Statistica privind situatia actuala a traficului si a consumului de droguri

Statistica privind situatia actuala a traficului si a consumului de droguri

Traseul precursorilor si a drogurilor

Un rol important in fabricarea drogurilor il au precursorii si substantele chimice esentiale, care sunt compusi utilizati in mod frecvent in diverse domenii de activitate (sinteza medicamentelor, pielarie, industria detergentilor etc.), dar care sunt indispensabili in procesele de productie si purificare a drogurilor.Controlul comertului cu aceste substante joaca un rol foarte important in eradicarea productiei de droguri, motiv pentru care, la nivel international, au fost incheiate o serie de acorduri care reglementeaza problematica.

In acest context, traficantii de droguri acorda o atentie deosebita procurarii precursorilor si substantelor chimice esentiale, sens in care si-au creat o serie de canale de aprovizionare, dezvoltand adevarate retele ce opereaza la nivel regional si international, specializate in traficul cu acest gen de substante.

Sub denumirea de precursori chimici gasim acele substante care se utilizeaza la fabricarea drogurilor sintetice, in cadrul procesului de sinteza    sunt prelucrate si se regasesc in structura chimica a produsilor finali, in timp ce substantele chimice esentiale desemneaza compusii utilizati in procesele de sinteza a cocainei si heroinei, cei mai cunoscuti fiind permanganatul de potasiu si, respectiv, anhidrida acetica .Conventia Natiunilor Unite privind traficul cu droguri si substante psihotrope din anul 1988 defineste un numar de 23 de substante chimice ce se utilizeaza in mod frecvent la fabricarea drogurilor si ca atare sunt supuse controlului international.

Cele mai frecvente modalitati de obtinere a precursorilor si substantelor chimice esentiale[2] de catre producatorii de droguri sunt:

deturnarea substantelor vizate produse in tarile in care se fabrica drogurile, de la circuitul legal, ca urmare a unui slab control exercitat de autoritati; aceasta modalitate presupune existenta in tarile respective a unor capacitati legale de productie a substantelor in cauza.

fabricarea sau importul legal al substantelor vizate in tarile vecine celor in care se produc drogurile si deturnarea acestora cu complicitatea fabricantului, respectiv a importatorului, pe fondul unui control superficial la tranzitarea granitei spre tara de fabricare a drogurilor.

tranzactionarea substantelor vizate sub acoperirea unor transporturi de substante ce nu se supun controlului international, proces care presupune complicitatea furnizorului si transportatorului, precum si incapacitatea autoritatilor vamale de a stabili natura substantelor importate.

obtinerea artizanala a substantelor vizate in tarile in care se produc drogurile, din substante care nu sunt supuse controlului international.

obtinerea substantelor vizate (mai ales efedrina si pseudefedrina) din produse farmaceutice disponibile fara prescriptie medicala sau care nu se supun unui control de tranzactionare.

Spre deosebire de substantele chimice esentiale care se tranzactioneaza in cantitati mari, de ordinul sutelor si chiar miilor de kilograme, controlul si depistarea lor fiind deosebit de dificila in contextul in care nu se poate vorbi de destinatii anumite, fabricarea drogurilor sintetice nefiind dependenta de cultivarea unei anumite plante ca in cazul heroinei sau cocainei.

In cele ce urmeaza vom trece in revista, principalele tari furnizoare de precursori si substante chimice esentiale pentru producatorii de droguri, in contextul in care acestea dispun de importante capacitati chimice care produc sau utilizeaza mari cantitati din acesti compusi chimici, utilizati in procese industriale derulate legal.

Studiul pe raportul anual privind traficul si consumul de droguri

Realitatea statistica a ultimilor ani aduce in prim plan o stabilizare a fenomenului drogurilor pe cele trei dimensiuni ale acestuia: productie, trafic si consum. Acest aspect este, de altfel, mentionat, si in Raportul mondial privind drogurile intocmit de Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea: "Pentru majoritatea drogurilor - cocaina, heroina, canabis si amfetamina - sunt semne de stabilitate generala, indiferent daca e vorba de productie, trafic sau consum". In ciuda acestor date imbucuratoare, problema drogurilor este inca departe de a fi rezolvata intrucat progresele realizate in anumite regiuni sunt contrabalansate de tendintele negative constatate in alte zone ale mapamondului.Una din fatetele problematicii drogurilor este reprezentata de consumul unor astfel de substante care, in intervalul 2005-2006, a inregistrat valori similare celor din perioada precedenta, de aproximativ 200 milioane de persoane cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani care consuma droguri cel putin o data pe an, ceea ce reprezinta 4,8% din populatia globului; dintre acestia, 2,7% consuma droguri o data pe luna iar 0,6% sunt consumatori dependenti.[3]

La nivel european, potrivit datelor furnizate de Observatorul European de droguri si Toxicomanie prin Raportul anual 2007 privind situatia drogurilor in Europa, in anul 2005 se inregistrau 34 milioane de consumatori dintre care 23 milioane consumatori de canabis, 4,5 milioane consumatori de cocaina, 3 milioane consumatori de ecstasy, 2 milioane consumatori de amfetamine si 1,5 milioane consumatori problematici de opiacee.

