Teoria populara despre profesii: conjecturi și respingeri

Teoria populara despre profesii: conjecturi și respingeri

Titlul de mai sus este un pic inexact, in sensul ca in continuare nu va fi vorba numai despre respingeri și conjectari, ci și despre dezambiguizari, argumentații sau probe. Am parafrazat celebrul titlu popperian[2] pentru a-mi exprima astfel inca din start atasamentul fata de un mod mai circumspect de a privi chestiuni care par la mintea cocosului.

Pentru noi, sociologii, perfectionarea conceptiilor despre profesie, profesionalizare, profesionalism - atit a celor stiintifice, cit si a celor curente - exprima o necesitate cit se poate de exigenta. In sensul ca succesul cu profesia de sociolog este foarte dependent de felul in care se gindeste si se converseaza despre profesii, despre profesia noastra, desigur, dar si despre profesii in general. Iar in conceptiile despre profesii, profesionalizare, profesionalism care circula acum, despre profesia de sociolog nu se poate gindi si vorbi cine stie ce inteligent.

Profesia de sociolog nu este singura care se afla in aceasta situatie. Alaturi de sociolog, ea agita foarte multe dintre profesiile care necesita pregatire universitara, profesii foarte cunoscute, cel putin la prima vedere, si anume profesiile academice - de la biolog, filolog si matematician, la fizician, chimist, geograf si istoric. Daca nu se angajeaza in invatamint sau in cercetare, e foarte greu de gindit si de spus ceva cu cap despre ce altceva poate face un absolvent/ o absolventa de biologie, de filologie, de matematica, de fizica, de geografie, de istorie.

Se adauga cele mai multe dintre profesiile care au aparut in ultimii patruzeci-cincizeci de ani, la limita, toate. Ca sa nu vorbim despre cele care apar acum si cele care vor aparea de aici incolo.

Aceasta parte a III-a constituie baza explicativa și de justificare a tuturor susținerilor și respingerilor din aceasta monografie. De aceea, dat fiind caracterul ei inevitabil tehnic, ar fi fost mai logic sa o pun la sfirșit, poate chiar sa o expediez intr-o anexa pentru specialiști. Știind insa ca problematica profesie - profesionalizare - profesionalism prezinta un interes care transcende specializarile, am decis ca merita sa incerc sa acoper un scop mai extins, și anume actualizarea conceptiilor care guverneaza dezbaterea si deciziile, publice si private, despre profesii in general. Exista un numar de motive pentru care, sociologi sau ne-sociologi, pe toti/ toate ne-ar putea interesa o gindire mai desteapta despre profesii. Și e vorba de motive de prima importanta, directe si personale, in principal de nevoia de a diminua efectele in viata noastra privata ale defazarii hartilor noastre mentale despre profesie si profesionalism. Astfel, deși este destul de tehnic, capitolul nu se adreseaza unor specialiști anume.

Pornim de la faptul, deja greu de contestat, ca, spre nefericirea noastra, am apucat vremuri interesante, exact cum zice proverbul chinezesc. Ba chiar foarte interesante, poate cele mai interesante de la facerea lumii incoace. Pe fondul acestui ghinion general, geografia vietii noastre sufera tot felul de transformari, importante si rapide, in timp ce hartile noastre mentale despre geografia respectiva ramin neschimbate; si nu ar trebui sa ignoram nici posibilitatea ca unele dintre aceste harti sa fi fost neclare sau nepotrivite inca de la inceput. Profesia, profesionalismul, profesionalizarea contureaza una dintre zonele in care viata noastra se desfasoara intr-un alt peisaj decit cel pentru care este harta pe care o avem. De exdemplu, cei/ cele care avem copii de virsta la care trebuie sa ne gindim ce vor face in viața receptam cit se poate de ascutit disperarea de a avea o harta despre care intelegi, chiar daca iti este de greu sa accepti, ca nu se potriveste cu locurile prin care treci si nici nu te ajuta sa vezi dincolo de orizontul zilei de azi si sa-ti ajuti cu adevarat copilul.

In ceea ce priveste proportiile actualizarii, desi nu m-ar deranja sa fiu in stare, nu imi propun sa produc revolutionarea modului in care se gindeste si se vorbeste despre profesii si profesionalism, chiar daca aceasta revolutionare este foarte necesara. Ma pot multumi si cu o clatinare de pe soclu.

Ar fi scopul tipic pentru un training de awareness. Ideea este sa achizitionam un supliment de acuratete si de complexitate. Sau macar o doza buna de scepticism, devenind atenti/ atente la faptul ca profesia, profesionalizarea, profesionalismul, care pe hartile noastre functioneaza ca repere esentiale, au intrat de un timp sub semnul intrebarii. De vreo doua decenii problemele care se pun sint foarte tari, mergind de la indoieli severe - de exemplu, daca profesionalizarea este o solutie pentru ceva si daca profesiile mai au vreun viitor, pina la evocarea deprofesionalizarii nu numai ca amenințare iminenta, ci chiar ca solutie simpatica, dezirabila.