TEORIA X SI TEORIA Y - CONCEPTII MANAGERIALE CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL OAMENILOR SI NATURA UMANA

TEORIA X SI TEORIA Y

CONCEPTII MANAGERIALE CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL OAMENILOR SI NATURA UMANA

INTRODUCERE

Necesitatea conducerii vietii sociale ca si a diverselor sale sisteme si subsisteme este atat de acerba la ora actuala, incat -unii autori-nu s-au sfiit sa afirme ca dezvoltarea economica si sociala depinde in mare masura de felul cum se realizeaza conducerea si ca,deci, el ear fi "re-

zultatul conducerii".

Trecerea la economia de piata este conditionata decisiv de implementarea in toate componentele economiei,a managementului performant ,realizar de catre managerii profesionisti.

Mc Gregor argumenteaza ca a ajuns la concluzia ca,in urma studierii literaturii disponibile din domeniul organizational,ca si a examinarii strategiilor si practicilor manageriale,exista doua seturi de supozitii cu privire la natura umna.El defineste cele doua

seturi alternative si totodata opuse prin doua formulari deliberat neuter,respective "Teoria X"

si "Teoria Y".

Aceste doua teorii sunt, de fapt,doua conceptii manageriale cu privire la comportamentul oamenilor si natura umana.

Conducatorii, datorita faptului ca trebuie sa-si exercite functia pe care o au,ii determina pe subordonati sa munceasaca.

Unii dintre conducatori adopta in exercitarea functiei lor un stil autoritar,strict,modelele de

conducere implicand constrangerea si amenintarea (uneori deghizata).,supravegherea stricta,

controlul sever al comportamentului.Exercitarea acestui stil de conducere atrage dupa sine dificultati importante:aparitia unor antagonisme, sabotarea indeplinirii obiectivelor, scaderea

randamentului si a eficientei.

Alti conducatori adopta un stil de conducere liberal,permisiv, metodele de conducere implicand acordarea permisiunilor solicitate,satisfacerea doleantelor,realizarea armoniei,

oamenii devenind mai docili si acceptand conducerea.Insa si aceasta modalitate de conducere

implica dificultati : se poate ajunge la armonie, dar nu si la rezultate productive,oamenii continuand sa ceara mult, dar sa dea din ce in ce mai putin(teoriaX).

Conducerea participativa si consultativa incurajeaza oamenii in a-si directiona energia

catre realizarea scopurilor organizationale,le da o anumita putere de decizie, oferind conditii

importante pentru satisfacerea trebuintelor sociale si de esrimare(teoriaY).

CAPITOLUL I

SUPOZITII ALE TEORIEI X SI ALE TEORIEI Y

Intr-un efort de revizuire si analiza critica a teoriilor stilurilor de conducere, J. B. Ritchie argumenteaza ca, intr-o mare masura,"confuzia" cu privire la folosirea conceptului de stil de conducere este determinata de absenta unei distinctii intre atitudini(ce crede autorul sau ce spune ca ar crede)si strategie(mijloacele sau metodele angajate de acesta in exercitarea propriu-zisa a conducerii).

De fapt, se recunoaste astfel existenta a doua niveluri constitutive ale stilului de conducere.Un prim nivel este de tip mentalist si include seturi cognitive si afectiv-orientative, relative omogen structurate.

In raport cu persoanele cu care interactioneaza sau cu obiectele pe care le manipuleaza, le ordoneaza sau le activeaza,conducatorul dispune de,sau/si manifesta cunostinte,credinte, convingeri, stari afective pozitive sau negative.Gradul de structurare al acestora variaza,

dar, oricum incompatibilitatile dintre ele sunt greu tolerabile,tinzand permanent spre consistenta sau consecventa. Se constituie astfel seturi cognitive sau afective,care,cel mai adesea iau forma atitudinilor ce se interpun ca niste ecrane intre conducator si lumea persoanelor cu care interactioneaza si a obiectelor pe care le activeaza sau ordoneaza.

Pe temeiul acestora si -cel mai adesea-in concordanta cu ele, sunt stabilite actiuni de conducere sau se aplica strategii de abordare si solutionare a problemelor.

Acestea constituie al doilea nivel al stilului de conducere,avand o natura predominant instrumentala.Este vorba de metode sau de actiuni integrate care sunt centrate pe probleme de conducere,oferind posibilitati de abordare si solutionare.

Cele doua dimensiuni ale stilului de conducere corelate , pot fi mai pregnant evidentiate daca se va lua in considerare teoria luiD.Mc Gregor, cu privire la conducere si motivatia in munca.

Mc Gregor argumenteaza ca a ajuns la concluzia ca,in urma studierii literaturii disponibile din domeniul organizational,ca si a examinarii strategiilor si practicilor manageriale, a ajuns la concluzia ca exista doua seturi de supozitii cu privire la natura umana.

El defineste cele doua seturi alternative si totodata opuse prin doua formulari deliberat neuter, respective "Teoria X si Teoria Y".

A ceste doua teorii sunt , de fapt, doua conceptii manageriale cu privire la comportamen-

tul oamenilor si natura umana.

Supozitiile teoriei X sunt urmatoarele:

1.Oamenii obisnuiti sunt ,prin natura lor,indolenti, lipsiti de ambitie, egoisti, tinzand sa munceasca cat mai putin posibil;

2.Datorita aversiunii lor funciare fata de munca,oamenii trebuie constransi, controlati, dirijati, amenintati si penalizati pentru a-i determina sa munceasca in vederea realizarii obiectivelor organizationale;

3.Persoana medie prefera sa fie dirijata, evita responsabilitatea si este dominata de nevoia de securitate mai mult decat orice altceva.

Acestea sunt supozitiile de baza ale managementului stiintific classic sau,dupa cum afirma Mc Gregor, ale conceptiei traditionale conform careia sarcina managementului este aceea de

a utiliza energia umana pentru realizarea cerintelor organizationale.Este evident ca acceptarea

sau sustinerea unor astfel de supozitii de catre conducatori are o serie de implicatii privind modul de abordare al conducerii. Iata cum pot fi definite acestea:

1.Conform perspectivelor teorieiX principiul fundamental al conducerii se refera la indrumare si control prin exercitarea autoritatii;

2.Intrucat cerintele organizationale sunt mai importante decat necesitatile oamenilor,

rolul conducerii este de a dirija eforturile oamenilor,de a-i motiva si controla in directia satisfacerii necesitatilor organizationale;

3.Inertia, pasivitatea si chiar rezistenta, specifice naturii umane, determina necesitatea activarii membrilor organizatiei prin mijloace coercitive, punitive sau recompensatoare.

Aceasta strategie motivationala isi are ratiunea in nerecunoasterea altor necesitati umane

decat cele fiziologice si de securitate.

Prezumtiile teoriei X reflecta punctul de vedere traditional, adoptat de acei manageri care cauta sa-si justifice stilul de conducere autoritar pe care il adopta si il practica.

In opozitie cu teoria X , supozitiile teoriei Y cu privire la natura umana sunt urmatoarele:

1.Oamenii isi pot investi energia fizica si mentala in munca cu aceeasi usurinta cu care o cheltuie in distractii sau odihna;

2.Oamenii nu reactioneaza numai la amenintari si control permanaent, ci au capacitatea de a se autodirectiona si autocontrola;

3.Angajarea in munca se poate realize si prin motivatii intrinsenci;

4.In conditii favorabile,oamenii nu numai ca accepta, dar vor dori sa-si assume

responsabilitati.Evitarea responsabilitatii, lipsa ambitiilor, accentuarea securitatii nu sunt

caracteristice naturii umane;

5.Oamenii au capacitatea de a-si exersa imaginatia, ingeniozitatea si creativitatea

in rezolvarea problemelor organizationale;

6.Potentialul intelectual al persoanelor obisnuite a fost doar partial utilizat.

Dupa cum se observa, supozitiile teoriei Y sunt cele ale conducatorului de tip umanist,

care adopta o perspectiva optimista cu privire la atitudinile si capacitatile oamenilor.

