemenea ei recunosc si apreciaza faptul ca performanta combinata a unei echipe este mai semnificativa decat suma contributiilor individuale.(didactic.ro)

O echipa eficace aloca sarcinile cu claritate si identifica felul in care activitatile vor fi coordonate. Aceasta poate presupune sisteme formale sau informale de raportare in cadrul echipei, in special in cazul unei echipe mai mari sau atunci cand echipa nu lucreaza tot timpul in acelasi loc.

O echipa eficace va fi de asemenea capabila sa recunoasca daca realocarea muncii sau reorganizarea echipei este adecvata. De asemenea, membrii ei vor fi capabili sa actioneze daca apare o astfel de situatie.

Munca in echipa presupune adesea o varietate de abilitati, daca o sarcina urmeaza a fi realizata, si ca fiecare dintre ei vine cu abilitati individuale ce contribuie la realizarea produsului.

Dat fiind ca exista cateva aspecte ale practicilor de lucru eficace, iata cinci aspecte pentru activitatea in echipa.

- Dezvoltarea abilitatilor de comunicare

- Facilitarea formarii unor practici de munca eficace

- Asigurarea accesului la idei si informatii

- Solutionarea conflictului

- Monitorizarea realizarilor si oferirea de feedback (apud didactic.ro)

Factorul major care duce la realizari sub asteptari sau lipsa de eficacitate in munca in echipa este comunicarea defectuoasa cu toate ca formarea unei echipe trebuie sa contribuie la dezvoltarea comunicarii intre membrii sai.

Plecand de la afirmatia lui Francoise Dalto: "orice grup uman isi ia bogatia din comunicare, intrajutorare si solidaritate vizand un scop comun: inflorirea fiecaruia respectand diferentele", vom dezvolta rolul si efectele muncii in echipa in cadrul scolii contemporane.

Un principiu de baza in invatamantul contemporan se refera la invatarea centrata pe elev. Astfel, invatarea centrata pe elev are loc atunci cand elevii muncesc atat in grupuri, cat si individual, pentru a explora probleme si a deveni manipulatori activi de cunostinte, mai degraba decat receptori pasivi ai acestora. (S.W. Harmon & A. Hirumi, 1996).(idem)

Elevul de azi va trebui sa se integreze intr-un colectiv de munca mai tarziu, va trebui sa aiba bine sadite acele valori morale, abilitati si competente care sa-i permita sa lucreze impreuna cu ceilalti, sa comunice, sa asculte, sa stie cand si cum sa intervina pentru a obtine un maxim de calitate a muncii.

Iata deci, cum ideea de competitivitate individuala, ce implica egoism, teama de esec, timiditate sau aroganta excesiva incepe sa fie inlocuita cu cea de cooperare, exprimare libera a opiniei, intrajutorare, coordonare. Aceasta implica un proces destul de indelungat, inceput de la o varsta frageda.

Un lucru devine cert: adolescentii din zilele noastre nu merg la scoala doar pentru a invata, ci si de a participa la numeroase activitati care sa le permita exprimarea libera a opiniilor, dar si a indoielilor lor, a dorintelor si personalitatii lor, deschizandu-si drum sper viata asociativa.

Elevii si profesorii, eventual si alti factori externi, se intalnesc intr-un demers catre un alt fel de educatie, bazat pe un adevarat schimb de idei si pe valori umane, precum respectul fata de altii, stima fata de sine si solidaritatea umana. Trebuie sa recunoastem ca schimbarea educatiei de la competitia individuala la solidaritatea umana este profunda si participarea elevilor la proiecte in comun, impartindu-si sarcinile, ajutand un coleg care are probleme, luand decizii si lucrand cu placere.

