Violenta in familie si copii abuzati

De ce violenta in familie si copii abuzati?

Cercetarea de fata isi propune realizarea unei diagnoze cu privire la situatia si problemele copilului maltratat precum si identificarea principalelelor caracteristici ale fenomenului de abuz asupra copilului si a cauzelor care conduc la aparitia acestor comportamente violente fata de minor.De asemenea, se are in vedere gasirea unor masuri de protectie a victimei ,interventia in ceea ce priveste salvarea acesteia de agresor si elaborarea unor propuneri privind stategiile viitoare de suport pentru copiii care au fost supusi unor asemenea tratamente.

Familia reprezinta forma superioara de comunitate dintre sot si sotie, spatiul celor mai intense relatii afective,de intelegere, respect, intrajutorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata cinstita, onesta. Opiniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar acestia trebuie sa fie un bun exemplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii.

Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra acestuia, insa aceasta nu trebuie obtinuta cu ajutorul pedepselor sau a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea oricarei dorinte deoarece adevarata autoritate deriva din exigenta parintilor fata de comportarea copiilor, imbinata cu respectul fata de acestia. Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i vor ingadui orice capriciu. Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura.

Insa nu intotdeauna lucrurile evolueaza pozitiv ci se indreapta catre o oarecare curba devianta in ceea ce priveste atitudinea ce trebuie adoptata fata de copil.

Un comportament deviant desemneaza un comportament atipic,care se abate de la pozitia standard si incalca normele socialmente recunoscute si acceptate in cadrul unei societati, maltratarea aspupra copilului fiind unul dintre acesta.

Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice consecinte in viitor. Perturbarea acestei functii se petrece in general, ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. Trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta, este intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata. ,acestia fiind victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate.

Functiile parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur.

Violenta in familie este un fenomen care, din pacate, este des intalnit in societatea contemporana in ultimul timp,fiind una din problemele cele mai grave. Este un fenomen social care ridica foarte multe probleme la ora actuala si pe care il intilnim la nivelul tuturor claselor sociale, fara exceptie.Copii,care sunt partea vulnerabila in cadrul familiei sunt victime ale agresiunii din partea parintilor si se simt lipsite de speranta si fara valoare tinzand sa creada ca nu pot face decat foarte putin pentru a schimba multe din aspectele importante ale vietii.

Aproape ca nu trece zi fara sa auzim sau sa citim in presa despre un copil batut infiorator, abuzat sexual,lasat singur in casa, flamand, trimis sa munceasca la o varsta la care

prioritatea ar trebui sa fie scoala, supus unor tratamente greu de imaginat, si fara a exagera, chiar omorat.Aceste lucruri sunt cu mult mai grave cu cat parintii sunt cei care isi trateaza astfel copiii, cand tocmai ei ar trebui sa le ofere protectie si securitate in sanul familiei, dupa cum dicteaza regulile societatii.

Violenta impotriva copiilor nu este un proces liniar care se amplifica, nu este nici un ciclu care se apropie si se departeaza si apoi iar se apropie amenintator. Este ca o furtuna, ca o tornada care isi exercita forta destructiva pe masura ce absoarbe persoana si pe toti cei care o inconjoara in vartej pentru ca apoi sa-i azvarle distrusi, dezorientati, lipsiti de forta, uneori pierduti in aceasta viata. Nu este un ciclu pe care sa-l poti studia si intelege pentru ca mai apoi sa-gasesti mijloace de combatere. Este un flagel care vine din multe directii, sisteme si structuri care ne guverneaza viata.

RADACINILE VIOLENTEI

Violenta consta in folosirea fortei fizice sau psihice pentru a constrange pe cineva sa se supuna. S-au incercat numeroase metode de identificare a cauzeleor violentei si s-a observat ca poate fi provocata de o serie de situatii sau factori: cei care tin de individ -de temperamentul si caracterul sau -, dar si de factori externi omului: alcoolul, drogurile, violenta prezentata in presa si televiziune. Multe dintre persoanele care isi agreseaza copiii sau sotia au fost la randul lor victime ale violentei in propria familie.

