Violenta in randul tinerilor - factor de risc pentru inadaptare, marginalizare si devianta - studiu pilot in judetul iasi

VIOLENTA IN RANDUL TINERILOR - FACTOR DE RISC PENTRU INADAPTARE, MARGINALIZARE SI DEVIANTA

Studiu pilot in judetul Iasi

Asistam in prezent la o crestere fara precedent a fenomenelor de violenta la nivelul intregii societati romanesti. Sunt cunoscute (si intens mediatizate) in special comportamentele violente in institutii de invatamant, infractiunile comise cu violenta de catre tineri, conflictele de o violenta crescuta in locuri publice frecventate de tineri (discoteci, baruri sau stadioane).

Ideea de baza a studiului

Cercetarea si-a propus sa identifice directiile de orientare si modalitatile adecvate de implementare ale unor companii de prevenire si reducere a manifestarilor de violenta in randul tinerilor, pornind de la stabilirea legaturilor cauzale de fapte si conditii ce conduc la manifestari de violenta.

Tema a fost abordata printr-un demers de cercetare complex, ce a cuprins analiza aprofundata a situatiei actuale in ce priveste manifestarile de violenta in randul tinerilor, urmata de studierea demersurilor realizate pana in acest moment pentru reducerea acestui fenomen. Pornind de la acestea, au fost initiate activitati de cercetare la nivelul unor comunitati locale ce au vizat identificarea unor obiective si strategii viabile de interventie a modalitatilor concrete de implementare a acesteia.

Dimensiuni ale fenomenului de violenta in randul tinerilor

Analizand datele referitoare la infractiunile comise cu violenta (infractiuni contra persoanei si talharii ) in perioada 2001 - 2004 am putut constata o crestere generalizata a infractiunilor condamnate de acest tip care au ca autori minori si tineri cu varste cuprinse intre 18-20 ani .

Un alt aspect care ne-a preocupat, foarte important pentru cunoasterea fenomenului si identificarea unor directii adevcate de interventie pentru reducerea sa, a fost cel al distributiei teritoriale a infractiunilor comise cu violenta si a tinerilor condamnati pentru astfel de infractiuni. Pentru a realiza o analiza a situatiei infractionalitatii cu caracter violent distribuita pe judete, am folosit un indice al violentei condamnate, reprezentind procentul tinerilor cu virste pina in 20 de ani condamnati pentru infractiuni comise cu violenta (infractiuni contra persoanei si talharii) intr-un judet, din totalul tinerilor de aceeasi virsta din judetul respectiv. Rezultatele obtinute sunt prezentate sub forma de harti.

Analizand aceste harti se constata, in primul rand cresterea generalizata a numarului tinerilor condamnati pentru comiterea unor infractiuni cu violenta. Se constata o tendinta de concentrare a cresterii fenomenului violentei la tinerii dintr-o serie de judete ale Moldovei: Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati. La care se adauga o crestere al fel de ingrijoratoare a fenomenului in judetul Brasov. Daca judete cum este Mehedinti au o situatie oscilanta ca loc ocupat in ierarhia violentei, judetele din Moldova - Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati se situeaza constant in ultimii ani in fruntea clasamentului statistic al violentei. Cel mai ridicat indice se inregistreaza in Galati, dar Iasi-ul si Vrancea se afla in imediata apropiere

Rezultatele obtinute ne-au determinat sa ne concentram atentia supra acestor zone si sa realizam un studiu mai aprofundat al fenomenului si a unor posibile directii si modalitati de reducere a sa in judetul Iasi. Nu pentru a stabili cauzele specifice ale violentei crescute in aceasta zona, ci pentru a vedea cum este perceput acest fenomen in conditiile in care el se manifesta cu intensitate ridicata.