Fiind profesor de fizica, am realizat impreuna cu elevii mei numeroase proiecte in comun cu finalitate practica . Chiar si modul de organizare a activitatii practice de laborator la fizica se organizeaza pe grupe. Intre elevii unei grupe se impart sarcinile de lucru astfel: unii realizeaza dispozitivul experimental si culeg datele iar altii , pe baza formulelor, determina valorile finale si fac interpretarea datelor si a rezultatelor. Am constatat, cu aceasta ocazie, ca lucrul in cadrul grupei de elevi se realizeaza optim atunci cand aceasta este alcatuita din maxim trei elevi si cand fiecare isi cunoaste foarte bine indatoririle. Din pacate modul de organizare a laboratorului (mai ales dispunerea meselor de lucru) cat si dotarea acestuia ( material didactic insuficient) nu permite organizarea unor grupe atat de mici ( in prezent grupa contine 5 sau 6 elevi) ceea ce conduce la o dezorganizare a grupei de lucru (in fiecare grupa va exista cel putin un elev care sa fie doar observator, fara a se implica in desfasurarea activitatii, sau vor aparea conflicte datorita dorintei lor de a lucra efectiv, de a cunoaste). Uneori, am folosit in cadrul lectiilor, prezentarea de proiecte ale elevilor pe diferite teme. Pentru realizarea acestora si pentru a usura munca fiecarui individ am organizat, de cele mai multe ori activitatea pe grupe. Chiar daca grupele au fost formate pe baza de prietenii si simpatii tot au existat momente de neintelegere intre membri. Acestea au aparut fie din cauza ca unii considerau ca munceau mai mult decat altii, fie din cauza ca in grupa nu exista doar un singur lider.

Plecand de la aceste observatii am incercat sa modific, pe cat posibil, modul de lucru pe echipe sau grupe. Astfel, in cadrul diferitelor proiecte derulate am incercat sa le dezvolt abilitatile de lucru in echipa.

Dar , se pare , ca s-a bucurat de un succes deosebit doua proiecte educative realizate impreuna cu elevii.

Ca diriginta la clasa XI D, in anul scolar 2005-2006, am realizat un proiect care sa-i ajute pe elevii mei in ceea ce priveste orientarea profesionala cat si lucrul in echipa, dezvoltandu-le anumite competente. Am intitulat proiectul " Ancheta ziaristului in devenire". Pentru ca elevii erau mai putin obisnuiti cu acest mod de lucru, m-am implicat destul de mult in acest proiect si am combinat, pentru inceput, munca individuala cu munca in echipa.

In prima etapa am explicat elevilor in ce consta acest proiect, am stabilit impreuna cu ei etapele desfasurarii lui si le-am propus sa se imparta in patru grupe, dupa preferinte. Le-am propus apoi cateva teme supuse investigatiei, legate de centrele lor de interes ( asa cum am presupus eu). Din sase teme propuse s-au ales patru, cate una pentru fiecare grupa, si anume: " Moda si adolescentii"; " Violenta in scoala"; " Calculatorul - necesitate si abuz"; " Cum imi petrec timpul liber".

In a doua etapa, fiecare membru al unei echipe a formulat doua intrebari legate de tema acceptata. Elevii au avut la dispozitie o saptamana in care sa se intalneasca pentru a prezenta forma finala a intrebarilor, avand grija sa nu se repete intrebarile.

Dupa aceasta saptamana, prima echipa a dat intrebarile sale echipei a doua pentru a raspunde la ele, in timp ce echipa a doua a dat intrebarile sale primei echipe in acelasi scop. Acelasi schimb s-a facut si intre echipele trei si patru.

In a treia etapa, cea mai importanta de altfel, elevii eu avut de realizat urmatoarele sarcini: membrii fiecarei echipe au formulat impreuna raspunsurile, in timp de inca o saptamana; raspunsurile se intorc la echipele care au formulat intrebarile si se redacteaza, in echipa, o concluzie finala, argumentata si logica, pe baza raspunsurilor echipei pereche, fara nici un fel de implicare personala.

In final, aceste concluzii au fost prezentate intregii clase. S-a votat cea mai buna ancheta, prin vot individual si secret. In urma numararii voturilor, cea mai buna ancheta a fost realizata de grupa a doua, avand tema " Violenta in scoala". Cu aceasta ocazie am aflat, nu numai eu ci si o parte din elevi, o serie de informatii legate de acest fenomen, lucruri nestiute si necunoscute de multi dintre elevii de la clasa dar si de colegii mei de cancelarie.