In unele situatii, manifestarile violente ale persoanelor sunt provocate de evenimente minore, care in sine nu motiveaza reactiile nervoase exagerate, dar care sunt ocazii pentru descatusarea unor tensiuni si conflicte, de mult acumulate. In spatele violentei stau deseori ura, resentimentele, nemultumirea, furia, nevoia de a domina sau alte sentimente pe care persoana n-a reusit sau n-a stiut sa le exprime altfel. Se afirma, deseori, ca la baza violentei sta sentimentul de frustrare personala: persoane nemultumite de viata lor, deziluzionate, incarcate de greutati personale, familiale, profesionale etc.

Cu siguranta, frustrarea joaca un rol important in producerea agresivitatii si a violentei. Dar, mai mult decat atat, violenta este legata de incapacitatea persoanei de a-si recunoaste si controla propriile emotii si sentimente in momentele dificile. Mai mult decat frustrarea, in spatele violentei sta neputinta, incapacitatea personala.

IN FAMILIE

Violenta se poate manifesta in viata de familie sub diferite forme : bataia, abuzurile sexuale, violenta verbala, morala, psihica, provocand copiilor leziuni fizice si psihice grave, uneori chiar decesul. Violenta, chiar daca nu face apel la bataie, dar se exprima prin gesturi si cuvinte dure, printr-un comportament bazat pe dispret si ironie, pe raceala si duritate, afecteaza profund relatiile si armonia intregii familii.

Unele persoane folosesc violenta crezand ca astfel pot rezolva mai rapid si mai eficient problemele legate de viata de cuplu sau de educatia copiilor. Slabicunea si lipsa de autoritate a sotiei-sotului sau a copiilor devine instrument pentru a-si afirma puterea si capacitatea lor de a domina si controla situatia. Atunci, autoritatea tiranica a unuia dintre parinti devine traumatizanta pentru familie.

Din pacate, foarte multi copii sunt victime ale acestui deplorant fenomen.Prin simpla lor prezenta firava, neaparata, neputincioasa, copiii ofera parintilor o posibilitate imediata de descarcare a tensiunilor nervoase acumulate in alta parte, a frustarilor si nemultumirilor personale. Dar si atunci cand nu se exercita o violenta directa asupra copiilor, climatul familial tensionat, certurile dintre parinti, bataia, devin, implicit, o violenta psihologica cu un impact negativ asupra personalitatii copilului. Aceste situatii sunt traite de cei mici cu multa intensitate, provocandu-le sentimente puternice de frica si nesiguranta,chiar daca ei au nevoie de o relatie buna, de iubire cu ambii parinti.

Impactul psihologic al acestor experiente negative depinde de varsta copiilor, de temperamentul lor, de capacitatea lor de a reactiona si de a le integra, dar si de prezenta unor figuri pozitive care sa-i ajute sa le depaseasca. Nu putine sunt traumele interioare pe care copiii le mostenesc din copilarie si care afecteaza dezvoltarea lor psihologica, producand sentimente profunde de nesiguranta, timiditate, frica, frustrare si agresivitate.

Violenta este un comportament pe care copiii invata sa-l imite inca de mici si sa-l foloseasca drept mijloc de exprimare si de control asupra celorlalti. Copiii invata in familie sentimentul de respect fata de ceilalti, demnitatea si valoarea fiecarei persoane. Cum vor infrunta in viata succese si esecuri, cum isi vor exprime furia si propriile dezamagiri, fara a recurge la comportamente agresive?!

LIMBAJUL VIOLENTEI

Violenta este ea insasi un limbaj si vorbeste de multe ori despre suferinta interioara a persoanei, despre trecutul ei, despre caracter si educatia primita.

In lumea frenetica de astazi,fiecare persoana are nevoie sa fie ascultata, sa-si poata exprima propriile trairi interioare. Aproape toti cei care recurg la violenta nu stiu sau nu reusesc sa comunice cu ceilalti; nu reusesc sa aiba incredere si sa-si impartaseasca suferinta, dubiile, ciuda, neputinta, fara a recurge la alcool, droguri sau violenta.