Evident,implicatiile acestei teorii pentru modul de abordare a conducerii vor fi total diferite

de cele ale teorieiX:

1.Conform teoriei Y, principiul fundamental al conducerii este integrarea, respectiv

crearea conditiilor organizationale si a metodelor prin care oamenii sa-si poata realizeze cel mai bine propriile scopuri , prin orientarea eforturilor lor spre realizarea obiectivelor organizationale;

2.Modalitatea cea mai eficienta de realizare a obiectivelor organizationale este aceea de a le acorda cu necesitatile si scopurile membrilor organizatiei;

3.Exista premise stimulative pentru inovare, pentru descoperirea a noi modalitati de organizare si orientare a energiei umane.

Prin formularea celor doua teorii, Mc Gregor a deschis o noua perspective asupra conducerii.

Teoria lui este relevanta, nu atat prin considerarea celor doua seturi alternative de supozitii

cu privire la alternativa umana ,cat prin implicatiile acestora pentru modul de cristalizare al unui stil de conducere, pentru ca teoria lui pledeaza pentru considerarea factorilor care influenteaza adoptarea unui stil sau altul.

Teoria Y, asa cum se observa prin prezumtiile ei, reconsidera elementul uman, ea pune accentul pe atragerea reala a oamenilor din organizatie la conducere, pe integrarea organica

a obiectivelor lor in obiectivele organizatiei si, prin aceasta, pe practicarea unui stil de conducere colectiv, democrat -participativ.

Desigur, cele doua teorii sunt absolutiste, intre ele exista un interval destul de mare, in care se pot incadra atat conceptiile unor manageri cu privire la oamenii cu care lucreaza, cat si atitudinile oamenilor din organizatie, ca raspuns la aceste conceptii.

Cert este faptul ca pornind de la cele doua teorii ale lui McGregor putem desprinde consecintele lor asupra omului, in cel putin trei sfere ale conducerii:motivarea muncii,

practicile de decizie si modalitatile de control.

Din aceasta perspectiva,sesizam ceea ce am aratat mai sus, structurarea a doua tipuri de

conducere si anume: stilul autoritar si stilul democratic- participativ.

Desigur, in realitate, in functie de apropierea de teoria X sau de teoria Y exista nuantari

ale acestor doua tipuri de stiluri de conducere, chiar posibilitatea intrepatunderii lor, la anumiti manageri, in anumite conditii si in anumite momente.

Teoria X si teotia Y nu sunt strategii manageriale.

Ele sunt credinte fundamentale despre natura omului care influenteaza conducatorii in

adoptarea unei strategii preferabile alteia.

" De fapt, in functie de alte caracteristici ale viziunii conducatorului asupra realitatii, ca si de situatia specifica in care se afla, un conducator care asimileaza convingerile pe care eu

le-am numit Teoria X, ar putea adopta o multime considerabila de strategii,dintre care

unele ar putea fi in mod tipic numite<dure>, iar altele ar putea fi numite<blande>.

Acelasi lucru este valabil si pentru Teoria Y."

Este evident faptul ca cele doua teorii trebuie considerate ca reprezentand extrema pozitiva si cea negativa a unui continuum ce simbolizeaza "filosofia conducerii", astfel incat

este de asteptat ca opiniile, credintele, atitudinile unui conducator cu privire la oameni si

natura umana sa poata fi regasite in orice punc de pe acest continuum.

Daca sentimentele, orientarile, atitudinile unor conducatori cu privire la oameni si comportamentul uman sunt negative, va exista tendinta ca acesta sa adopte un stil mai autoritar de conducere, axat pe exercitarea puterii si a controlului permanent.

Dincolo de faptul ca este greu de presupus ca in realitate sa existe un stil ce se poate identifica pana la confuzie cu extrema negative, sugerata de Mc G regor, oricum adoptarea unui stil de acest gen are implicatii negative pe termen lung.

Pe de alta parte,orientarea pozitiva fata de oameni-sugerata de teoria Y-va avea o serie de consecinte positive referitoare la angajarea si folosirea unor tehnici specifice managementului

participativ.

Astfel, nu este greu de imaginat ca oamenii care sunt tratati in spiritual teoriei X vor dezvolta o serie de reactii comportamentale corespunzatoare modului in care sunt tratati. Este de asteptat ca o strategie de abordare a oamenilor pe baza supozitiilor teoriei Y sa conduca la reactii comportamentale positive.

Cu alte cuvinte,se poate afirma ca filosofia angajata de conducator in modul de raportare la oameni are un rol orientativ si chiar formativ pentru reactiile lor comportamentale.

CAPITOLULII

OBIECTIVE, IPOTEZE, METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN CERCETARE, ALEGEREA SI DESCRIEREA DOMENIULUI DE

APLICARE A METODELOR

Conducatorii, datorita faptului ca trebuie sa-si exercite functia pe care o au, ii determina

pe subordonati sa munceasca.

Unii dintre conducatori adopta in exercitarea functiei lor un stil autoritar, strict, modelele de conducere implicand constrangerea si amenintarea (uneori deghizata), supravegherea stricta, controlul sever al comportamentului. Exercitarea acestui stil de conducere, atrage dupa sine dificultati importanter: aparitia unor antagonisme, sabotarea indeplinirii obiectivelor, scaderea randamentului si a eficientei.

Alti conducatori adopta un stil de conducere liberal, permisiv, metodele de conducere implicand acordarea permisiunilor silicitate, satisfacerea doleantelor, realizarea armoniei, oamenii devenind mai docili si acceptand conducerea , insa si aceasta modalitate de conducere implica dificultati: se poate ajunge la armonie, dar nu si la rezultate productive,

oamenii continuand sa ceara mult, dar sad ea din ce in ce mai putin.(teoria X).

Conducerea participativa si consultative incurajaza oamenii in a-si directiona energia

catre realizarea scopurilor organizationale, le da o anumita putere de decizie, oferind conditii importante pentru satisfacerea trebuintelor sociale si de estimare(teoria Y).

II.1.OBIECTIVELE CERCETARII

Aceasta lucrare are doua obiective particulare si anume:

Primul este reprezentat de faptul ca urmaresc sa evidentieze un profil de personalitate

al conducatorilor si ca stabilesc o legatura intre acest profil de personalitate al conducatorilor si orientarea conducerii.

Cel de-al doilea obiectiv particular este reprezentat de faptul ca doresc sa evidentiez si sa identific anumite trasaturi specifice de personalitate care se pot reliefa la persoanele

care ocupa un loc in conducere.

II.2. FORMULAREA IPOTEZELOR

Conform conceptiei general-teoretice cu privire la orientarea conducerii, am formulat

Urmatoarele ipoteze:

1.Se presupune ca orientarea catre o anumita conducere determina si exercitarea acelei

conduceri.

Probabil ca in anumite organizatii nonmilitare si nonreligioase predomina orientarea

Spre teoria Y.

2. Se presupune ca exista profile psihologice care corespund orientarii conducerii spre

teoria X sau spre teoria Y.

II.3. METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN CERCETARE

In conformitate cu conceptia general-teoretica prezentata in primul capitol, pentru a putea

urmari obiectivele stabilite si pentru a putea testa ipotezele formulate, am selectionat urmatoarele doua metode de cercetare deja elaborate si disponibile.

Prima dintre ele este reprezentata de metoda testelor psihologice, in cadrul careia am folosit doua instrumente de lucru, cu mod de aplicare individual, fiind nonverbale si cu durata

la alegerea sibiectului.

A doua metoda este reprezentata de metoda statistico-matematica .

In continuare,vom descrie pe scurt instrumentele utilizate in cadrul metodei testelor psihologice.

II.3.1.METODA TESTELOR PSIHOLOGICE

II.3.1.1.Chestionarul 16PF

Acest chestionar a fost elaborate de catre Cattel. Formularile itemilor au doua modele:

Unii itemi includ intrebari legate de propriul comportament al subiectului care raspunde, precum si exprimarea unor opinii sau atitudinii generale despre oameni;

Ceilalti itemi cer subiectilor sa aleaga intre doua posibile ocupatii, activitati creative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare; exista si itemi verbali sau numerici, destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.

Denumirea factorului si continutul acestuia

Factorul A(schizotimie-ciclotimie)-rezervat, detasat, critic, distant vs deschis, suflet cald, participativ.

Factorul B(abilitate rezolutiva generala)-inteligenta slaba, gandire concreta vs inteligenta stralucita, gandire abstracta.

Factorul C (instabilitate emotionala- stabilitate emotionala)-afectat de emotii, instabil emotional, schimbator vs stabil emotional, matur, face fata realitatii, calm.