STRATEGII LOCALE PENTRU REDUCEREA MANIFESTARILOR VIOLENTE ALE TINERILOR

Obiectivele cercetarii:

Identificarea principalelor categorii de institutii si specialisti cu rol in prevenirea si combaterea violentei in randul tinerilor;

Identificarea principalelor categorii/grupuri de tineri in risc/care manifesta comportament violent ;

Stabilirea unor relatii de tip cauza-efect in ceea ce priveste problematica violentei potentiale sau manifeste in randul tinerilor;

Identificarea obiectivelor (a directiilor) unei strategii locale privind violenta in randul tinerilor.

Tipul activitatilor de cercetare:

Activitate de documentare privind fenomenul violentei la tineri - analiza literaturii psiho-sociale pe problematica violentei si a datelor furnizate de cercetari nationale sau locale vizand comportamentul violent.

Activitate de proiectare a demersului de cercetare - stabilirea obiectivelor concrete de cercetare, proiectarea metodologiei de cercetare, stabilirea structurii grupurilor de experti;

Activitate de organizare a grupurilor de specialisti;

Construirea cadrului logic pentru analiza problemelor si a obiectivelor unei strategii locale privind violenta in randul tinerilor - lucrul concret cu grupurile de experti.

Datele si locatiile activitatilor :

21.03.2006 - sesiune de cercetare mediu urban - Iasi

22.03.2006 - sesiune de cercetare mediu rural - Holboca, jud. Iasi

Structura grupurilor  de experti locali consultati:

Grup experti urban - 14 participanti - lideri ai tinerilor, consilieri scolari, politisti, asistenti sociali, avocati, psiholog, sociologi.

Grup experti rural - 10 participanti - asistent social, referent primarie, preoti, invatatoare/profesoare, medic, bibliotecar, tanar voluntar in serviciul de asistenta sociala.

IPOTEZA DE LUCRU:

Premisa de la care am pornit este ca un fenomen atat de complex si cu o incidenta atit de ridicata cum este violenta in rindul tinerilor, necesita o interventie prompta, coordonata si cu un grad adecvat de expertiza. Literatura de specialitate surprinde trei tipuri de interventie - sau paradigme de asistenta:

paradigma clinica - centrata pe problema, care priveste comportamentul violent al tinerilor ca o "boala" si, in consecinta, strategiile de interventie sunt de tipul medical: tratarea efectelor violentei, a alcoolismului, a tulburarilor victimelor, dezvoltarea de programe privind combaterea saraciei si a efectelor acesteia;

paradigma capacitarii - centrata pe functionare, care priveste violenta ca un fenomen datorat lipsei de competente si abilitati specifice ale tinerilor in rezolvarea problemelor, a conflictelor interpersonale, a propriilor frustrari si, in consecinta, strategiile de interventie sunt centrate pe programe de capacitare (reabilitare, deyvoltare de abilitati si deprinderi, mediere etc.)

paradigma egalitarista - model de interventie ce pune accent pe normele si valorile sociale promovate in relatiile interpersonale si de grup; acesta paradigma pune accent pe educatie pentru toleranta, comportament nediscriminatoriu si drepturile omului.

Astfel, ipoteza de la care pornim este ca persoanele implicate in preventia si combaterea violentei la tineri, indiferent de mediul de rezidenta, au o imagine incompleta asupra acestui fenomen, imbratisand mai degraba paradigma clinica. Strategiile de tip capacitare sunt mai degraba specifice sectorului nonguvernamental iar problematica egalitatii si respectului reciproc este mai putin luata in considerare ca modalitate de interventie realista si eficienta pe termen lung.

Metodologia cercetarii[1]:

Abordarea cadrului logic (ACL) contribuie la confirmarea relevantei ideilor proiectului, iar in faza de formulare contribuie la asigurarea fezabilitatii si continuitatii. Ne-am propus conturarea, cu ajutorul unor grupuri de experti locali, a cadrului logic al violentei in randul tinerilor. ACL include doua faze - faza de anliza si cea de planificare.