Insa abuzul poate fi evitat si controlat, exceptand cazul unor boli psihice.Frustrarea nu poate fi eliminata, nici momentele de enervare, nici trecutul personal, nici conflictele, dar pot fi invate modalitati potrivite pentru a le exprima si rezolva, construind relatiile noastre pe fundamentul valorilor umane si crestine.

DEFINIREA CONCEPTELOR SI CONTEXTUL LEGISLATIV

Incepand cu anul 1965, fenomenul abuzului a luat amploare in America si apoi in Anglia,incercandu-se pe diferite cai combaterea lui si salvarea acelor copii de la tratamentele teribile la care erau supusi.

La data de 20 septembrie 1990,Romania a ratificat Conventia ONU cu Privire la Drepturile Copilului in care se preconizeaza faptul ca statul este obligat sa protejeze copii de toate formele de abuz si neglijare. Alaturi de aceasta,a aparut si Legea 272/2004 privind Protectia si Promovarea Drepturilor Copilului ce are ca scop indepartarea acestui fenomen grav si ajutorarea copiilor care se afla in aceasta situatie

In interiorul unei familii,actul abuziv este savarsit cu precadere de membrii acesteia,de actre cei in care copilul are deosebita incredere si in grija carora se afla.O atitudine care se prezinta a fi de ordin abuziv exista numai in momentul in care depaseste standardele acceptate de o anumita comunitate.[4] O palma data unui copil insa este considerate in Romania ca forma acceptabila de pedeapsa data de catre parinti si nici un asistent social,oricat de vehement s-ar impotrivi acestei forme de pedeapsa,considerate prielnica de catre parinti in educarea propriului copil, nu este sanctionata avand numaia ceasta baza.In schimb ,daca se ajunge la incalcarea normelor si la o vatamare grava a minorului,se poate vorbi despre o manifestare violenta.

Notiunea de abuz defineste generic "toate actele de agresiune sau violenta comise impotriva minoriloe,referindu-se la orice conduita a a dultului care are un impact negative asupra conditiei de bunastare fizica,psihica si social ace caracterizeaza toti copii la varsta minoratului."[5]

Termenul are mai multe semnificatii,printre care aceea de maltratare,molestare,agresiune sau violenta si,tocmai din acest punct de evdere termenul de aabuz nu face trimitere numai la o sanctiune fizica ci la orice act ce are ca scop agresiunea indreptata asupra altui abuz (insulta,spre exemplu).

O definitie completa asupra acestui fenomen grav ar fi nesara pentru a putea scoate in evidenta pericolul supreme la acre sunt expusi copii din ziua de astazi:"Abuzul copilului sau maltratarea lui reprezinta toate formele de rele tratamente fizice,emotionale,abuz sexual,neglijare sau abandon,exploatare comerciala sau de alt tip,ale caror consecinte sunt daune actuale sau potentiale aduse sanatatii copilului,supravietuirii,dezvoltarii sau demnitatiilui,in contextual unei relatii de raspundere,incredere sau putere."

Fiind un fenomen complex si intotdeauna generator de durere,deoarece minorul este supus la suferinte si chinuri,este necesara o descriere amanuntita a abuzului.

Maltratarea poate fi produsa prin comiterea unor acte agresive asupra copilului (abuz) aceasta reprezentand varianta active a actului sau prin omisiunea unor nevoi ale minorului(neglijare) care reprezinta varianta pasiva a manifestarii cu caaracter violent.

Abuzul fizic este reprezentat de "actele de violenta fizica practicate intentionat,sau neprevenirea unor asemenea acte indreptate asupra copilului,care afecteaza integritatea fizica a acestuia."

Abuzul emotional este "efectul grav asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale a copilului cauzat de supunerea acestuia la forme persistente si severe de rele tratamente emotionale sau de abandon".

Abuzul sexual este "folosirea copiilor si adolescentilor in activitati sexuale pe care gradul lor de dezvoltare nu le permite sa le inteleaga si sa-si dea consimtamant in cunostinta de acuza,sau care incalca interdictiile sociale ale rolulrilor familiale."