Factorul E (supunere-dominanta)-bland, modest, condos cu usurinta, docil, se acomodeaza vs.afirmativ, agresiv, incapatanat, competitiv.

Factorul F (nonexpansivitate-expansivitate)-sobru, taciturn, serios vs.usuratic, entuziast.

Factorul G ( supraeu slab-supraeu puternic)-expeditiv, nu ia in seama regulile vs. constiincios, persistent, moralist, asezat.

Factorul H (threctia-parmia)-timid, risinos, sensibil la amenintare vs.aventuros, neinhibat, sigur de sine social.

Factorul I (harria-premsia)-dur, se bazeaza pe sine, realist vs. bland, sensibil, se agata,

supraprotectie.

Factorul L (alexia-protension)-increzator, accepta conditiile vs. suspicios, greu de prostit.

Factorul M (praxernia -autia) -practic, interese practice vs. imaginativ, boem, visator.

Factorul N(naivitate-subtilitate)

Factorul O(adaptare, incredere-tendinta spre culpabilizare)- placid, sigur, senin, indraznet vs. aprehensiv, isi face singur reprosuri, se ingrijoreaza, nesigur , tulburat.

Factorul Q1(conservator in idei-subtil) - respecta ideile traditionale vs. experimenteaza,

liberal, gandeste liber.

Factorul Q2 (dependent de grup-suficient siesi)-se alatura si urmeaza grupul vs.suficient siesi, plin de resurse, prefera sa decida singur.

Factorul Q3( sentiment de sine slab- sentiment puternic)-imagine de sine nestructurata,

laxa, isi urmeaza impulsurile, fara grija regulilor sociale vs. controlat, cu vointa puternica,

précis in plan social., compulsiv.

Factorul Q4(tensiune ergica slaba-tensiune ergica inalta )- relaxat, linistit, fara frustrari,

calm vs tensionat, frustrat, nelinistit.

II.. 3. 1. 2. Chestionar pentru determinarea orientarii conducerii

Chestionarul pentru determinarea orientarii conducerii a fost elaborate de M. Zlate.

Chestionarul cuprinde 30 de itemi care se refera la natura umana, munca, activitatea

de conducere , modalitatile de stimulare a lucratorilor pentru a se implica in realizarea obiectivelor.

Se acorda:

5 puncte daca este absolut caracteristic modului subiectului de a gandi;

4 puncte daca este in mare masura caracterisatic;

2 puncte daca este in mica masura characteristic;

1 punct daca este absolute necaracteristic.

Teoria X este exprimata prin itemii:1,2,5,7,9,10,13,16,17,20,22,24,26,28,30.

TeoriaY este exprimata prin itemii:3,4,6,8,11,12,14,15,18,19,21,23,25,27,29.

Conceptia"X" Conceptia "Y"

3

4

7 8

11

12

14

16 15

19

21

23

25

27

29

Numarul cel mai mare de puncte de pe coloana arata care este orientarea predominanta.Daca la cele doua coloane se obtin punctaje foarter apropiate,

(cu diferente minime, de 1-2 puncte) aceasta arata ca cele doua orientari sunt concurente, fiind posibil ca oricand una sa fie inlocuita prin cealalta.

Daca la cele doua coloane se obtine un punctaj identic, aceasta inseamna:

*fie ca nu s-a conturat inca o orientare predominanta;

*fie ca subiectul practica un stil pendular sau cameleon.

II. 3. 2. METODA STATISTICO-MATEMATICA

Metoda statistico-matematica este o metoda de prelucrare a informatiilor obtinute in urma recoltarii datelor.

Pentru a facilita prelucrarea si interpretarea datelor am apelat la ajutorul computerului, folosind programul SPSS 8.0.for Windows.

Prin intermediul acestei metode se va incerca surprinderea relatiilor cantitative,

numerice dintre variabilele studiate.Pentru surprinderea acestor relatii vom apela la calcularea:

*marimii medii( mediei aritmetice)

*gradului de varietie a distributiei ( abaterii standard )

*gradului de corelatie folosind coeficientul de corelatie Spearman la nivel ordinal dintre variabile.

Media aritmetica este acea valoare medie care se obtine din suma valorilor indivizilor dintr-o populatie divizata la numarul total de cazuri.

Pentru orice distributie de scoruri, media aritmetica este punctul in jurul caruia

toate scorurile se anuleaza.

Daca, din fiecare scor dintr-o distributie se scade media aritmetica a acelei distributii, suma rezultata va fi intotdeauna 0.

Ea este o marime descriptiva adecvata pentru masurarea centralitatii scalei respective si este trasa intotdeauna in directia scorurilor extreme.

Abaterea standard masoara gradul de dispersiune de la medie a unei serii de

valori. Ea ne arata gradul de omogenitate a unei colectivitati.

Un indice mai mare, adica o dispersiune mai mare, exprima o omogenitate mai slaba, deci media nu caracterizeaza exact colectivitatea aleasa.

In mod obisnuit se utilizeaza o probabilitate de eroare de 0,01, inseamna ca nivelul de incredere este de 99%-n.i.=(1-oc)100%.

Marimile statistice detecteaza relatiile neintamplatoare si permit cuantificarea

tariei sau a importantei unei relatii.Cu ajutorul lor putem atat sa intelegem relatia cauzala dintre doua variabile( ofera argumente ca este mai plauzibil sa existe sau nu relatie cauzala) cat si sa facem predictii de la o variabila la alta.

Coeficientul de corelatie Spearman este o corelatie de tip bivariat.

Variabilele unei corelatii pot fi atat pozitive cat si negative.Putem spune ca o corelatie este pozitiva daca variabilele variaza in acelasi sens( scorurile inalte ale unei variabile sunt corelate cu scorurile inalte ale celeilalte variabile, iar scorurile joase ale aceleasi variabile sunt correlate cu scorurile joase ale celeilalte variabile).

In corelatia negativa, variabilele variaza in sensuri opuse.Marimile corelatiei sunt proiectate astfel incat limita lor inferioara este 0, indicand astfel nici o corelatie, iar limita superioara pentru nivelul ordinal este de -1 +1.

Acest coeficient foloseste de obicei marimi nonparametrice de masurare a corelatiei dintre doua variabile aflate la nivel ordinal.

Valoarea lui depinde de volumul esantionului, astfel incat un esantion mic necesita coeficienti mai mari de corelatie, pentru a sustine asocierea dintre cele doua variabile.

II.4. ALEGEREA SI DESCRIEREA DOMENIULUI DE APLICARE A METODELOR

Lotul de subiecti este alcatuit din 30 de personae. Pe acestia au fost aplicate metodele utilizate de noi in aceasta cercetare.

Subiectii au fost alesi din 15 institutii atat publice cat si particulare ( nonmilitare si nonreligioase) in care persoanele detineau functii de conducere.

Tipul de esantionare este unul simplu aleator, care este o procedura logica dar si cea mai simpla deoarece nu presupune o operatie prealabila de grupare a subiectilor sau de repetare a

selectiei.

Subiectii care alcatuiesc esantionul au fost alesi in mod uniform si cu o probabilitate identical pentru fiecare.

Vor fi excluse din esantion, conform codului deontologic, persoanele care nu doresc sa raspunda la chestionare din motive personale si cei care nu au avut timpul necesar completarii chestionarelor.

Procedura tipic ideala de selectie simpla aleatorie este cea a "loteriei" sau "tragerii la sorti".Pentru fiecare subiect din fiecare institutie se va completa un billet cu numele acestuia care se va introduce intr-o urna alaturi de celelalte biletele ale celorlalti subiecti din respective institutie, se vor amesteca bine si se vor extrage atatea cate sunt necesare pentru alcatuirea lotului nostrum.

Aceasta metoda furnizeaza o schema teoretica de selectie in raport cu care se aplica principiul teoriei probabilitatilor.

Procedura se va continua pana cand efectivul de 30 de subiecti se completeaza.

Subiectii au varste cuprinse intre 30 si 45 de ani, de sex masculine si feminin, toti fiind conducatori si avand studii superioare.

Limite metodologice

Rezultatele care vor fi obtinute pe acest lot de subiecti nu pot fi generalizate pe intreaga populatie de lideri pentru ca esantionul nu este reprezentativ.

*Nu am putut sa respectam strict regula de esantionare simpla aleatoare deoarece, conform codului deontologic, nu am putut obliga subiectii sa participle la completarea chestionarelor impotriva vointei lor.

