Situatia scaderii ratei natalitatii in Romania

Situatia scaderii ratei natalitatii in Romania

Startul depopularii Romaniei a fost dat in 1990: pe atunci aveam 23 de milioane, acum doar 21. Emigrarea intensiva, scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii au dus la un deficit natural de populatie, care e si mai batrina decit cu cincisprezece ani in urma. Cetatenii cu virsta peste 65 de ani s-au inmultit din 1990 pina in 2004 cu 4,2%, in paralel cu diminuarea procentului de populatie alcatuit de copii si adolescenti. Acestia sint ceva mai numerosi in nordul Moldovei si cei mai putini in Capitala. In schimb, grupul de virsta 15-64, oricum in crestere pe intregul teritoriu romanesc, isi atinge maxima in Bucuresti. Pe de alta parte, Oltenia detine recordul celei mai imbatrinite populatii din tara. In privinta natalitatii, aceasta a scazut in 2003 de la 13,6% la 9,8%. Cele mai ridicate valori ale ei se inregistreaza tot in nord-estul tarii, abia in 2004 el crescind vag, cu 0,2%. Nu doar liberalizarea avortului este responsabila pentru aceasta diminuare, ci si dificultatile cu care se confrunta tinerii in formarea unei familii. Standardul de viata este invers proportional cu numarul nasterilor, cele mai sarace regiuni fiind cele mai bogate in progenituri.

Scaderea numarului populatiei a continuat si in luna ianuarie, inscriindu-se in tendinta ultimilor ani. Natalitatea s-a situat sub nivelul mortalitatii si a avut drept consecinta un spor natural negativ al populatiei.

Luna ianuarie 2007 fata de luna decembrie 2006

Natalitatea, mortalitatea si sporul natural

In luna ianuarie au fost inregistrati 18795 nascuti-vii, cu 3,5 mii mai multi decat in luna precedenta, determinand o rata a natalitatii de 10,3 nascuti-vii la 1000 locuitori (8,3 ‰ in luna decembrie).

Numarul decedatilor (25578) a fost cu 2,2 mii persoane mai mare decat in luna decembrie; in consecinta rata mortalitatii a crescut de la 12,8 decedati la 1000 locuitori, la 14,4‰.

Rata mortalitatii infantile (decedati sub un an la 1000 nascuti-vii) a inregistrat o crestere: 15,5‰ in luna ianuarie fata de 15,0‰ in luna decembrie.

Sporul natural negativ, care indica un deficit al nascutilor-vii fata de cel al decedatilor, a scazut

de la -4,5 mii persoane in luna decembrie la -3,7 mii persoane in luna ianuarie.

Nuptialitate si Divortialitate

La oficiile de stare civila s-au inregistrat 12339 casatorii, in crestere cu 7,4 mii comparativ cu luna precedenta, revenind 6,7 casatorii la 1000 locuitori (fata de 2,7‰ in luna decembrie).

Prin hotarari judecatoresti definitive s-au pronuntat 1403 divorturi, in scadere cu 1,4 mii cazuri, rata divortialitatii ajungand in luna ianuarie la 0,77 divorturi la 1000 locuitori fata de 1,51‰ in luna precedenta.

Luna ianuarie 2007 fata de luna ianuarie 2006

Natalitatea, mortalitatea si sporul natural

Fata de luna ianuarie 2006, numarul nascutilor-vii a crescut cu 1325 copii, determinand o crestere a ratei

natalitatii (de la 9,5‰ la 10,3‰). De asemenea a crescut si numarul deceselor cu 1186 persoane, determinand o crestere a ratei mortalitatii (de la 13,3‰ la 14,4‰).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, rata mortalitatii infantile a crescut de la 15,0 la 15,5 decedati sub 1 an la 1000 nascuti-vii.

Sporul natural negativ in luna ianuarie 2007 a fost de -6,8 mii persoane fata de -6,9 mii persoane in luna

ianuarie 2006; rata sporului natural a fost de -3,7 persoane la 1000 locuitori (-3,8‰ in luna ianuarie 2006)

Nuptialitate si Divortialitate

Cresterea numarului de casatorii (cu 6,4 mii) ca urmare a adoptarii Legii nr.396/30.10.2006 pivind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, a modificat rata nuptialitatii de la 3,2 la 6,7 casatorii la 1000 locuitori in luna ianuarie 2007. Cresterea nesemnificativa a numarului de divorturi (cu 28) a condus la o usoara crestere a ratei divortialitatii de la 0,75 la 0,77 divorturi la 1000 locuitori.

Statistica

Cum convingem familiile sa procreeze?