Nu intamplator si neglijarea este de asemenea un abuz si presupune deprivarea copilului de lucrurile necesare pentru dezvoltarea sa,ea fiind de ami multe tipuri: fizica(se refera la refuzul ingrijirii sub aspectul sanatatii,la o alimentatie necorespunzatoare), emotionala(presupune o comunicare neadecvata cu minorul si neocrotirea acestia) si educationala(se refera la neincadrarea copilului intr-o forma adecvata de invatamant si la neglijarea formelor speciale de educatie).

Am ales sa studiez indeaproape fenomenul de abuz fizic asupra copilului pentru ca acesta este cu siguranta forma cea mai clara a abuzului si se impleteste cu cel emotional din pricina faptului ca persoana in cauza se simte permanent amenintata,intimidate si chiar supusa la injurii frecvente din partea agresorului Chiar daca aceasta ultima forma de agresare pare mai usor suportabila, efectul ei isi pune amprenta asupra increderii in sine afectand bunastarea minorului.

In ceea ce priveste cea de-a treia forma de abuz-cel sexual,am considerat ca reprezinta o probleme extrem de dificila,ce presupune o precautie speciala si din aceste considerente nu mi-am indreptat atentia aspra ei.

Termenul de abuz fizic a fost prima forma recunoscuta de specialisti si definite de H.Kempe,initiatorul domeniului prevederii abuzului si neglijarii copilului,ca fiind "atacuri neaccidentale sau injurii fizice,mergand de la forme minime pana la injurii fatale,provocate copilului de catre persoana care il ingrijeste".[9]

Maltratarea fizica poate fi definite drept cauzarea intentionata a unei vatamari ce afecteaza sanatatea fizica si psihica a copilului.Aceasta are loc prin profitarea de pe urma diferentei de putere dintre un adult si un copil,prin distorsionarea personalitatii celui de-a doilea,ea facandu-se intotdeauna cu intentie distructiva.

Conform documentelor ONU,abuzul fizic " poate fi considerat minor atunci cand se constata existenta unor suprafete de piele inrosita sau leziuni usoare si major cand e vorba de fracture (craniene,ale membrelor,coastelor,etc).In aceasta categorie de abuz intra:batai cu mana sau cu orice obiect(furtun,cutit,cablu),aplicate pe oricare parte a corpului,punerea copilului in genunchi,legarea copilului,scuturarea sau lovirea lui de un obiect,trasul de par si de urechi, arderea sau otravirea lui."[10]

CAUZELE ABUZULUI

Cauzele care conduc la realizarea actului agresiv fata de copil sunt in principal date de contextul socio-economic cultural ,cum ar fi problemele legate de saracie, rata somajului ridicata,lipsa mijloacelor de subzistenta,stresul economic, educatie precara, modelele intalnite in familia de origine, etc.

In lucrarea "Sociologia violentei(intra)familiale.Victime si agresori in familie" sunt studiate cu precadere cauzele care favorizeaza abuzul contra minorului:

saracia prezenta la un segment destul de mare de populatie (este asociata cu sentimentul de esec si de frustrare)

somajul care devine una din chestiunile dificile cu care societatea se confrunta (el fiind intalnit impreuna cu sentimentul de insecuritate)

stresul (grupat cu dificultatile evenimentelor familiale neplacute).[11]

Alte cauze ce genereaza producerea actelor violente impotriva minorilor ar fi:

-dezorganizarea/reorganizarea familiala

a) Familia descompusa - familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces, nu este un mediu educativ ideal si acest "cadru" s-ar parea ca este favorizant aparitiei fenomenului de abuz savarsit de catre cei care au grija de copil asupra acestuia

b) Familia reconstituita - Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioara. In acest context,peirorative sunt intrebarile: Cine asigura disciplina in aceasta familie? Dar educatia?Daca copii sunt batuti de mama sau tatal vitreg?

