Tehnica monografiei sociologice

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

TEHNICA MONOGRAFIEI

SOCIOLOGICE

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

SECTIA SOCIOLOGIE

Studiu bibliografic realizat in cadrul tematicii obligatorii de pregatire la disciplina de istoria doctrinelor sociologice.

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

CAPITOLUL I

DATE BIOGRAFICE ALE LUI HENRI H. STAHL

1.Viata profesionala

Henri H.Stahl (1901-1991) a fost un sociolog rural roman,antropolog cultural de orientare marxista ,etnograf,istoric social,memorialist .S-a nascut la Bucuresti si provenea dintr-o familie cu stramosi veniti din Elvetia francofona,a fost fiul lui Henri Stahl,initiatorul stenografiei.

Fost elev a lui Dimitrie Gusti,intemeietorul Scolii sociologice de la Bucuresti,dupa ce si-a luat doctoratul, a devenit interesat de lucrarile lui fiind unul din cei mai proeminenti colaboratori ai acestuia. Se alatura echipei catedrei de Sociologie Etica si Politica a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti al carui titular era Dimitrie Gusti.

In prima etapa i-a asistat pe D.Gusti si pe Gheorghe Vladescu-Racoasa in relizarea unei vaste actiuni interdisciplinare de scriere a monografiilor satelor din Romania.

In 1936 Dimitrie Gusti,Henri H.Stahl si Victor Ion Popa au infiintat Muzeul Satului din Bucuresti.Henri. H.Stahl a preluat activitatea Scolii de Sociologie in ceea ce priveste studiul de teren in satele din Romania realizand primele filme documentare sociologice din tara.

Ca membru al Societatii "Criterion" s-a facut cunoscut prin pozitia sa marxista, in 1932 intrand in polemica cu Lucretiu Patrascanu ,care sustinea o pozitie leninista.

In anul 1934, inpreuna cu Alexandru Cristian Tell, Mircea Eliade si Petru Comarnescu a infiintat revista "Criterion", despre care afirma ca nu are nici o legatura cu Societatea "Criterion", al carei membru a fost.

A scris ziarul nationalist "Dreapta", dar duapa ce acesta l-a atacat pe Nicolaie Iorga, l-a parasit, invocand un conflict de opinii politice . In anul 1938, contrar spiritului generatiei sale s-a declarat antifascist.

Dupa Al doilea razboi mondial si instaurarea regismului communist, Stahl a fost implicat in proiecte ce aveau intentia sa reinvie sociologia.

A reusit abia dupa 1960, cand a inceput sa lucreze impreuna cu echipa lui Miron Constantinescu la "Bibliotheca Historica Romaniae, initiate de Academia Romana.

Din anul 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Romane iar in anul 1990, a fost ales membru titular al Academiei Romane.

Activitatea sa de cercetator al realitati romanesti acopera o jumatate de veac si aproape toate zonele tarii iar scrierile sale, fundamentale pentru istoria sociala a Romaniei, au fost tiparite la edituri prestigioase din Franta, Andlia, Italia. "Tehnica monografiei sociologice" este prima lucrare de metodologie a cercetarii de teren din

2. Opere

1934- Tehnica monografiei sociologice.

1939- Nerej, un village d'une region archaque, 3 volume

1946- Sociologia satului devalmas romanesc.

1950-1965 Contributii la studiul satelor devalmase,3 volume.

1975- Teoria si practica investigarilor sociale, 2 volume.

1980- Teorii si ipoteze privind sociologia oranduirii tributale.

1981-Amintirti si ganduri din vechea scoala a monografiilor sociologice

1983-Eseuri critice.Despre cultura populara romaneasca

1986-Dimitrie Gusti.Studii critice

1992- Probleme confuze in istoria sociala a Romaniei

2000- Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl- autor Zoltan Rostas

CAPITOLUL II

TRASATURI GENERALE ALE EMPIRISMULUI SOCIOLOGIC

1. Inovatii metodologice privind observatia sociologica in tratatele problemelor sociale.

Empirismul a instituit o practica ideologica a filozofiei stiintelor naturii in domeniul stiintelor sociale .S-a preocupat mai mult de fundamentarea empirica a unei probleme de implicatiile teoretice;de elaborarea instrumentelor de masurare si a metodelor de colectare a datelor ajungandu-se ca metoda sa se substituie problematicii cercetate .

In actiunea de cercetare directa a realitatii predomina observatia sistemica si independenta.Aceasta metoda valorifica modelul cercetarii stiintifice clasice prin intermediul unor rationamente inductive si deductive care asigura investigarea directa a unor fapte,evenimente,relatati.

Metoda monografica deschide sociologiei posibilitatea de a se constitui in stiinta autonoma alaturi de stiintele considerate consacrate.Tine de observatia directa a realitatii vii cu ganduri teoretice explicative si este singura metoda pe care si-o poate insusi sociologia.Rodnicia metodei tine in intaiul rand de atitudinea care o are sociologul fata de metoda.