Scopurile urmarite in acest proiect au fost multiple, si anume: familiarizarea cu un mod de lucru din domeniul mass-media permitand elevilor sa-si cunoasca aptitudinile si competentele in acest domeniu, dar si modul de lucru in echipa, dezvoltand liber propriile idei, cooperand si ajutand pe ceilalti.

Ca observatii pozitive ale proiectului asi sublinia faptul ca am observat cum elevii mai timizi au participat activ la acest proiect si ca toti au lucrat cu placere. Totodata am descoperit o alta "fata" al unor elevii, care au cu adevarat talent organizatoric sau care au inclinatii literare, lucru pe care nu l-am putut descoperii la orele de curs. Astfel , in urma acestui proiect, am putut recomanda trei elevi echipei de profesori si elevi care au editat revista scolii in acel an scolar.

Lucrurile nu au mers de la sine. S-au semnalat o serie de probleme, cum ar fi: o lipsa de comunicare intre ei chiar daca se cunosteau si grupurile s-au format pe baza de prietenii si simpatii, au iesit in evidenta o serie de mici neconcordante de opinii care au trebuit fi rezolvate de mine ( nu s-au mai inteles, unii au incercat sa-si impuna propriile pareri fara a tine cont si de parerile celorlalti din echipa, nu reuseau sa se puna de acord in probleme minore, lupta de orgolii)

Ca parti negative ale acestui proiect as semnala: timpul destul de lung de lucru, cooperarea elevilor s-a realizat in mare parte in afara orelor de curs.

Un al doilea proiect la care am participat impreuna cu un colectiv de cadre didactice s-a intitulat " LINCS - este sansa ta" si s-a derulat in cadrul liceului in perioada iunie-decembrie 2007. Acesta a fost rezultatul unei echipe formate din cadre didactice, care au elaborat proiectul cu finantare din granturi scolare sprijinit de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Proiectul a avut ca obiectiv general " formarea si dezvoltarea unor abilitati de comunicare si abilitati antreprenoriale ale elevilor de liceu teoretic in cadrul organizational al unei companii virtuale scolare pentru facilitarea insertiei sociale dupa absolvire".

Astfel, pentru derularea proiectului a trebuit sa organizam activitatea unui numar de 65 de elevi din liceu, de la diferite clase si diferiti ani de studiu, in doua echipe omogene, care sa lucreze impreuna, care sa formeze o editura, care sa-si asume rolurile si responsabilitatile ce le revin conform fisei postului, care sa realizeze si sa finalizeze o revista bilingva pentru adolescenti.

In cadrul acestui proiect s-au derulat o serie de activitati, si anume:

A₁ - constituirea echipei de implementare a proiectului

A₂ - selectia elevilor conform organigramei companiei virtuale

A₃- furnizarea unui training pentru cadrele didactice implicate in proiect

A₄- desfasurarea stagiului de practica a elevilor in cadrul unor edituri din municipiul Ploiesti

A₅- amenajarea spatiului si achizitionarea aparaturii si a consumabilelor

A₆- organizarea unei vizite de lucru la Casa Presei Libere din Bucuresti

A₇- seminar de lansare a proiectului

A₈- stabilirea programului de lucru in compania virtuala

A₉- realizarea revistei si distribuirea ei

A₁₀- seminar pentru inchiderea proiectului

Daca lucrurile au mers bine in majoritatea activitatilor, cele mai mari probleme au fost intampinate in cadrul activitatilor A₈ si A₉. In aceste perioade elevii au trebuit sa se organizeze, sa-si asume raspunderi dar, mai ales sa se cunoasca, sa formeze un tot. Lucrurile nu au fost simple. In primul rand nu se cunosteau intre ei. In al doilea rand nu se puteau intalni deoarece programul scolar nu le permitea. Au avut probleme si la organizare deoarece unii dintre ei doreau sa fie sefi fara a intelege sau a avea abilitatile specifice. Nu in ultimul rand o problema a fost ridicata si de modul lor de organizarea, la un moment dat au intrat in criza de timp. Pana in final lucrurile s-au pus la punct dar asta a insemnat si o experienta deosebita castigata.