Pe mapamond, in topul celor mai consumate droguri continua sa se situeze canabisul desi numarul consumatorilor de canabis a scazut usor fata de perioada precedenta de la 162 milioane la 158,8 milioane. Aceeasi tendinta descendenta se constata si in cazul stimulentilor de tip amfetaminic (ATS), numarul consumatorilor de astfel de substante fiind de 33,5 milioane dintre care 24,9 persoane consumatoare de amfetamine si 8,6 milioane persoane consumatoare de ecstasy. Analizand graficul urmator, se poate sesiza ca aceasta diminuare a consumului de stimulentilor de tip amfetaminic se datoreaza, in mare parte, scaderii consumatorilor de ecstasy cu 1,4 milioane. Un regres modest se constata si in cazul consumului de opiacee unde se inregistreaza 15,6 milioane consumatori dintre care 11,1 milioane sunt persoane consumatoare de heroina. In cazul cocainei se constata o evolutie usoara a consumului fata de anul 2004, de la 13 milioane la 14,3 milioane de consumatori.[5]

O analiza a distributiei consumului pe tip de drog la nivel continental in functie de cererea de tratament evidentiaza o predominanta a consumului de opiacee in Europa si Asia, o preponderenta a consumului de cocaina si apoi de canabis in America de Sud si America de Nord, acest ultim drog determinand in Africa si Oceania cel mai mare numar de cereri de tratament. In cazul stimulentilor de tip amfetaminic, cel mai mare numar de cereri de tratament s-a inregistrat in Asia, urmata de Oceania, America de Nord, Africa si Europa.

Comparativ cu perioada precedenta, se constata o crestere cu 2% a cererilor de tratament pentru consumul de canabis atat in Europa cat si in America de Sud in timp ce in America de Nord numarul acestora a scazut cu 6%. In cazul consumului de opiacee, doar in Africa se observa o crestere cu 3% a cererilor de tratament, in restul continentelor observandu-se o scadere a acestora. Aceeasi tendinta de diminuare, se remarca si in cazul consumului de cocaina, exceptie facand Europa, cu un nivel ridicat de consum in Spania, Marea Britanie si Italia. In ciuda scaderii cu 6% a numarului de cereri de tratament, America de Sud ramane continentul cu cel mai mare consum de cocaina inregistrat prin cererile de tratament efectuate. Pentru consumul stimulentilor de tip amfetaminic numarul cererilor de tratament a crescut pe toate continentele, in special in America de Nord si in Africa unde numarul acestora este cu 7%, respectiv cu 6% mai mare decat in perioada anterioara. Pe continentul asiatic, cererile de tratament pentru ATS provin, in mod deosebit, din Estul si Sud-Estul Asiei.

La nivel mondial, capturile de droguri au crescut, in anul 2005, cu 21% mai mult decat in anul precedent, statele membre raportand catre Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea 1,5 milioane de capturi de droguri. Din totalul capturilor de droguri, mai mult de jumatate (57%) sunt reprezentate de canabis (iarba, rezina, ulei, planta, seminte), 17% de opiacee dintre care 14% numai heroina, 12% de grupul stimulentelor de tip amfetaminic (5,5% metamfetamine, 2,5% amfetamine, 2% ecstasy, 2% alte tipuri de amfetamine) si 9% de cocaina.

Fata de anul precedent, in 2005 au crescut capturile de droguri pentru cocaina cu 29,84%,pentru opium cu 61,64% si pentru amfetamine cu 118,64%.

In cazul capturilor de canabis s-a constatat o scadere a acestora in anul 2005 comparativ cu anul precedent, cu 35,07% pentru iarba de canabis si cu 11,18% pentru rezina de canabis, exceptie facand capturile de canabis planta unde s-a inregistrat o crestere cu 5,05%.[7]

Capturi de cannabis

La nivel european, potrivit datelor cuprinse in Raportul anual 2007 privind situatia drogurilor in Europa, in cursul anului 2005 s-au realizat 646.000 capturi de droguri dintre care 455.000 capturi de canabis (70,43%), 69.000 capturi de stimulenti de tip amfetaminic (10,68%), 70.000 capturi de cocaina (10,83%) si 52 000 capturi de opiacee (8,05%).