-lipsa de cultura si gradul scazut de instruire al parintilor, - Carente si deficiente educative din familie (spre exemplu, prin violenta se defuleaza unele suferinte sau frustrari resimtite de adult in copilarie);

- consumul de alcool sau de droguri, ce diminueaza campul constientului si al cenzurilor la nivel cognitiv, favorizeaza manifestarea in forme agresive si violente a energiilor interioare care nu mai pot fi controlate de individ; consumat in cantitati mari,alcoolulul reduce luciditatea si realismul perceptiv,contribuind la accentuarea agresivitatii atat prin potentarea ei directa cat si rein neluarea in considerare a caracteristicilor agresorului.

- personalitatea agresorului - majoritatea actelor de violenta se explica prin boli psiho-mentale si socio-afective, prin diverse maladii existente in decursul evolutiei individului in mediul sau de viata.

CADRUL TEORETIC

1)TEORII SOCIOLOGICE

Din studiile realizate,s-a constatat ca situatia economica a familiilor in care copii sunt supusi unor dure tratamente fizice ar fi de vina.Saracia reprezinta cea mai grava problema la acest nivel,ajungandu-se la concluzia ac familiile care au venituri reduse nu pot asigura un trai bun copiilor lor.Aceste familii sarace sunt expuse la actele de violenta contra copiilor din cauza stresului economic,al dificultatilor materiale cu care se confrunta.

De asemenea,s-a stabilit ca in familiile dezorganizate si cele cu numar mare de copii,rata cresterii abuzului impotriva minorilor este ridicata.

Acest fenomen se intalneste si in randul etniei rrome,fiind in proportie de 50% mai mare decat al altor etnii implicate,conform cercetarilor din judetul Cluj.(T. Rotariu,1996,p.79).

2)TEORIA AGRESIVITATII

Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica.Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei ,constient sau inconstient , insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau.

Este dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte agresivitate si violenta. M.Floro ( 1996; 53  ) incearca o diferentiere in baza a trei criterii :

1.  un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii ea tine mai mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins.

2.  un criteriu de ordin topologic : agresivitatea ar fi mai ales interna , in timp ce violenta e mai ales externa.

3.  un criteriu etic : in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa infrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila.

Exista patru teorii expilcative ale comportamentului agresiv:

Agresivitatea este innascuta,conceptie ce le apartie lui Sigismund Freud si Konard Lorenz.In viziunea lui Freud,agresivitatea este un instinct ,oamenii nascandu-se cu aceasta pornire violenta,ea fiind nociva.Lorenz accentueaza asupra naturii biologic-instinctule a comportamentului agresiv,ce se regaseste si la nivel infrauman,considerand ca actul violent are valoare adaptiva si este esentiala pentru supravietuire.

Punctele de vedere ale lui Freud si Lorenz au fost incluse in teoria instinctuala a agresivitatii,deoarece la primul este vorba de dorinta de moarte(thanatos) ca sursa a violentei,iar la cel de-al doailea instinctual de lupta(fighting instinct).

Agresiviatea este un raspuns la frustrare,plecandu-se de la ipoteza ca ea este determinata de conditiile externe.Cea mai cunoscuta teorie in acest sens este cea formulata de John Dollard si alti colegi de la Yale University,ce sustine ca frustrarea produce suparae,o stare emotionala tensionata ce conduce intotdeauna catre o anumita forma de agresiviate.

Agresivitatea este o reactie la evenimentele aversive,teorie conform careia exista o relatie intre agresivitatea deschisa si afectele negative,acestea din urma activand tendintele unor manifestari deviante.

Agresivitatea este un comportament social invatat. In acest sens,albert Bandura formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii,conform careia comportamentul agresiv se invata direct (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente) sau prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora ( in special ale adultilor).[12]

3)TEORII CU PRIVIRE LA ATASAMENTUL VICTIMEI FATA DE AGRESOR

Cel care a evidentiat relatia dintre parinte si copil in ceea ce priveste dezvoltarea personalitatii de tip armonios sau patologic este John Bowlby(1969),scotand in lumina influenta pe care parintele o are asupra celui pe care il ingrijeste.