*Momentul aplicarii instrumentelor de lucru este o variabila a carei influenta nu a putut fi controlata.

CAPITOLUL III

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

In urma aplicarii chestionarului 16 PF s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Factorul A (schizotimie-ciclotimie)

Subiectii s-au raportat la acest factor astfel: din cei 30 de subiecti , 2 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 2 scoruri medii, 10 au obtinut scoruri ridicate si 16 scoruri foarte ridicate.

Polul cotelor scazute indica personae rezervate, mai putin conciliante in raporturile interumane, care prefera solitudinea.Aceste persoane apartin temperamentului introvert,

sunt serioase, iar relatia cu o persoana apropiata este mai mult de tip intelectual.

Sunt personae rigide, distante, mai profunde in aprecierea altora, se simt sigure pe ele

intr-o activitate care cere precizie, atente in a-si respecta promisiunile.

Persoanele care au obtinut scoruri ridicate la factorul A apartin polului ciclotimie si se caracterizeaza prin amabilitate, serviabilitate, adaptabilitate, suflet cald.

Ele se emotioneaza cu usurinta , manifesta interes crescut pentru oameni, isi aleg o profesiune ce presupune multe contacte interumane si au tendinta de a se conforma normelor sociale.

Persoanele care au obtinut scoruri medii se plaseaza intre cei doi poli, adica intre schizotimie si ciclotimie.

Media aritmetica obtinuta de subiecti la aceasta scala este de 4,27, iar abaterea standard este de 1,08.

Factorul B( inteligenta slaba, gandire concreta - inteligenta stralucita, gandire abstracta)

La acest factor, 10 subiecti din cei 30 au obtinut scoruri foarte scazute, 11 din cei 30 au obtinut scoruri scazute, 2 scoruri medii, 6 scoruri ridicate si 1 subiect a obtinut scoruri foarte ridicate.

Persoanele care au obtinut scoruri scazute se caracterizeaza prin slaba abilitate mintala, cu o moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta munca, lipsa de interes pentru subiectele intelectuale, lipsa de cultura- in general.

Polul scorurilor ridicate indica personae caracterizate printr-o inteligenta vie, cu constiinciozitate si perseverenta in munca, cu o tendinta de a gandi in plan abstract si logic, manifestand dorinta de a invata cat mai mult.

2 dintre subiecti se plaseaza intre cei doi poli, obtinand scoruri medii la acest factor.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 2,23, iar abaterea standard este de 1,22.

Factorul C ( instabilitate emotionala - stabilitate emotionala )

Din cei 30 de subiecti, 8 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 9 scazute, 1 mediu,

10 scoruri ridicate, 2 foarte ridicate

Polul cotelor scazute indica personae caracterizate printr-un eu slab, cu emotivitate crescuta, imaturitate afectiva, dar si o instabilitate si inconstanta in actiunile lor. Reactioneaza emotional la frustrare, sunt excitabili si hiperreacivi, in munca depusa nu-si asuma responsabilitatea, abandoneaza munca cu usurinta, se afla in permanenta in conflict cu membrii grupului din care fac parte.

Polul opus ( al cotelor ridicate ) indica personae cu stabilitate emotionala ridicata, eu puternic, matur, calme in relatiile cu ceilalti, manifestand mai mult un comportament flegmatic.

Aceste personae se adapteaza cu usurinta la normele si regulile unui grup si prefera sa nu fie amestecate in conflictele interpersonale. Au un control emotional puternic.

Trei dintre cei 30 de subiecti au obtinut scoruri medii la acest factor, plasandu-se intre cei doi poli, adica intre instabilitate emotionala si stabilitate emotionala.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 2,63, iar abaterea standard este de 1,38.

Factorul C poate fi corelat cu factorul B, intre cei doi factori stabilindu-se un coeficient de corelatie Spearman de 0,667 la un nivel de incredere de 0,01. Astfel, corelatia dintre cei doi factori este pozitiva, cu cat cotele crescute de la factorul B tind spre inteligenta stralucita, gandire abstracta, cu atat cotele ridicate de la factorul C tind spre stabilitate emotionala (si invers ).

Factorul E (supunere - dominanta )

La acest factor subiectii s-au raportat astfel din cei 30 de subiecti: 13 au obtinut scoruri foarte scazute, 13 scazute, 3 medii si un singur subiect a obtinut scoruri foarte ridicate.

Persoanele care au obtinut scoruri scazute la factorul E apartin polului supunere si se caracterizeaza prin faptul ca sunt blande, dependente de cei din jur, supuse, naturaletea si bunavointa fiind trasaturi caracteristice pentru aceste personae.

Polul opus, al cotelor ridicate indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, sever, care se afirma cu usurunta intr-un grup, uneori dur sau ostil, nonconformist dar dornic sa capteze atentia celor din jur asupra sa.Acest pol tinde sa coreleze cu statutul social, fiind mai ridicata la liderii recunoscuti.In grupele de personae formate din indivizi dominanti se noteaza o interrelatie de roluri mai eficienta, precum si dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de personae se simt libere sa participle, se angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiunile.

3 subiecti din cei 30 au obtinut scoruri medii la acest factor, plasandu-se intre cei doi poli.

Media aritmetica obtinuta de subiecti la aceasta scala este de 1,77 iar abaterea standard este de 0,90.

Factorul E poate fi corelat cu factorul A , coeficientul de corelatie Spearman stabilit intre cei doi factori fiind de -0,633 la un nivel de incredere de 0,01; cu cat factorul A scade (polul schizotimie), cu atat factorul E creste(factorul dominanta) si invers.

Astfel, intre cei doi factori exista o coreletie negativa.

Factorul F (expansivitate - nonexpansivitate )

Din cei 30 de subiecti, 6 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 13 scoruri scazute, 4 scoruri medii, 6 scoruri ridicate si un subiect scoruri foarte ridicate.

Acest factor este un indicator important al introversiei si extraversiei.

Polul cotelor scazute indica un comportament moderat, cu tendinte spre introspectie dar si spre deprimare si reverie.In general, este o persoana necomunicativa in relatiile cu ceilalti, se multumeste cu sine, este legat de valori personale, manifesta o lentoare in activitatile desfasurate, reflectant.Ei apar ca visatori si isi rod unghiile.Ei au fost crescuti sub influenta unor norme stricte, severe si tind spre un plus de moderatie.

Persoanele care apartin polului cotelor ridicate se caracterizeaza printr-un comportament vesel, entuziast, direct, plin de viata, impulsiv, se leaga cu usurinta de un grup pe care il dinamiteaza si il vitalizeaza.Este vorba de personae guralive, spontane in reactii.

4 dintre cei 30 de subiecti se afla intre cei doi poli, adica intre expansivitate si nonexpansivitate, obtinand scoruri madii.

Media aritmetica a cotelor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 2, 43, iar abaterea standard este de 1, 14.

Factorul F poate fi corelat cu factorul B si C. Intre factorul F si B , coeficientul de corelatie Spearman este de 0,869 la un nivel de incredere de 0,01.Ceea ce inseamna ca cu cat factorul F scade (expansivitate), cu atat factorul B scade ( inteligenta slaba, gandire concreta ).

Intre cei doi factori se stabileste o corelatie puternica pozitiva.

Intre factorul F si C , coeficientul de corelatie Spearman este de 0,679 la un nivel de incredere de 0, 01, ceea ce inseamna ca cu cat factorul F creste, cu atat factorul C creste, intre cei doi factori stabilindu-se o corelatie medie pozitiva.

Factorul G ( supraeu slab - forta supraeului )

Din cei 30 de subiecti, 5 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 10 scazute, 6 medii, 8 ridicate, 1 foarte ridicat.

Persoanele care au obtinut scoruri scazute la acest factor se caracterizeaza printr-un supraeu slab, sunt intoleranti la frustrare, schimbatoti in activitatile desfasurate, influentabili, cu o emotivitate generalizata, oboseala nervoasa, inconstanta si nesiguranta in munca depusa, care neglijeaza obligatiile sociale, dar si un dezinteres fata de normele morale collective; acest pol se poate asocial cu o tendinta disimulatoare, cu accese de furie, nestapanita , de distrugere, de incalcare a unor norme sociale si a legilor.