Tipul metodei empirice il constituie procedeul anchetei care culmineaza in cercetarile statistice.Datele statistice urmaresc o redare cantitativa cu un maximum de precizie a unei stari sociale,prin culegera,gruparea si formularea in cifre a tuturor intamplarilor sociale,reprezentate prin diagrame,cartograme si stereograme.

Observatia sociologica este metoda cea mai de seama prin care observatorul ia contact cu realitatea.Pregatirea teoretica este cea dintai conditie a cercetatorului stiintific. Observatorul trebuie sa fie mai dinainte cunoscator al problemelor ce se vor ivi in domeniul ce se va observa.

CAPITOLUL III

ETAPELE, REGULILE SI REZULTATELE CERCETARII MONOGRAFICE

1.Luarea contactului cu informatorii pe baza regulii neamestecului in faptele sociale si a observarii directe.

Aceasta etapa este una dintre cele mai grele din toata munca monografica, deoarece totul depinde de talentul pe care il are fiecare cercetator.

Informatorii sunt acei localnici care detin cele mai multe informatii,cum ar fi :preoti ,invatatori ,batrani.

Observarea directa a faptelor, se face de catre cercetator, care participa directanumite activitati, de pilda: participarea cercetatorului de la inceput pana la final la o nunta, inmormantare, botez, slujba religioasa, din care isi noteza pe rand tot ce se intampla.

H.H.Stahl sustine ca ,,cercetatorul trbuie sa renunte la gandul ca ar putea afla direct teorii sociologice din gandurile exprimate in cuvinte ,ale oamenilor,,.El mai spune ca :,,greseala care o facea unul din cei dintai cercetatori monografici ai societatii, Ferdinand Le Play - cu metode atat de deosebite de ale noastre - de a se adresa unui cunoscator al societatii respective <<unei autoritati>>,nu trebuie sa fie repetata .Trebuie sa intelegem ca omul social pe care-l studiem , este pentru noi un obiect de studiat si atata tot ,,

Evident, nu toate faptele vor putea fi observate direct deoarece cercetatorul nu poate fi vesnic prezent peste tot. El va trebui sa se adrseze unor oameni pe care-i socoteste in stare sa fi inteles ei insisi faptele care trebuie sa le povesteasca .

Dar aceasta reconstituire nu poate oferi decat un material de a doua mana.

2.Inregistrarea observatiilor

Necesitatea notarii pe fise.

Observatiile pe care culegatorul le are in vedere se noteaza pe fise .Pentru ca inregistrarea sa fie autentica trebuie sa fie adresata penru fiecare caz in parte.Orice fisa trebuie sa cuprinda toate detaliile care-i constituisc autenticitatea,adica : numele informatorului ,varsta ,pozitia sociala, daca stie carte sau nu, deasemenea si data culegerii informatiei si numele culegatorului. Inainte de simpla inregistrare a faptelor observate li se face si o descriere.

Numararea si masurara

Constatarea de fapte nu se reduce doar la simpla inregistrare,pe calea descrierii sale ci consista si intr-o numarare sau masurare a acestora, adica o tehnica statistica.

H.H.Stahl are ca exemplu: studierea gradului de dependenta a unei gospodarii rurale fata de viata urbana..Procedeul tehnic pe care-l intrebuinteaza este ridicarea unui inventar complet al tuturor obiectelor care se gasesc intr-o gospodarie , notand pentru fiecare in parte provenienta.

Schita si desenul

Nefiind chiar atat de obiectiva ca fotografierea sau fonografierea, inregistrarea prin schita si desen este uneori foarte folositoare. O imagine nu ar putea fi reconstituita decat prin schita sau desen.

Colectionarea de obiecte

Obiectele sunt foarte importante pentru un studiu si pot constitui la alcatuirea unui muzeu. Pentru colectionarea de obiecte totul depinde de abilitatea cercetarorului si bunavointa sateanului.

3.Studiul complexelor de fapte

Datoria cercetatorilor este de a culege informatia dupa o observatie care sa poarte asupra fenomenului asa cum este el. Daca este vorba despre un fenomen izolat, acesta se studiaza izolat, daca insa e vorba de un complex de manifestari este exclus dreptul de a extrage din complex exclusiv elementele care il intereseaza pe cercetator.

Tehnica de lucru a constatarii conplexelor de fapte nu consista in altceva decat in aplicarea simultana a tuturor tehnicilor folosite de cercetatori pana azi.

CAPITOLUL IV

Bibliografie

Henri H. Stahl, "Tehnica monografiei sociologice" Editura Institutului Social Roman,1934

Dimitrie Gusti, "Monografia -teorie si metoda" Editura Paideia, Bucuresti, 1999

Traian Herseni, "Teoria monografiei sociologice" Editura Institutului Social Roman,1934

CAPITOLUL V

Concluzii

Monografiile sociologice constituie un procedeu important prin faptul ca ne fac cunoscute multe din mijloacele de raspandire a culturii taranesti.

Prin cercetarile monografice se pot observa unele traditii sau obiceiuri care inca se mai pastreaza pana azi.

Asadar printr-o monografie sociologica rurala care tinde la o sociologie a satului, a civilizatiei taranesti, se satisface interesul social fundamental al vremii si interesul teoretic si etern al stiintei.