In numeroase cazuri de violenta,victimele(sotiile si copii) nu depun plangeri la autoritati ca au fost agresate si continua sa suporte si in viitor acelasi tratament violent din partea agresorului.Acest motiv reiese din faptul toti copii se ataseaza de persoanele cu responsabilitati

de ingrijire indiferent de modul in care parintii se poarta cu ei si la ce fel de tratamente dure ii supun.[13]

In cazul in care parintii ofera copilului intelegerea si protectia de care ei au nevoie,atunci copilul va dezvolta un atasament securizant ce-i va da pe parcursul vietii incredere in propriile forte, dar daca nepasarea parintilor fata de nevoile proproului copil este crescuta,atunci acesta din urma va avea un atasament insecurizant,personalitatea copilului modelandu-se dupa prezenta sau absenta protectiei pe care parintii le-o ofera.

4) TEORIA SPRIJINULUI SOCIAL

Aceasta teorie este importanta prin functia modelatoare a suportului venit din partea retelei sociale ce are in vedere combaterea efectelor negative ale stresului generat de conflictele tensionate care se nasc in interiorul familiei.

Ajungandu-se la concluzia ca violenta reprezinta o sursa maxima de stres,in acest sens se pot lua masuri de diminuare a acestuia daca persoana care savarseste cu precadere actul abuziv impotriva copilului va dispune de sprijinul celor din jurul sau.Numai in acest fel agresorul va putea ajunge sa se controleze si sa nu mai aiba un asemenea comportament agresiv.

5) TEORIA TRANSMITERII MULTIGENERATIONALE A ABUZULUI

Studiile arata ca foarte multi parinti care savarsesc acte de maltratare asupra copiilor provin din medii familiale in care a existat un grad de violenta ridicat. In ceeea ce priveste transmiterea comportamentelor parentale,aceasta se face doar pe cai sociale si se propaga doar conditiile precare de locuit si stresul social economic pe care il implica frustrarea in fata careia se afla parintii cand nu pot suporta nejunsurile zilnice provocate de veniturile mici. Se observa asadar ca nu stilul parental abuziv este cel care se transmite ci o anumita predispozitie catre unele tulburari ale psihicului.

ELABORAREA IPOTEZELOR

O ipoteza reprezinta "un enunt conjectural despre relatia dintre doua sau mai multe variabile".[14] De mentionat ar fi faptul ca pentru a indeplini calitatea de ipoteza este necesar ca acel enunt sa poata fi testat.

Se disting ipoteze generale care nu pot fi direct testate empiric si pentru acestea este nevoie de ipoteze de lucru ce deriva din cele generale si pot fi testate pentru a se ajunge in final exact la teoria propriu-zisa care le verifica.

Ipoteza generala:

Situatia materiala precara ,saracia ,somajul, gradul scazut de educatie al parintilor favorizeaza aparitia fenomenului de abuz asupra copilului.

Ipoteze de lucru:

Daca copilul provine dintr-o familie cu un nivel de trai scazut si conditii mizere de locuit,atunci riscul abuzului asupra acestuia este ridicat.

Daca parintele a fost in copilarie maltratat,atunci riscul de a aplica acelasi tratament copilului lui creste considerabil.

Daca copilul provine dintr-o familie dezorganizata,in care parintii sunt alcoolici si fara statut profesional adecvat sa le ofere o educatie corespunzatoare,atunci pericolul ca acel copil sa fie maltratat creste.

OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

b) Contextul socio-economic

Dimensiunea economica

Indicatori:

-venituri insuficiente ale familiei

-administrarea deficienta a banilor

-mutari frecvente ale parintilor

DESCRIEREA CANTITATIVA SAU CUANTIFICAREA

Se face trecerea de la concepte calitative la cele cantitative.Descrierea cantitativa corespunde unor niveluri de masurare diferite:nominal(ocupatia,statutul professional,sexul), ordinal, cardinal(venitul familiei), de proportii (nr de copii din familie),iar variabilele care reies din ipoteze sunt descrise la aceste nivele de masurare.

METODE,TEHNICI,PROCEDEE SI INSTRUMENTE DE CERCETARE

Metoda reprezinta"aspectul teoretic cel mai active al stiintei,care jaloneaza calea dobandirii de cunostinte noi "[15].Ea poate sa defineasca "o procedura simpla de lucru,dar si elemente generale,cum ar fi cele la nivelul strategiei cercetate sau chiar intreaga cercetare".