Polul cotelor ridicate se caracterizeaza prin perseverenta, constiinciozitate si responsabilitate in tot ceea ce fac. Sunt personae ordonate, atente la tot ceea ce le inconjoara, respectoase, se concentreaza cu usurinta, prefera sa reflecteze inainte de a vorbi si prefera mult compania celor asemanatori lui.. Au reusit in activitati variate, isi structureaza si organizeaza mental actiunile, ceea ce le faciliteaza succesul in profesiune, aptitudini pentru rolurile de lideri, popularitate.

6 subiecti din cei 30 au obtinut rezultate medii, situandu-se intre cei doi poli.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 2,67, iar abaterea standard este de 1,15.

Factorul H ( threctia - parmia )

Subiectii s-au raportat la acest factor astfel: 9 din cei 30 de subiecti au obtinut scoruri foarte scazute, 12 scazute, 2 medii, 6 ridicate si un subiect a obtinut scoruri foarte ridicate.

Polurile factorului H indica manifestari opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate la amenintare- pe de o parte-si curaj si lipsa de sensibilitate- pe de alta parte. Polul scorurilor scazute indica un comportament dominat de tendinta de a se concentra pe propria persoana, este prudent, rezervat, distant, contemplativ, dezinteresat de sexul opus, moderat si constiincios, dar cu interese limitate. Manifesta o lipsa a interesului artistic dar si afectiv.

Polul cotelor ridicate indica o persoana indrazneata, sociabila, careia ii place sa se intalneasca cu oamenii si sa interactioneze cu ei, activa in munca depusa, curajoasa, cu interes pentru sexul opus. Este impulsive, nelinistit, cu interese artistice si o bogata rezonanta emotionala.

2 dintre cei 30 de subiecti au obtinut scoruri medii ceea ce indica plasarea intre cei doi poli.

Media aritmetica obtinuta de subiecti la cotele acestei scale este de 2, 27 iar abaterea standard este de 1,20.

Factorul H coreleaza cu factorul C si cu factorul F , intre factorul H si factorul F existand un coeficient de corelatie Spearman de 0, 515 la un nivel de incredere de 0,01. Deci, cu cat factorul H creste, cu atat factorul F creste si invers. Intre cele doua scale exista o corelatie medie pozitiva.

Intre factorul H si factorul C exista un coeficient de corelatie Spearman de 0,523 la un nivel de incredere de 0,01 si se stabileste o corelatie medie pozitiva. Aceasta inseamna ca cu cat factorul H scade, cu atat factorul C scade si invers.

Factorul I ( harria - premsia )

Subiectii s-au raportat la acest factor astfef: 9 din cei 30 de subiecti au obtinut scoruri foarte scazute, 12 scazute, 2 medii, 6 ridicate si un subiect a obtinut scoruri foarte ridicate.

Polul factorului H indica manifestari opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate la amenintare, pe de o parte si - curaj si lipsa de sensibilitate - pe de alta parte. Polul scorurilor scazute indica un comportament dominant de tendinta de a se concentra pe propria persoana, este prudent, rezervat , distant, contemplativ, dezinteresat de sexul opus , moderat si constincios, dar cu interese limitate.Manifesta o lipsa a interesului artistic dar si afectiv.

Polul cotelor ridicate indica o persoana indrazneata , sociabila, careia ii place sa se intalneasca cu oamenii si sa interactioneze cu ei, activa in munca depusa, curajoasa , cu interes pentru sexul opus.Este impulsiv, nelinistit, cu interese artistice si o bogata rezonanta emotionala.

2 dintre ci 30 de subiecti au obtinut scoruri medii, ceea ce indica plasarea intre cei doi poli.

Media aritmetica obtinuta de subiecti la cotele acestei scale este de 2,27, iar abaterea standard este de 1,20.

Factorul H coreleaza cu factorul C si cu factorul F , intre factorul H si F existand un coeficient de corelatie Spearman de 0, 515 la un nivel de incredere de 0, 01.Deci, cu cat factorul H creste, cu atat factorul F creste si invers. Intre cele doua scale exista o corelatie medie pozitiva.

Intre factorul H si factorul C exista un coeficient de corelatie Spearman de 0,523 la un nivel de incredere de 0,01 si se stabileste o corelatie medie pozitiva. Aceasta inseamna ca cu cat factorul H scade cu atat factorul C scade si invers.

Factorul I ( harria - premisa )

Din cei 30 de subiecti, 1 dintre ei a obtinut scoruri foarte scazute la acest factor, 1 scoruri scazute, 1 mediu, 12 scoruri ridicate si 15 scoruri foarte ridicate.

Polul cotelor scazute indica un comportament foarte realist, dar dur; de asemenea indica o persoana care se bazeaza pe sine si nu pe ceilalti si nu se asteapta la lucruri extraordinare din partea lor. Are un spirit practic, dar manifesta si o insensibilitate fata de cei din jur, este matur emotional, aspru, chiar cinic, fara un simt artistic bine dezvoltat. Comportamentul este impregnat. de duritate si masculinitate.

Cotele ridicate la factorul 1 indica un comportament sensibil la tot ceea ce este in jur, este nerabdator, imatur emotional. Persoana cauta ajutorul si simpatia altora, este prietenoasa, indulgenta cu sine, dar si cu cei din jurul sau, introspective, imaginative, cu o bogata viata interioara si actioneaza prin intuitie.

In plan social este dornic sa atraga atentia, avand chiar manifestari ipohondrice.

Este greu de satisfacut in ceea ce priveste problemele de arta. Manifesta o sensibilitate emotionala care echivaleaza cu formarea in interior a unei culturi rafinate care protejeaza sensibilitatea si gustul estetic.

Un singur subiect a obtinut scoruri medii.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 4,30, iar abaterea standard este de 0,92.

Factorul L ( alexia - pretension )

Din cei 30 de subiecti, 11 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 17 scazute, 1 mediu si 1 foarte ridicat.

Subiectii care au obtinut cote scazute la acest factor se caracterizeaza prin incredere fata de cei din jur,se adapteaza usor la normele si regulile unui grup si coopereaza cu membrii acestuia. Sunt lipsiti de sentimental geloziei, al invidiei, manifesata interes profund fata de ceilalti. Nu cauta rivalitate, se preocupa de oameni si se afirma in munca de echipa.

Polul cotelor ridicate indica un individ tensionat, neincrezator in tot ceea ce il inconjoara, suspicios, inclinat spre gelozie, relativ rigid, dar si timid, dur si indifferent fata de problemele celor din jur, egocentric, se intereseaza mai mult de viata lui interioara si reprezinta un element tensionat in cadrul unei echipe sau al unui grup.

Un singur subiect din cei 30 au obtinut scoruri medii la acest factor, plasandu-se intre cei doi poli.

Media aritmetica a scorurilor obtinuta de subiecti la aceasta scala este de 1,77 ,iar abaterea standard este de 0,82.

Factorul L poate fi corelat cu factorul A. Coeficientul de corelatie Spearman este de 0,504 la un nuvel de incredere de 0,01. Aceasta inseamna ca cu cat scorurile factorului L cresc, cu atat scorurile factorului A scad si invers. Intre cei doi factori se stabileste o corelatie medie negative.

Factorul M ( praxernia - autia )

Din cei 30 de subiecti, 8 au obtinut scoruri foarte scazute, 7 scazute , 6 medii, 6 ridicate si 3 foarte ridicate.

Polul scorurilor scazute la acest factor indica personae practice si constiincioase in munca depusa , capabile sa-si pastreze sangele rece in situatii tensionate, au spirit logic, sunt expresive, deschise ca interese si lipsite de imaginatie.

Polul cotelor ridicate indica personae neconventionale, excentrice, boeme, imaginative, calme, nu sunt constiinciosi, au ocazionale izbucniri emotionale de natura isterica, atrag cu usurinta atentia celor din jur, viata pentru ei reprezinta o scena de teatru, in care ei sunt doar simple personaje. Aceste personaje sunt centrate pe sine, originale si isi urmeaza calea proprie. Sunt preocupate de marile idei si manifesta dezinteres fata de valorole materiale, motivatiile lor interioare aducandu-i uneori in posturi exaggerate, acompaniate de reactii emotionale violente, fiind constienti de propria personalitate.Pot ignora activitatile colective.

Media aritmetica a scorurilor la aceasta scala este de 2,63, iar abaterea standard este de 1,35.