Romania nu prea mai vrea copii    - Cotidianul – Ianuarie 2007

Alexandra Olivotto, Alexandra Badicioiu

Romania nu poseda politici declarat pronataliste. Cu toate acestea, se incearca stimularea reproducerii la fel ca in Occident: prin oferirea unor motivatii financiare.

Scaderea natalitatii nu este o surpriza pentru specialisti, ea mentinindu-se la niveluri similare cu cele din tarile UE. Aici, ca si acolo, redresarea unui trend demografic in scadere se poate face si prin stimularea reproducerii. In fostele tari comuniste, cetatenii opun rezistenta politicilor pronataliste, asa ca mijloacele de persuasiune la care recurge statul sint de obicei de natura economica. De altfel, promovarea unor astfel de masuri s-a dovedit eficienta in spatiul americano-european. Printre astfel de „motivatii“ se numara reducerea de taxe (SUA), asistenta - gratuita sau subventionata - in ingrijirea copilului (Suedia) sau acordarea unor imprumuturi de catre guvern pentru a ajuta tinerele cupluri sa achizitioneze locuinte (Franta, Ungaria). Romania pastreaza in acest domeniu linia francofona, adica furnizeaza alocatii familiilor pentru a remedia pierderile de venit sau cresterile cheltuielilor produse de nasterea unui copil.

Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul „Alfred Russescu“, considera ca un alt aspect al stimularii reproducerii este flexibilizarea programului de lucru cu ajutorul concediilor, in privinta carora Romania este foarte generoasa. Totusi, „politicile romanesti vizeaza sanatatea familiei si a copilului mai degraba decit obiective pronataliste asumate“, crede conferentiarul dr. Cornelia Muresan.

Un roman din trei traieste in diaspora

Peste 12 milioane de romani traiesc in afara granitelor, iar afluenta din ultimii ani a ingrosat rindurile emigratilor autohtoni, depasind cu mult statisticile oficiale.

In lume traiesc 34 de milioane de romani, din care doua treimi in Romania. Daniela Soros, vicepresedintele Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni (FNRP), confirma aceasta statistica, adaugind ca numarul va fi intotdeauna mai mult sau mai putin exact, din lipsa unor instrumente corecte de evaluare. Cele mai mari si mai vechi comunitati romanesti se afla in Canada si Statele Unite, unde traiesc peste 100.000, respectiv peste un milion de conationali. Datele Institutului National de Statistica  indica insa doar o diaspora de 400.000. Grupuri izolate si de o marime redusa de romani sint raspindite si in alte locuri de pe glob, cum ar fi Africa de Sud, Australia, Mexic, Argentina, Macedonia sau Grecia. In schimb, Europa a constituit un caz aparte in configuratia diasporei romanesti. Desi geografia ar fi prezis-o, pina in 1989, comunitatile autohtone de pe vechiul continent nu au avut dimensiuni semnificative. Ele s-au marit in ultimul deceniu, cu rindurile celor care au plecat pentru munci sezoniere in Italia si Spania. In prezent, peste doua milioane de romani muncesc in strainatate, conform Organizatiei Internationale pentru Migratie. Dintre acestia, 30% se duc in Italia si 20% in Spania.

Sintem cap de linie la mortalitate infantila

Romania are cea mai mare mortalitate infantila si materna din Europa

„Cauzele sint saracia, lipsa unei vieti igienice si problemele de asistenta medicala. Oamenii nu au medicamente si nu vin la timp la consultatie“, declara doctorul Petru Muresan, expert la Centrul de Statistica Sanitara. Conform datelor de la Ministerul Sanatatii, numarul deceselor la copii cu virste pina intr-un an a oscilat in ultimii zece ani - cu o tendinta de scadere - de la 26 la mie in 1990, la 16 la mie in 2004. Cele mai ridicate valori s-au inregistrat in Moldova (23 la mie), iar cele mai mici la Bucuresti (10 la mie). 20% dintre aceste decese s-au produs in primele 24 de ore de la nastere, iar cauzele tin atit de familie, care nu se adreseaza la timp medicului, cit si de carentele in asistenta medicala. De altfel, in ultimii ani a crescut si mortalitatea neonatala (care se produce pina in 27 de zile), precum si numarul copiilor morti inainte de nastere. Multi romani insa nu declara nascutul mort la starea civila, realitatea fiind mult mai ingrijoratoare decit in statistici. Mortalitatea materna a scazut de la 0,83 la mie in 1990, pina la 0,24 la mie in 2004, principalele cauze fiind avorturile si faptul ca femeile nu sint luate in evidenta sau nu comunica cu medicul in timpul sarcinii. 

*Materiale preluate (Institutul National de Statistica, Cotidianul 2007)