Unei metode i se subordoneaza mai multe tehnici de lucru,acestea din urma referindu-se la modalitatile concrete de lucru.

Instrumentele de cercetare sunt simbolozate de unelte materiale de acre cercetatorul se foloseste pentru comprehensiunea fenomenului pe care doreste sa il studieze iar procedeul se refera la modul de utilizare al instrumentului.

Tipul de cercetare ce are ca tema "Abuzul asupra copilului" este preponderant calitativ,deoarece,in explorarea acestuia am dorit sa surprind o imagine cat mai completa (holistica) a fenomenului.Am dorit sa patrund in universul microsocial,sa studiez indeaproape intregul proces.

METODE-Studiul de caz

Observatia

In momentul in care examinarea unui caz imbraca o forma riguroasa de descriere,explicatie si interpretare a lui din toate punctele de vedere,si, de regula a comparatiei cu alte cazuri,cercetarea se situeaza intr-un plan avansat al conoasterii stiintifice.

Studiul de caz este prin excelenta o metoda de tip calitativ si se "paricularizeaza in cadrul cerceatrii sociologice prin cateva caracteristici:cazul este inteles ca un sistem integrat,abordat integral cercetatorul interesandu-se mai mult cum decat de ce fenomenul studiat se prezinta intr-un anumit mod."

Specific acestui tip de cercetate este faptul ac fenomenele cercetate sunt de o mare complexitate, ele neputand fi abordate din punct de vedere experimental sau prin intermediul anchetelor ci doar printr-o extrapolare.

Studiile de caz sunt clasificate in trei categorii:

Studiu de caz intrinsec-cercetatorul investigheaza cat mai minutios procesul,avand ca scop desprinderea unor trasaturi generale.Un exemplu in acest sens ar fi monografiile.

Studiu de caz instrumental -se are in vedere clarificarea unei teorii sau a unei probleme generale.

Studiul de cazuri multiple(colective)-se urmareste generalizarea caracteristicilor,a mecanismeloe si notelor comune.

Am cautat sa obtin date in vederea realizarii unor studii de caz (colective),ele fiind importante deoarece ma ajuta sa gasesc raspunsuri la probleme pe care o studiez,in special in surprinderea caracteristicilor fenomenului,a cauzelor care l-a generat si a consecintelor pe care acesta le are asuopra dezvoltarii fizice si psihice a victimei.

Cazurile sunt alese nu pe baza unor criterii specifice de ordin teoretico-metodologic (concepte,ipoteze,esantioane), ci a ideii ca studierea mai multor cazuri face mai multa lumina in intelegerea acestui fenomen social grav.[19]

Esantionarea a fost aleatoare si cazurile nu se preteaza esantionarii din punct de vedere statistic,nu sunt strict reprezentative dar sunt exemple ale populatiei si ar putea servi la o viziune mai de ansambu asupra actului comportamental agrezic contra copilului.

Informatiile cu privire la cazurile pe care le-am adaugat la anexe le-am primit din partea unei personae specializate din carul Directiei Serviciului Public de Protectie a Drepturilor copilului, iar pe baza acestora am adaugat si observatii personale asupra unor situatii de abuz.

Pe langa studiul de caz,am incercat sa adaug si cateva observatii cu privire la fenomenul studiat prin colectarea datelor despre diferite comportamente intalnite in situatia de abuz

TEHNICA- Interviul

INSTRUMENTUL- Ghidul de interviu

Interviul este definit ca fiind o "tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vedera verificarii ipotezelor sau pentru descriereea stiitificaa fenomenelor socioumane[20]."

Fiind vorba despre interviu ca tehnica de cercetare,trebuie accentuat faptul ca utilizarea lui in studiul fenomenului maltratarrii asupra minorului,trebuie sa conduca spre o stabilire a relatiilor dintre variabile,la verificarea ipotezelor.