I. Faza de analiza - consta in analiza situatiei existente pentru a se dezvolta o viziune a "viitoarei situatii dorite" si a selecta strategiile ce vor fi aplicate in realizarea ei. Analiza problemelor identifica aspectele negative ale unei situatii existente si stabileste relatiile "cauza-efect" intre problemele existente. Aceasta implica trei etape:

(a)   Identificarea actorilor implicati afectati de proiectul propus

(b)  Identificarea problemelor majore ale beneficiarilor

(c)   Dezvoltarea unui arbore al problemelor pentru stabilirea cauzelor si efectelor

a.     Analiza actorilor implicati

Analiza actorilor furnizeaza un punct de plecare util pentru analiza problemelor. Aceasta implica identificarea tuturor grupelor de actori care pot fi afectati (fie pozitiv sau negativ) prin interventia propusa. Utilizand tehnici de intervievare si discutie, se documenteaza interesul pe care fiecare grup de actori il are fata de proiect. Utilizand informatia acumulata prin analiza actorilor, responsabilii cu planificarea proiectului pot organiza mai usor procesul de pregatire si in special pot planifica studiile necesare inaintea desfasurarii unui seminar de planificare participatorie.

b. O data ce s-au colectat informatii suficiente si a avut loc analiza, se poate organiza seminarul de planificare. Pe baza informatiilor disponibile, participantii vor identifica prin tehnici de tipul brainstorming problemele cheie existente intr-o situatie data. Tehnica principala utilizata in acest stadiu este schitarea arborelui problemelor. Un arbore al problemelor reprezinta in mod simplu problemele stabilite in ordine ierarhica. In primul rand se realizeaza un rezumat al fiecarei probleme identificate, dupa care se selecteaza o problema initiala careia ii urmeaza o a doua problema inrudita, dupa care:

daca problema reprezinta cauza, se trece la un nivel mai jos al circuitului

daca problema este un efect, se merge un nivel mai sus

daca nu este nici cauza nici efect se ramane la acelasi nivel

b.     Pe masura ce arborele se dezvolta, problemele ramase se ataseaza in mod similar. Dupa ce arborele problemelor este complet, se selecteaza o problema centrala. Este necesar acordul diferitelor grupuri de interes asupra acesteia si recunoasterea sa ca problema centrala ce va fi dezbatuta de proiect sau de interventie. Revizuirea analizei problemei poate conduce la aparitia unei probleme centrale diferite intr-un alt stadiu, dar acest lucru nu afecteaza validitatea analizei. O data complet, arborele problemelor reprezinta o imagine cuprinzatoare a situatiei negative existente.

II. Faza de planificare - in care problematica analizata este operationalizata din perspectiva situatiei dorite. Se elboreaza acum arborele obiectivelor care poate fi conceptualizat ca o imagine pozitiva in oglinda a arborelui problemelor, iar relatia "cauza-efect" devine relatie "mijloace de atingere a finalului". Se poate constata ca exista goluri in logica arborelui initial al obiectivelor care nu erau evidente in arborele problemelor, deci legaturile "mijloace-final" dintre obiective trebuie revizuite si reorganizate neaparat. In final, obiectivele care abordeaza un subiect similar pot fi grupate (clusters) care vor forma baza analizei strategice. Cand este complet, arborele obiectivelor furnizeaza o imagine comprehensiva a situatiei dorite viitoare.

Rezultatele cercetarii

Grupurile de tineri la care fenomenul violentei are o incidenta majora :

Foarte tineri 14-17 ani

Nesupravegheati de familie, de institutiile de invatamant

Fara loc de munca

Majoritatea baieti

Tineri infractori

Gastile de cartier

Tineri in risc de abandon scolar

Tineri marginalizati romi, saraci

Copii care nu raspund penal pentru faptele lor (11-14 ani)

Copii sub influenta grupurilor de infractori

Tineri studenti in caminele studentesti

Copii si tineri institutionalizati

Tineri dependenti (alcool, droguri, jocuri de noroc, internet)

2. Profilul psihologic al acestora  (caracteristici evidente):

Raspuns negativ la orice forma de autoritate a adultilor

Sentimentul abandonului - familii numeroase, dezorganizate, dezinteresate, parinti plecati in strainatate la munca