La finalul proiectului au recunoscut (citate ale unor elevi): " am invatat ca lucrul in echipa si o meserie nu este chiar "floare la ureche" asa cum pare la prima vedere"; " am invatat sa colaboram astfel incat fiecare sa isi stie atributiile si sa aprecieze totodata munca celorlalti"; " acest proiect ne-a ajutat sa ne dezvoltam spiritul de echipa si ne-a invatat sa lucram in stres"; " a fost o experienta unica: prima relatie sef-subaltern din viata mea"; "ne-am dezvoltat spiritul de echipa si am vazut ca trebuie multa munca si trebuie sa pui suflet in ceea ce faci"; etc

Proiectul continua sa se deruleze datorita contractelor de sponsorizare si publicitate incheiate. O parte dintre ei au devenit colaboratori ai unei redactii. Unii dintre ei si-au descoperit, cu aceasta ocazie, optiunea de viitor.

O problema a fost ridicata si de cadrele didactice implicate in derularea proiectului (printre care m-am numarat si eu). Cu toti a trebuit sa formam o grupa de lucru, sa coordonam activitatea elevilor dar fara a o ingradi, fara a ne impune principiile. Daca in procesul instructiv-educativ fiecare profesor isi desfasoara activitatea fara a implica si ceilalti colegi (nici macar pe cei din aria curriculara) acum toti a trebuit sa colaboram, sa ne aducem aportul la buna derulare a activitatii, tinand cont de scopul si obiectivele proiectului. Probleme au aparut mai ales din cauza programului scolar diferit, a faptului ca o parte din activitati s-au desfasurat in perioada vacantei si al faptului ca nu posedam cunostinte temeinice de organizare a unei institutii sau de jurnalism.

In final, consider ca toti, profesori si elevi, am invatat cate ceva legat de lucrul in echipa.

Consider, totusi, ca munca in echipa nu poate fi folosita continuu, ea trebuie impletita cu un studiu individual ce poate permite tanarului sa participe la proiectele de munca colectiva.

In final, putem spune ca tinerii, in urma acestor experimente, isi pot altfel imagina implinirea lor pe plan profesional, unde ambitia, pasiunea, placerea de a lucra cu ceilalti va avea un rol foarte important.

Iata de ce invatamantul romanesc se aliniaza acestei orientari deja practicate de mult timp in tarile occidentale ale U.E. si atrage adolescentii in acest tip de activitate, ce le confera o alta orientare in viitor.

BIBLIOGRAFIE

"Sociologia profesiilor", Constantin Schifirnet, note de curs, SNSPA Bucuresti, Facultatea de relatii publice, 2005;

"Sociologie", Gavril Preda, note de curs, UPG Ploiesti, Departamentul de invatamant la distanta si cu frecventa redusa, 2005;

"Utilizarea abilitatilor de munca in echipa", prof. ing. Doina Ciobanu, 2007, www.didactic.ro;

" Pedagogie si psihologie pentru examenele de definitivare si grade didactice: profesori, institutori/ invatatori, studenti si elevi ai scolilor normale", Marin Stoica, Editura Gheorghe Alexandru, 2002;

"Managementul si gestiunea clasei de elevi- fundamente teoretico-metodologice", Romita B. Iucu, Editura POLIROM, 2000;

"Management general si strategic in educatie- ghid practic", Alois Ghergut, Editura POLIROM, 2007;

"Consilierea carierei- compediu de metode si tehnici", Mihai Jigau ( redactor), Editura SIGMA, Bucuresti, 2007;

"Sociologie", manual pentru clasa a 11-a, Maria Voinea si Carmen Bulzan, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Editura ALL, 2006;

"Sociologie", manual pentru clasa a XI-a, Catalin Zamfir si Septimiu Chelcea, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Editura ECONOMICA PREUNIVERSITARIA, 2001.