Factorul M poate fi corelat cu factorul G . Coeficientul de corelatie Spearman obtinut intre cele doua scale este de 0,538 la un nivel de incredere de 0,01. Intre cele doua exista o corelatie medie pozitiva., deci cu cat scorurile la factorul M cresc, cu atat scorurile la factorul G cresc si invers.

Factorul N ( naivitate - subtilitate )

Subiectii s-au raportat la acest factor astfel : din ce 30 de subiecti, 2 au obtinut scoruri foarte scazute, 9 scazute, 6 medii, 6 ridicate, 7 foarte ridicate.

Persoanele care au obtinot scoruri scazute la factorul N au un comportament direct, sentimental, natural, chiar naiv, sunt neindemanatici in munca depusa. Se intereseaza de altii si sunt foarte usor de satisfacut.

Persoanele care au obtinut scoruri ridicate la acest factor, sunt perspicace si lucide in opinii, rafinate, civilizate si subtile, dar reci, indiferente fata de altii si foarte dificil de satisfacut. Au spirit analitic, modern, politicos, au o aliura intelectuala, o viziune nesentimentala fata de lucruri, uneori ajung pana la cinism.

Media aritmetica a cotelor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 3, 23, iar abaterea standard 1,30.

Cotele crescute la factorul N pot fi corelate cu cotele crescute la factorul G si invers. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de 0, 473 la un nivel de incredere de 0,01, corelatia fiind una slab pozitiva.

Factorul O ( incredere - tendinta spre culpabilitate )

Subiectii s-au raportat la acest factor astfel :13 di cei 30 de subiectii au obtinut scoruri foarte scazute, 13 scazute, 2 medii, 2 ridicate.

Polul cotelor scazute indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii, se angajaza in general in activitati simple.

Polul cotelor ridicate indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta , fara incredere in ceilalti, banuitor , cu sentimente de culpabilitate. Au tendinta spre depresie, spre o sensibilitate emotionala, depreciere de sine , ajungandu-se pana la nevrotism.Persoana se simte incapabila sa infrunte exigentele existentiale , se descurajeaza cu usurinta, este plina de remuscari si este deprimata descoperind ca oamenii nu sunt nici morali, nici atenti fata de aspectele importante ale vietii. Este inclinata spre mila, lectura, linistea semenilor, reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza.

Media aritmetica a scorurilor la aceasta scala este de 1,77, iar abaterea standard este de 0,86.

Factorul O poate fi corelat cu factorul A astfel :scorurile scazute la factorul O pot fi corelate cu scorurile crescute la A si invers. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de -0,788 la un nivel de incredere de 0,01. Intre cei doi factori exista o corelatie puternic negativa.

Factorul O mai poate fi corelat si cu factorul L astfel : cotele crescute la factorul O pot fi corelate cu cotele crescute la factorul L si invers. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de 0, 608 la un nivel de incredere de 0,01. Deci, corelatia dintre factorul L si factorul O este una medie pozitiva.

Factorul Q1 ( conservatorism - lipsa de respect fata de conventii )

Cei 30 de subiecti s-au raportat la factorul Q1 astfel: 4 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 4 scazute, 7 medii, 7 ridicate si 8 foarte ridicate.

Cotele scazute la factorul Q1 indica personae conservatoare, necritice, accepta cu usurinta normele si regulile impuse de societate.

Persoanele apartinand polului cotelor ridicate la factorul Q1 se caracterizeaza printr-un comportament deschis spre ceea ce este nou, inovator, au gust deosebit pentru analiza, nu se conformeaza cu usurinta normelor societatii, fiind personae critice.

Media aritmetica a cotelor obtinute de subiecti la aceasta scala este de 2,37 , iar abaterea standard este de 1,38.

FactorulQ2 ( dependenta de grup - independenta personala )

Din cei 30 de subiecti, 18 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 6 scazute, 1 mediu, 5 ridicate.

Persoanele care au obtinut scoruri scazute la acest factor sunt caracterizate ca fiind personae care se adapteaza usor grupului si merg o data cu el, urmeaza tot ceea ce este modern, cauta aprobare sociala. Au inclinatii spre profesii de cercetare, dar si spre cele de conducere si decizie, sunt indivizi ce gandesc mai mult prin siesi.

Polul cotelor ridicate indica personae caracterizate prin rationament, capabile sa decida singure. Ele traiesc insatisfactii legate de integrarea in grup, sunt critice si tind spre inacceptarea membrilor unui grup, dar si grupul tinde uneori sa-i excluda. Sunt personae care isi ating usor scopul propus.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de catre subiecti la aceasta scala este de 1,77, iar abaterea standard este de 1,14.

Factorul Q2 poate fi corelat cu factorul C astfel:cotele ridicate la factorul Q2 pot fi corelate cu cotele ridicate la factorul C si invers. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de 0, 539 la un nivel de incredere de 0,01, intre cei doi factori existand o corelatie medie pozitiva.

De asemenea, factorul Q2 poate fi corelat cu factorul H astfel: cotele scazute la factorul Q2 pot fi corelate cu cotele scazute la factorul H. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de 0,806 la un nivel de incredere de 0,01, deci corelatia dintre cei doi factori este una puternic pozitiva.

Factorul Q3 ( sentiment de sine slab - sentiment de sine puternic )

Din cei 30 de subiecti, 2 dintre ei au obtinut la acest factor cote foarte scazute, 5 scazute, 2 medii, 12 ridicate, 9 foarte ridicate.

Polul cotelor scazute la factorul Q3 indica o emotivitate necontrolata, care este mereu asociata cu delincventa juvenila. Persoanele care apartin acestui pol au o imagine de sine nesrtucturata, isi urmeaza impulsurile, nu se conformeaza regulilor sociale.

Polul cotelor ridicate indica o persoana care manifesta disciplina fata de sine si fata de ceilalti, impune exigenta, are o vointa foarte puternic dezvoltata, are o imagine de sine reala, prin care individul isi dirijaza comportamentul real, bun autocontrol, sunt de acord cu normele etice, doresc sa faca bine, sunt prevazatori, dispusi sa-si controleze emotiile. Acestia fac parte din categoria liderilor eficienti , care sunt stapani pe sine, si fac multe judecati in legatura cu grupul din care fac parte, nu par a fi jenati sau inoportuni.

Sunt inclinati spre profesiuni mecanice, dar si in activitati de organizare ca directori si functionari publici.

Acest factor depinde de mediul in care se dezvolta individual in sensul dependentei de incurajare dar si de stimulare a valorilor constructive si a respectului de sine.

Media aritmetica a scorurilor obtinute de catre subiecti la acesta scala este de 3,70, iar abaterea standard este de 1,26.

Factorul Q3 poate fi corelat cu factorul Q2, adica, cotele ridicate la factorul Q3 pot fi corelate cu cotele scazute la factorul Q2 . Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de -0,603 la un nivel de incredere de 0,01, corelatia intre cei doi factori este una medie negativa.

Factorul Q4 ( tensiune ergica slaba - tensiune ergica ridicata )

Din cei 30 de subiecti, 8 dintre ei au obtinut scoruri foarte scazute, 15 scazute, 4 medii, 3 ridicate.

Persoanele care au obtinut cote scazute la factorul Q4 sunt personae destines, nonsalante, fiind satisfacute de tot ceea ce le inconjoara, fara frustrari.

Subiectii care au obtinut cote ridicate la factorul Q4 se caracterizeaza prin faptul ca sunt incordati si tensionati atat acasa cat si la locul de munca, sunt nelinistiti , prezentand o excitabilitate crescuta si sentimente de frustrare.

Media aritmetica a scorurilor obtinute la aceasta scala este de 2, 07, iar abaterea standard este de 0,91.

Factorul Q4 poate fi corelat cu factorul Q2 astfel : scorurile ridicate la factorul Q4 pot fi corelate cu scorurile ridicate la factorul Q2 si invers.Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de 0,752 la un nivel de incredere de 0,01. Aceasta corelatie este una putrenic pozitiva.

De asemenea factorul Q4 mai poate fi corelat cu factorul Q3 astfel: cotele ridicate la factorul Q4 pot fi corelate cu cotele scazute la factorul Q3 si invers. Intre cei doi factori s-a stabilit un coeficient de corelatie Spearman de -0,644 la un nivel de incredere de 0,01.

Deci, corelatia dintre factorul Q4 si Q3 este una medie negative.