Model parental violent sau tolerant la violenta

Nu cunosc sistemul de sanctiuni sociale

Foarte influentabili

In cautarea unor modele de succes social si personal

3. Forme de violenta manifestata si perceputa de experti :

Verbala

Fizica (loviri, acostari, vatamari corporale) - in special intre baieti sau cu victima femeie/fata

Violenta sexuala

Violenta psihologica

Violenta simbolica (putere sociala)

Violenta ecomonica - talharii

4. Cauze primare identificate de expertii locali:

consumul de alcool

saracia si dificultatile economice

programele TV care contin modele comportamentale violente

influenta majora si negativa a mediului de prieteni

violenta ca model de supravietuire si succes

lipsa modelelor sociale pozitive in apropierea copiilor

lipsa cunostintelor religioase sau nepracticarea credintei

familiile paseaza responsabilitatea educarii copiilor catre scoala

aspiratiile de viata nerealiste care genereaza frustrari

nesupraveghere din partea parintilor

programele de educatie fizica si sport deficitare

existenta cluburilor de internet

Analiza cadrului logic (ACL)

4.A. Arborele problemelor

PROBLEMA MAJORA: Cresterea COMPORTAMENTULUI VIOLENT LA TINERI (15-29 ani)

Ierarhia problemelor de la cauza la efect :

La nivel de societate:

guvernul nu elaboreaza legi eficiente de protectie sociala si vilolenta in familie

nu exista un organism care sa monitorizeze situatia persoanelor care nu raspund penal

persoanele care identifica fapte de violenta nu sunt sustinute de institutiile statului

populatia nu are curaj sa intervina

populatia nu este solidara cu cei care reclama violentele tinerilor

societatea civila nu prezinta modelele adecvate

societatea civila nu ia atitudine la actele de violenta

legile actuale nu sunt suficient de adecvate la dinamica sociala

nu sunt promovate modelele de reusita sociala, economica a tinerilor

incapacitatea adultilor de a comunica cu tinerii

tinerii majoritari nu sunt toleranti cu cei minoritari

La nivel de comunitati locale 

comunitatile si personalitatile publice nu promoveaza modele de succes morale

comunitatea tolereaza actele de violenta

La nivelul familiei :

slaba oferta de educatei pentru parinti (nu exista scoala parintilor)

parintii nu isi asuma responsabilitatea educarii copiilor

parintii nu constientizeaza importanta implicarii lor in educatia copiilor

familia ofera modele de comportament violente

copiii invata violenta din familie

unii parinti isi constrang copiii pentru a comite infractiuni

parintii nu raspund la apelul scolii

parintii nu sunt constientizati de importanta lor in institutiile de educatie

parintii nu petrec suficient timp cu copiii

copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate nu au o supraveghere corespunzatoare

La nivelul institutiilor de ocrotire

tipul de organizare a institutiilor de ocrotire favorizeaza comportamentul violent

ATOP nu este activ

DGPASC nu identifica tinerii si mediile cu risc

La nivelul scolii:

MEC nu adopta strategii viabile de educatie pentru copii si tineri

oferta educativa a scolii nu este adaptata nevoilor copiilor si tinerilor

copiii nu sunt suficient motivati si sustinuti pentru a continua scoala

scolile nu ofera consiliere vocationala

nu exista suficiente servicii pentru tinerii ce consuma alcool

asistarea copiilor cu risc de abandon scolar este deficitara

tinerii nu constientizeaza gravitatea faptelor si nu cunosc consecintele

tinerii au o slaba disponibilitate pentru negocierea problemelor tineri-tineri sau tineri - institutii

tinerii nu isi cunosc drepturile si responsabilitatile

La nivelul educatiei extrascolare :

lipsesc alternativele de petrecere a timpului liber

tinerii au putine oportunitati de a se afirma social si profesional

copiii nu sunt suficient protejati de productiile audio-tv violente

lipsesc oportunitatile de exprimare a opiniilor (forumuri, emisiuni)

institutiile care fac dezbateri nu iau in considerare punctul de vedere al tinerilor