Romania.Consumul de droguri in populatie[8]

In anul 2005, organizatia Salvati Copiii a publicat rezultatele unui studiu intitulat Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania.

Consideratii metodologice:

Aceasta cercetare a cuprins doua mari componente: studiu calitativ si studiu cantitativ.

acoperire geografica: nationala;

populatia tinta: tinerii cu varsta cuprinsa intre 11 si 22 ani;

marimea esantionului: 2.500 respondenti;

metoda de esantionare: probabilista, stratificata, multistadiala;

metoda de cercetare: combinare de metode calitative (interviu, focus-group) cu metode cantitative (chestionar);

colectarea datelor: cercetare calitativa derulata in perioada iulie 2004 - ianuarie 2005; cercetare cantitativa derulata in perioada noiembrie-decembrie 2004;

finantare: Programul Fondului Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

La nivelul intregului esantion, cei care au consumat vreodata un drog ilegal reprezinta 4%. Pe categorii de varsta, prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii se prezinta astfel:

Prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii, in functie de grupa de varsta(%)

Pe intreg esantionul, persoanele cu varsta cuprinsa intre 19 si 22 ani prezinta cea mai ridicata prevalenta a consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii (10,8%).

La intrebarea "Tu ai incercat vreodata ", marijuana reprezinta drogul cel mai des mentionat (2,5% dintre respondenti), urmat de calmante (0,5%) si heroina (0,4%).

Utilizarea drogurilor de-a lungul vietii, in functie de tipul de drog (%)

Prevalenta consumului de droguri in ultimele 12 luni, in functie de drogul consumat, este de: 0,7% pentru marijuana, 0,4% pentru cocaina, 0,2% pentru ecstasy.

Masura in care respondentii apreciaza ca drogurile provoaca

dependenta(%)

Heroina si cocaina sunt principalele droguri pe care respondentii le apreciaza ca provocand dependenta (67,6%, respectiv 67,3%), urmate indeaproape de marijuana (58,1%) si ecstasy (42,3%). La polul opus se afla LSD (1,4%) si crack (6,7%).

Pentru a determina care este opinia tinerilor referitoare la consumul si consumatorii de droguri, autorii au realizat focus-grupuri. Majoritatea raspunsurilor (ex: "Sunt bolnavi", "Sunt drogati") au indicat ca tinerii apreciaza consumatorii de droguri ca fiind persoane bolnave.

Consumul de droguri in randul grupurilor specifice (personae practicante ale sexului commercial, minoritati etc.)

In vederea dezvoltarii unor interventii eficiente de prevenire a infectarii cu HIV si a altor boli transmisibile,

in anul 2005, Asociatia Romana Anti-SIDA (ARAS) a realizat un studiu in randul femeilor care practicasexul comercial.

Consideratii metodologice:

acoperire geografica: 12 orase din Romania (Arad, Bacau, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta,Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Filiasi, Iasi, Piatra Neamt, Targu-Jiu, Timisoara);

populatia tinta: femeile care practica sexul comercial;

marimea esantionului: 395 respondenti;

metoda de esantionare: snowball;

metoda de cercetare: maparea zonelor de interes, aplicarea unui interviu semi-structurat pe baza de chestionar, observatia, studiul de caz in vederea determinarii istoriei personale;

colectarea datelor: mai-iulie 2005;

finantare: Programul Fondului Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

Rezultate privind consumul de droguri ilegale in randul femeilor care practica sexul comercial:

11% dintre femeile care practica sexul comercial (participante la studiu) au declarat ca au consumat heroina injectabila in anul 2004, majoritatea fiind din Bucuresti, una singura fiind din Cluj. De altfel, datele prezentate de autori in functie de zona geografica, indica faptul ca 33,3% dintre persoanele intervievate din Bucuresti, consuma heroina pe cale injectabila;

aproximativ 40% dintre femeile care au declarat ca au consumat droguri, au recunoscut ca au consumat heroina in ultimele 12 luni si au folosit in comun echipamentul de injectare.

Folosirea in comun de ace si seringi la ultima injectare

89% dintre femeile practicante ale sexului comercial care au declarat ca au consumat heroina in 2004 sau 2005 au cunostinta despre faptul ca HIV/AIDS se transmite pe cale injectabila, iar 30,4% au cunostinte corecte referitoare si la celelalte cai de transmitere; nivelul cunostintelor referitoare la HIV/SIDA in randul practicantelor sexului comercial care au consumat droguri este cu 10% mai mare decat valoarea medie stabilita pentru intreg esantionul

rata utilizarii prezervativului in randul femeilor consumatoare de heroina pe cale injectabila care practica sexul comercial este cu aproximativ 20% mai mare decat rata stabilita pentru restul esantionului.