La chestionarul pentru determinarea orientarii conducerii din cei 30 de subiectii, 17 au avut o orientare a conducerii predominanta spre Y , 2 dintre ei au avut orientare concurenta, 3 orientare pendulara si 8 orientare a conducerii predominanta spre X .

Orice organizatie, indiferent de natura si scopul ei , isi elaboreaza o conceptie generala asupra omului, asupra naturii umane, pentru ca apoi, pornind de la aceasta conceptie, sa-si elaboreze, desfasoare si finalizeze intreaga activitate.

In spatele oricarui comportament se ascunde mereu o asemenea conceptie cu privire la modul in care el isi imagineaza propriile atributii.

Persoanele a caror orientare predominanta a conducerii este spre teoroa X considera ca omul are o aversiune fata de munca si de aceea el cauta sa o evite. Uneori aceasta aversiune fata de munca este atat de mare incat nici promisiunea unei recompense nu o poate contracara.

Liderii orientati spre teoria X considera ca oamenii trebuie constransi sa lucreze, trebuie controlati, supravegheati, amenintati cu pedepse. Conform teoriei X, oamenii sunt lenesi, nu sunt capabili de autodisciplina si autocontrol, iar motivatia lor in munca este una extrinseca.

Cei mai multi oameni prefera sa fie condusi si prefera securitatea muncii, evitand astfel asumarea responsabilitatilor.

Unii conducatori adopta un stil de conducere liberal, permisiv, metodele de conducere implicand acordarea permisiunilor solicitate, satisfacerea doleantelor, realizarea armoniei, oamenii devenind mai docili si acceptand conducerea.

Insa si aceasta modalitate de conducere implica dificultati: se poate ajunge la armonie, dar nu si la rezultate productive, oamenii continuand sa ceara mult, dar sad ea din ce in ce mai putin.(teoriaX).

Conducatorii a caror orientare predominanta a conducerii este spre teoria Y, considera munca o sursa de satisfactie, aceasta fiind la fel de placuta ca si distractia.

Teoria Y este sustinatoarea conducerii participative, care ii invata pe oameni sa-si canalizeze energia si eforturile catre realizarea scopurilor organizatiei, le da putere de decizie, oferind conditii de satisfacere a trebuintelor de estimare, realizare si autorealizare. Conducerea participativa ofera omului modalitati de autoconducere si autocontrol in vederea atingerii obiectivelor stabilite.

Conform teoriei Y, subordonatii cauta sa-si asume responsabilitatea si isi dezvolta permanent creativitatea.

De asemenea, motivatia in munca este intrinseca.

Liderul care sustine conducerea participativa le arata oamenilor ca sunt capabili sa-si realizeze scopurile propuse.El stie sa se transpuna in trairile emotionale ale subordonatilor pentru a-i intelege in profunzime, este pragmatic; autenticitatea, simplitatea si transparenta comunicarii sale ii asigura coerenta, elocinta si expresivitatea proceselor comunicarii.

Insa cea mai importanta calitate a liderului Y este adaptabilitatea, capacitatea de a utiliza competente diferite in functie de situatiile si nevoile organizatiei.

Liderul Y trebuie sa dea dovada de creativitate daca organizatie este in faza de demaraj , motivandu-si subordonatii, incarcandu-i cu energie si orientandu-i spre inovare.

Intr-o faza de selectie a prioritatilor, el trebuie sa dea dovada de rigoare in alegerea obiectivelor.Intr-o faza de descentralizare, el trebuie sa-si imparta, sa-si delege puterea.

El este un lider de "inima", care respecta oamenii si demnitatea lor, emotiile lor, chiar sip e cele irationale, el amelioreaza situatia, ii face pe subordonati sa creasca si sa se dezvolte , ego-ul lui nu domina, ci este pus in serviciul unei cauze.

El poate face toate aceste lucruri prin construirea unor proiecte ambitioase noi, printr-o comunicare autentica, prin crearea unui consens in luarea deciziilor.

Insa , toate aceste trasaturi trebuie correlate cu capacitatile profesionale si cu ratiunea.

Conducerea participativa si consultativa incurajaza oamenii in a-si directiona energia catre realizarea scopurilor organizationale, le da o anumita putere de decizie, oferind conditii importante pentru satisfacerea trebuintelor sociale si de estimare( teoria Y).

Media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la chestionarul pentru determinarea orientarii conducerii este de 2,07, iar abaterea standard este de 1,34.

Cu cat subiectii tind spre teoria X cu atat cotele obtinute de ei la factorul H cresc si invers.Intre cele doua variabile se stabileste in coeficient de corelatie Spearman de 0,525, la un nivel de incredere de 0,01. Deci, intre cele doua este vorba de o corelatie medie pozitiva.

Corelatia pe frecvente este prezentata mai jos:

Foarte Scazut Mediu Ridicat Foarte ridicat

scazut

Orientarea

predominant 7 7 2 1 -

spreY

Orientare

concurenta 1 1 - - -

Orientare

pendulara - 2 - 1 -

Orientarea

predominanta 1 2 - 4 -

spre X

Cu cat persoanele tind spre teoria Y cu atat scorurile obtinute la factorul Q2 vor fi mai scazute. Coeficientul de corelatie Spearman care s-a stabilit intre cei doi factori este de 0,624 la un nivel de incredere de 0,0 corelatia stabilita intre cele doua variabile este una medie pozitiva.

Corelatia pe frecvente intre cele doua variabile:

Foarte scazut Scazut Mediu Ridicat

Orientare

predominanta 13 4 - -

spreY

Orientare

concurenta 1 1 - -

Orientare

pendulara 1 1 1 -

Orientare

predominanta 3 - - 5

spre X

O alta corelatie care mai poate fi intalnita esate urmatoarea: cu cat subiectii tind mai mult spre teoria X cu atat scorurile obtinute la factorul Q3 scad.Coeficientul de corelatie Spearman care a fost stabilit intre cele doua variabile este de -0,722 la un nivel de incredere de 0,0 . Corelatia este una puternic negativa.

Corelatia pe frecvente intre cele doua variabile:

Foarte Scazuta Medie Ridicat Foarte ridicat

Scazuta

Orientare

predominantY    - - 1 8 8

Orientare

concurenta - 1 - - -

Orientare

pendulara - - - 2 1

Orientare

predominanta 2 4 1 1 -

spre X

Cu cat subiectii tind mai mult spre teoroa X cu atat scorurile obtinute la factorul Q4 vor fi mai ridicate. Coeficientul de corelatie Spearman stabilit intre cele doua variabile este de 0,536 la un nivel de incredere de 0,01, corelatia stabilita este medie pozitiva.

Corelatia pe frecvente in cele doua variabile:

Foarte scazut Scazut Mediu Ridicat

Orientare

predominanta 5 11 1 0

spre Y

Orientare

concurenta 1 1 0 0

Orientare

pendulara 1 2 0 0

Orientare

predominanta 1 1 3 3

spre X

In cele ce urmeaza vom incerca, pe cat posibil, sa alcatuim profilul psihologic al liderilor orientate spre teoria X ,precum si pe cel al celor orientati spre teoria Y.

Profilul psihologic al subiectilor orientate spre teoria X

Subiectii orientati spre teoria X apartin polului schizotimiei si se caracterizeaza prin faptul ca sunt personae rezervate, mai putin conciliante in raporturile interumane, care prefera solitudinea. Aceste personae apartin temperamentului introvert, sunt serioase, iar relatia cu o persoana apropiata este mai mult de tip intelectual. Sunt persoane rigide, distante, mai profunde in aprecierea altora, se simt sigure de ele intr-o activitate care cere precizie. De asemenea sunt personae care sunt atente in a-si respecta promisiunile.

In ceea ce priveste inteligenta subiectilor orientati spre teoria X, putem afirma ca aceasta este una medie. Liderul orientat spre teoria X poate avea atat o gandire concreta( adica pot manifesta un anumit grad de lentoare in intelegere sau in invatare), dar poate sa manifeste si o tendinta de a gandi in plan abstract, in functie de anumite situatii.

Subiectii orientate spre teoria X au un eu slab, manifestand o stabilitate emotionala scazuta, emotivitate crescuta, excitabili si hiperreactivi, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare.

Insa ei sunt persoane sugure pe sine, cu independenta de spirit, sunt agresive, combative , sigure de sine, severe, care se afirma cu usurinta intr-un grup, sunt dure si ostile, dornice sa capteze atentia celor din jur, incapatanate, autoritare, dominatoare.