deciziile pentru tineri sunt luate de altii

tinerii defavorizati nu au posibilitatea de a exprima public

nu exista o educatie pentru independenta si valorizarea muncii cinstite

comportamentul violent nu este respins de grupurile de tineri

grupurile de tineri nu se implica in activitati prosociale

4.B. Arborele obiectivelor

OBIECTIVUL MAJOR: Reducerea comportamentului violent la tineri

Prioritati identificate pentru o strategie de reducere a fenomenului violentei la tineri:

v    Dezvoltarea unor programe de combatere a violentei in familie

v    Infiintarea de centre de consiliere pe problemele familiei

v    Promovarea si sustinerea pe termen lung a politicilor de educatie intre egali

Deschiderea de centre pentru tineri si adulti

v    Sprijinirea institutiilor de protectie a copiilor pentru schimbarea modelului de ingrijire

v    Sustinerea organizarii a 2-3- federatii de ONG in domeniul tinerilor

v    Programe de formare a liderilor de opinie intre tineri

v    Sustinerea de programe TV pentru copii si tineri

v    Multiplicarea cluburilor sportive pentru tineri

v    Dezvoltarea retelelor de facilitatori locali pe problemele tinerilor

v    Dezvoltarea oportunitatilor de petrecere a timpului liber - facilitarea accesului in terenurile sportive, organizarea de evenimente, cluburi, publicatii.

v    Organizarea de campanii de sensibilizare a tinerilor relativ la consecintele personale si sociale ale comportamentului violent

v    Deschiderea ofertei educative a scolii inspre problema tinerilor in parteneriat cu comunitatea locala

v    Promovarea la nivel national a structurilor comunitare

v    Activarea ATOP prin presiune sociala

v    DPC sa monitorizeze mai eficient copiii ce savarsesc fapte penale

v    Intarirea capacitatii SPAS de a monitoriza si a asista copiii ce savarsesc fapte penale

v    Cresterea resurselor alocate programelor pentru tineri

v    Dezvoltarea serviciilor pentru tineri realizate de ONG-uri

v    Crearea unui sistem de credite pentru a incuraja dinamica sociala a tinerilor

v    Dezvoltarea unui program educational pentru: informare legislativa, formare civica, abilitati de gestiune a conflictelor

v    Alocarea de resurse din bugetul national si local special pentru tineri si in mod transparent

v    Recuperarea patrimoniului fundatiilor judetene pentru tineret

Concluzii

Violenta in randul tinerilor este perceputa de participantii la discutii ca fiind in crestere si in agravare a formelor de manifestare; varsta celor ce manifesta comportament violent este apreciata ca fiind in scadere (10-11 ani).

Perceptia asupra violentei tinerilor in randul grupurilor de persoane expert este incompleta: sunt avute in vedere in special manifestarile de violenta majora, cele care au incadrare penala si costuri sociale mari in timp scurt ; consecintele violentei psihologice sau a celei verbale sunt mai putin vizate.

De asemenea, analiza logica pe care specialistii au facut-o este incompleta : riscul social pe care-l reprezinta violenta la tineri este privit exclusiv din perspectiva tinerilor ca agresori si victime ale altor tineri, nu si ca victime in propria familie.

Prioritatile vizate de specialistii consultati au fost in special centrate pe paradigma clinica si pe cea a capacitarii, in mediul urban ; in mediul rural, paradigma capacitarii este inexistenta, probabil datorita asistentei insuficiente acordate de ONG-uri care vin cu aceasta viziune si programe.

Interventiile necesare solicita o colaborare inter-institutionala si intersectoriala .

