Testul de aperceptie tematica

Tehnici proiective

Curs

T.A.T.(testul de aperceptie tematica) - continuare -

Interpretarea de continut(Cum se interpreteaza povestirile?

Tema povestirilor

→ Subiectul principal

Exemplu: Relatia copil-parinte; tema mortii; tema pierderii afective;tema succesului sau a esecului;tema ambitiei,etc.

Cu cat o anumita tema apare mai frecvent in povestirile subiectului,cu atat ea ne indica mai clar o anumita obsesie sau preocupare in acea zona.

Eroul povestirii

→personajul principal dintr-o povestire(persoana in jurul careia se axeaza naratiunea).

El este cel mai amanuntit descris de catre autor→Imaginea de sine a subiectului,un Alter-ego.

Modul in care este descris eroul reprezinta modul in care subiectul se percepe pe sine. Dorintele, frustrarile,problemele eroului sunt de fapt ale autorului. De multe ori,in acesti eroi ne proiectam nu numai imaginea de sine actuala,ci si cum am vrea sa fim - eroi idealizati - si,alteori,cum nu ne place ca suntem. Acesti eroi negativi reprezinta latura neplacuta a propriei identitati. In genere,modul in care descrii eroul este o proiectie a modului cum te privesti pe sine.

Exemplu : o persoana care se vede in toate povestirile ca o imagine trista,vede eroii pe punctul de a se sinucide depresie,Imagine de sine/Stima de sine scazuta.

Plansa 1: Dorinta de reusita,de afirmare:

a)      Dorinta de reusita,de succes ,ambitia sociala a subiectului sau dorinta de performanta.

b)      Cum reactioneaza subiectul in fata unei autoritati,in fata unei sarcini impuse.

Plansa 2: Preocuparea pentru ceilalti,un impuls altruist;nevoia de a se intelege cu ceilalti;Dorinta de a-si depasi conditia:

a)      Relatia cu figurile parentale

b)      Nevoia de autorealizare,ambitia sociala.

Plansa 3: Culpabilitate(din cauza unor impulsuri agresive,lipsa controlului,regrete pentru impulsurile agrsive); Agresivitate.

→Daca si in ce masura subiectul are o stare de spirit pesimista,depresiva. Care sunt cauzele?

Acele povestiri care se termina prost stare afectiva negativa.

Este important stilul cum este descris eroul,in termeni favorabili sau nefavorabili;i se atribuie trasaturi pozitive sau apare plin de defecte sau este criticat Stima de sine a subiectului.

Maturitatea decizionala a eroului - modul in care isi rezolva conflictele,modul in care ia decizii(pripite,imature sau bine gandite) modul in care se comporta subiectul si in viata reala.

Este important sa identifice ce tip de relatii are eroul cu celelalte personaje. Exemplu: Atitudini cooperante sau agresive; Atitudini dominante sau submisive modul in care subiectul se relationeaza in mod real cu ceilalti.

Interpretarea formala

Interpretarea de continut trebuie sa completata si cu asa-numita 'analiza formala' a povestirii.

Ea nu se mai refera la continutul propriu-zis al povestirii,ci la tonul afectiv al acesteia si la aspectul discursului(al verbalizarii).

Tonul afectiv al povestirii

→Starea de spirit a subiectului sau dispozitia lui emotionala.

Exemplu : La depresivi tonul afectiv este disforic,negativ;se exprima foarte des prin tema mortii,a sinuciderii, a ruinei financiare,a esecului,abandonului sau durerii.

Tonul afectiv→Labilitatea emotionala a subiectului. Este vorba de acele persoane care reactioneaza afectiv excesiv la stimulii planselor ,prin exclamatii,critici ale stimulilor;unii chiar plang; pun accentul pe emotiile personajelor.

Aspectul discursului

→ Gandirea subiectului

Cat de coerent sau de dezlanat isi elaboreaza subiectul povestirile?

Cat de imaginativ,de original sau,dimpotriva,stereotip,banal si pur descriptiv este discursul subiectului?

Persoanele care elaboreaza naratiuni sofisticate,imaginative o gandire creativa,o sensibilitate estetica sau intelectuala si o anumita empatie.

Cei care ofera povestiri scurte,saracacioase sau pur descriptive gandire mai schematica: absenta ideilor si capacitatea de introspectie;o gandire plata,comuna.

Unii subiecti rezistenti la testare,persoane anxioase sau cu tendinte obsesionale dau aceste tip de discurs,refuzand sa se deschida imaginativ.

Anumite continuturi bizare sau formulari ciudate. Exemple: " Lumina soarelui face bine animalelor,pentru ca le fereste de boli si le ofera vitamine". Schizofrenii sau psihoticii in general,prezinta astfel de discursuri foarte neobisnuite sau bizare. La multi dintre ei predomina o serie de discursuri inacceptabile: matricid,patricid, homosexualitate,retragerea din lume,a ideea izolarii afective. Exemplu: "Acest om este un castelan,este inchis intr-un turn fermecat,de unde se uita cateodata prin fereastra la oamenii de afara". Logica infantila: " A impuscat-o pe prietena lui pentru ca aceasta avea o colectie de arme care nu aveau gloante . .". Multi psihotici elaboreaza asa-numitele neologisme personale sau "salata de cuvinte": "Acest monstru este un specimen al antichitatii" sau " este un schelet de gandac" sau " Baiatul sufera de o boala malitioasa".

La subiectii cu tendinte paranoide apar teme ale suspiciunii,spionajului sau tacului din spate. Exemplu: "El are halucinatia ca cineva in infasca,ca niste maini jupuite il infasca dupa care el intra in asfalt unde il gaseste un jurnalist".

Date despre examen

7 ianuarie - ora 14.00.

3 subiecte.

Exemple de subiecte :

Testul LÚSCHER - doua siruri de alegeri;

Testul OMULUI sau testul ARBORELUI - interpretare in ansamblu;

Testul SZONDI - analiza bruta a rezultatelor;

Testul DE ASOCIERE VERBALA - analiza unor raspunsuri date la prima vedere;

Testul RORSCHACH - identificarea problemelor,complexelor sau diferitelor tendinte sau dorinte ale subiectului;

Testul T.A.T. - identificarea unor trebuinte,probleme sau dorinte din prezentarea unor mostre de raspuns ale unor subiecti;

Cursul 1 ( Exemplu: Diferenta dintre un test proiectiv si un test obiectiv);