Sunt neincrezatori, indaratnici, neindicati pentru munca in echipa, se afla in permanent conflict cu membrii grupului din care fac parte, avand o anumita lipsa de imaginatie. Sunt practici , tin la forma, fiind capabili sa-si pastreze sangele rece in situatii limita.

Liderii orientati spre teoria X sunt anxiosi, depresivi, neincrezatori in tot ceea ce ii inconjoara, sunt inclinati spre gelozie, relativi rigizi, egocentrici, se intereseaza mai mult de viata lor interioara, manifestand sentimente de culpabilitate, tensionate, cu sentimente de frustrare.

Cu greu se pot consola, au o imagine de sine nestructurata, se afla in permanent conflict cu sine, nu au grija pentru conventii.

Integrarea lor este slaba, insa sunt personae subtile, perspicace, clarvazatoare, dar reci, indiferente fata de altii, dificil de satisfacut.

Au o alura intelectuala, o viziune nesentimentala fata de lucruri, uneori ajung pana la cinism.

Sunt personae cu sensibilitate emotionala, depreciere de sine, ajungandu-se pana la nevrotism, pline de remuscari, deprimate, descoperind ca oamenii nu sunt nici morali, nici atenti fata de problemele importante ale vietii.

Ei traiesc insatisfactii fata de integrarea in grup, sunt critici, tind spre neacceptarea membrilor unui grup, dar si grupul tinde uneori sa-i excluda.

Liderii orientati spre teoria X sunt personae care resping noul, inovatorul, deci sunt conservatori. Sunt persoane nelinistite, incordate si tensionate, atat la locul de munca, cat si acasa.

Profilul psihologic al subiectilor orientati spre teoria Y

Subiectii orientati spre teoria Y se caracterizeaza prin amabilitate, serviabilitate, adaptabilitate, suflet cald, sunt persoane deschise si cooperante. Ele se emotioneaza cu usurinta, manifesta interes crescut pentru oameni, isi aleg o profesiune care presupune multe contacte interumane.

Gandirea lor poate fi concreta, dar si abstracta si sunt inteligenti.

Sunt persoane cu o stabilitate emotionala puternica, eu puternic, matur, calme in relatiile cu ceilalti, se adapteaza cu usurinta la normele si regulile unui grup si prefera sa nu fie amestecati in conflicte interpersonale. Au control emotional puternic.

Liderii orientati spre teoria Y sunt persoane care se caracterizeaza prin faptul ca sunt blande, dependente de cei din jur, naturaletea si bunavointa fiind caracteristice pentru ei. Sunt indrazneti, sociabili, carora le place sa se intalneasca cu oamenii si sa interactioneze cu ei, sunt curajosi, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala.

Subiectii orientati spre teoria Y sunt persoane prietenoase, indulgente cu sine , dar si cu cei din jur, au un comportament calm, cu incredere in sine, sunt senine, linistite, rezistente la stress, sunt eficienti, fara fobii.

Acesti lideri se caracterizeaza printr-un comportament deschis spre ceea ce este nou, inovator, au gust deosebit pentru analiza, nu se conformeaza cu usurinta normelor societatii. Se adapteaza usor grupului si merg o data cu el, urmeaza tot ceea ce este modern, cauta aprobare sociala. Sunt indivizi care gandesc mai mult prin siesi.

Liderii orientati spre teoria Y manifesta disciplina fata de sine si fata de ceilalti, au o vointa foarte bine dezvoltata, au o imagine de sine reala prin care individul isi dirijeaza comportamentul real, bun autocontrol, doresc sa fie bine, sunt prevazatori, dispusi sa-si controleze emotiile. Sunt persoane destines, nonsalante, satisfacute de tot ceea ce le inconjoara, fara frustrari.

Concluzii

I n urma analizei si interpretarii datelor se pot afirma urmatoarele:

* Liderii care au o orientare a conducerii bine conturata vor si exercita aceasta conducere.

* S-a putut stabili un profil de personalitate al conducatorilor orientati spre teoria X si un profil de personalitate al conducatorilor orientati spre teoria Y.

* Am putut evidentia si identifica anumite trasaturi specifice de personalitate ale liderilor orientati spre teoria X si ale liderilor orientati spre teoria Y, ceea ce a facilitat elaborarea unor profile psihologice care corespund orientarii conducerii spre teoria X sau spre teoria Y .

Persoanele orientate spre teoria X se caracterizeaza prin rationament, sunt capabile sa decida singure si traiesc insatisfactii legate de integrarea in grup. Acesti lideri sunt critici si autoritari, nu-i accepta pe membrii grupului din care fac parte, dar si grupul tinde sa-i excluda.

Liderul a carui orientare predominanta a conducerii este spre teoria X se caracterizeaza prin faptul ca adopta un stil autoritar , considerand ca subordonatii trebuie constransi sa lucreze.

Relatia acestui lider cu subordonatii este una rece si formala. Persoanele orientate spre teoria X considera ca ele sunt singurele capabile sa ia o decizie, iar subordonatii nu trebuie sa ia parte la luarea deciziilor.

Sunt persoane conservatoare, care resping noul si inovatorul. De asemenea, au o imagine de sine nestructurata, cu o emotivitate necontrolata, isi urmeaza instinctele si dau dovada de imaturitate afectiva.

Sub masca autoritatii, uneori dusa pana la extrema, gasim un om vulnerabil, tensionat, anxios, plin de conflicte interioare, excitabil si frustrate.

Persoanele a caror orientare predominanta a conducerii este spre teoria Y se caracterizeaza prin faptul ca se adapteaza usor grupului si marg odata cu el. Ei cauta aprobare sociala, sunt interesati de tot ceea ce este nou si inovator, urmeaza moda.

Aceasta categorie de lideri practica o conducere participative, subordonatii putand lua parte la luarea deciziilor. Ei ofera subordonatilor conditii de satisfacere a trebuintelor de estimare, realizare si autorealizare.

Acesti lideri asculta cu interes orice idee sau sugestie care vine din partea unui subordonat. Relatia liderului orientat spre teoria Y cu subordonatii este una calda, deschisa , sincera. Pentru acesti lideri comunicarea cu subordonatii este foarte importanta, ei ii ajuta pe acestia atunci cand acest lucru este posibil.

Aceasta categorie de lideri manifesta disciplina fata de sine si fata de ceilalti. Au vointa puternic dezvoltata, sunt stapani pe sine. Au o imagine de sine reala , prin intermediul careia isi dirijeaza comportamentul real.Au un bun autocontrol, respecta normele sociale si etice si sunt prevazatori, nefiind jenati si inoportini.

Acesti lideri stabilesc tot timpul relatii interpersonale, au incredere in subordonati si ii respecta, avand un punct de vedere realist si obiectiv in ceea ce ii priveste; de asemenea doresc sa faca bine, avand consideratie pentru ceilalti. Sunt persoane destines, nonsalante, calme, satisfacute de a trai, fara frustrari, sociabile, indraznete, carora le place sa intalneasca oameni, sunt active, curajosi, au interese artistice si o bogata rezonanta emotionala.

Tot in urma analizei si interpretarii datelor recoltate, s-a evidentiat faptul ca orientarea conducerii spre teoria Y a fost conturata mai pregnant la subiecti decat cea spre teoria X . In general liderii prefera munca in locul banilor, prefera sa ia decizii impreuna cu subordonatii, prefera sa aiba o relatie deschisa si sincera cu acestia, prefera sa-i ajute atunci cand acestia le solicita ajutorul, le ofera conditii de satisfacere a trebuintelor de estimare, realizare si autorealizare. De asemenea, ii invata pe oameni sa-si canalizeze energia si eforturile catre realizarea scopurilor organizatiei si le da putere de decizie.

BIBLIOGRAFIE

1. Johns G. "Comportament organizational", Editura Economica, Bucuresti, 1998

2. Minulescu E.,"Stiinta conducerii si profilul conducatorului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.

3. Nicolescu O, Verboncu I.,"Management", Editura Economica, Bucuresti, 1999.

Vlasceanu M. , " Psihosociologia organizatiilor si conducerii", Editura Paideira, Bucuresti, 1993.

5. Zamfir C., "Strategii ale dezvoltarii sociale", Editura Politica, Bucuresti, 1997.

6. Zlate M., " Psihologia muncii-relatii interumane", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.