Sursele majore ale comportamentului violent care sunt identificate la tineri :

• la nivelul comunitatii locale, a personalitatilor publice si a mass-media care nu reusesc sa promoveze modele de succes nonviolente care sa poata fi acceptate si apropiate tinerilor ;
• la nivelul familiei care functioneaza pe pattern-uri violente de comunicare si interactiune sau nu-si asuma responsabilitatea educarii propriilor copii ;
• la nivelul scolii care, desi incarcata cu maximul de responsabilitate educationala, nu raspunde nevoilor tinerilor si copiilor;
• la nivelul infrastructurii si resurselor destinate tinerilor;
• la nivelul legislatiei insuficiente sau necunoscute de tineri si familiile lor;

Prioritatile identificate tin de :

Dezvoltare infrastructurii locale in acord cu nevoile tinerilor

Combaterea si sanctionarea coerenta, consecventa si eficienta a comportamentelor violente prin intermediul unor campanii publice, educationale, implicarea politiei.

Dezvoltarea de politici bazate pe implicare societatii civile

Dezvoltarea de politici locale anti-discriminare si pentru respectul drepturilor omului.

Societatea romaneasca se dovedeste foarte permisiva fata de practicarea diverselor forme de violenta, unele dintre acestea fiind socotite comportamente legitime (violenta fizica in educatie - «bataia e rupta din rai» sau violentele din mediul domestic).

Tinerii invata violenta din familie, unde sunt frecvent victime sau asista la manifestarea cu naturalete a diverse forme de violenta (fizica sau psihologica cel mai frecvent). Cu timpul isi insusesc aceste modele si incep sa le transforme in modalitati proprii de reactie si de rezolvare a conflictelor.

Cresterea actuala a violentei in randul tinerilor este strans legata de gradul mare de nesiguranta si de frustrare pe care le resimte aceasta categorie fata de ignorarea lor, intr-un fel sau altul de catre segmentele «adulte» ale societatii (lipsa de atentie si de comunicare cu parintii in conditiile deteriorarii situatiei economice, lipsa de oportunitati si de sanse reale pe piata muncii ca urmare a unui sistem invechit si disproportionat de educatie etc). Rasturnarile de valori petrecute in societatea romaneasca si prezenta unor modele negative favorizeaza optiunea lor pentru violenta, sub toate formele ei (fizica, verbala, sexuala, economica, psihologica, morala).

Mass-media exercita un impact deosebit de negativ asupra tinerilor si adultilor aproape in egala masura prin promovarea permanenta a violentei de toate categoriile. Tinerii insa sunt mult mai sugestibili si dispun de mai mult timp disponibil, ceea ce-i face consumatori a mult mai multa violenta mediatizata. Si apoi propagatori ai acesteia.

Exista o acuta lipsa de pregatire, la toate nivelurile, pentru o reactie adecvata la manifestarile de violenta si mai ales fata de factorii care o induc. Ne referim aici atat la specialistii care lucreaza cu tinerii cat si la parintii acestora si la tinerii insisi. Mai mult, toate acestea prezinta particularitati date de specificul comunitatii locale sau de existenta unor grupuri de tineri vulnerabili social (din familii cu probleme, proveniti din institutii, din mediul rural etc).Toti prezinta mari carente in ce priveste comunicarea si relationarea cu cei din jur, managementul conflictelor si managementul stresului. Toate acestea le percep de multe ori singuri dar nu dispun de posibilitatile de a si le satisface.

Necesitati si imperative in directia stabilirii unor strategii adecvate pentru reducerea manifestarilor de violenta

Abordare intersectoriala si inter-institutionala

Schimbarea de atitudine fata de violenta la nivelul intregii societati (de la tineri la parintii acestora, la profesionistii care vin in contact cu tinerii) si la nivelul tinerilor insisi.

Constientizarea complexitatii si nocivitatii acesteia, sub toate formele ei.

Initierea unor demersuri de pregatire pe teme de relationare interpersonala si managementului conflictelor pentru specialistii din invatamant si din alte domenii care lucreaza direct cu tinerii, precum si cu parintii.

Pregatirea unei oferte adecvate de educatie nonformala si de petrecerea timpului liber pentru tineri care sa promoveze toleranta si comunicarea, sa contribuie la insusirea unor abilitati de viata sa contribuie la dezvoltarea lor armonioasa (fizica, psihica si morala totodata) si sa promoveze modele nonviolente (sub toate formele).