Referitor la clasificarea interviurilor, aceasta se face dupa mai multe criterii,obtinandu-se mai multe tipuri:interviurile fata-in fata,cele structurate,semistructurate ,nestructurate etc.[21]

In ceea ce priveste tipul de interviu folosit in aceasta cercetare este cel semi-structurat,el fiind uitilizata atat de cantitativisti cat si de calitativisti; in cazul de fata el este de tip calitativ si va fi insotit si de observatie pentru a scoate in lumina problemele legate de abuz.

In cazul interviului semi-structurat,vor fi prestabilite doar temele pe care se va axa discutia, urmandu-se ca dupa aceea sa se puna intrebarile care vor fi deschise si ghidate doar pe temele initiale.

Succesiunea intrebarilor nu va fi respectata iar devierile de la tema sunt normale doar in cazul in care au un scop pozitiv in aflarea de informatii cu primire la violenta asupra copilului.

Ghidul de interviu este practic o lista de probleme ce trebuie abordate (teme) sau un sir de intrebari,elaborate in detaliu,unele incepand de la cateva teme extinzandu-se pana la o lista lunga cu subiecte specifice.

In cazul de fata,am dorit sa fixez principalele teme pe baza carora voi aplica intrabarile doamnei S.E,cadru specializat in probleme de abuz si neglijenta in cadrul Centrului de Plasament "Visul copilului".

ANEXE

• STUDII DE CAZ

• INTERVIU

Cazul I.

A)    Date despre copil

Nume,prenume : B.A

Sex: masculin

Data nasterii:12.04.1990

Locul nasterii:Bucuresti

Domiciliu: Str. Zambilelor,nr.5, sector 2,Bucuresti

Etnia:Romana

Religia:Ortodoxa

B)     Date despre familie

Parinti:-tatal:B.E,in varsta de 50 ani ,inginer hidrotehnist dar este in somaj de aproxiatimativ 4 ani si are venituri ocazionale

-mama:B. S,in varsta de 44 ani,casnica

Frati,surori:-fratele,B.C-in varsta de 18 ani

-sora,B,M-varsta 10 ani

C)    Relatiile in familie

-In urma divortului ,mamei i se incredinteaza copilul B.M ,dar aceasta nu are grija de ea deoarece hotaraste sa plece in strainatate cu concubinul pentru o viata mai buna ,copilul ramanand pana la varsta actuala in grija bunicilor din partea mamei.

-Ceilalti frati, B.A si B.C vor ramane in grija tatalui.Acesta din urma va savarsi abuzuri teribile de tip fizic si emotional asupra lui B.A ,B.C parasind domiciliul tot din pricina unor certuri frecvente pe care le avea cu tatal sau.

-In anul 2003,in urma unui conflict de proportii dintre tata (de mentionat este faptul ca tatal era sub influenta alcoolului ) si minorul C.A in urma caruia acesta din urma este agresat fizic, vecinii cheama politia.

-Minorul este institutionalizat,urmand ca apoi sa i se acorde ingrijiri de ordin medical si sprijin psihologic.

Cazul II.

A)Date despre copil

Nume,prenume : C.M

Sex:feminin

Data nasterii:30.08.1993

Locul nasterii:Buftea

Domiciliu: Str. Stefan cel Mare,Bl.4,sc B,et 5 Ap.203,Sector 2,Bucuresti

Etnia:Romana

Religia:Ortodoxa

B)Date despre familie

Parinti:-tatal:C.B,in varsta de 40 ani ,somer dar are venituri ocazionale

-mama:C.L,in varsta de 38 ani,gestionara

Frati,surori:-Nu

C) Situatia financiara a familiei:- venituri mici, administrarea bugetului fiind insuficienta pentru acoperirea cheltuielilor zilnice;

-familia este intretinuta doar din salariul minim al mamei ,alocatia copilului si venitul ocazional al tatalui

D) Situatia scolara a copilului C.M:

-copilul invata foarte bine,fiind premiant

E) Descrierea lociuntei :

-familia locuieste intr-o garsoniera, confort II, insalubra din cauza mirosului groaznic ce inunda scara de bloc si a mizeriei care se afla in acea locuinta,ea necorespunzand conditiilor decente de crestere a unui copil si de asigurare a unei dezvoltari normale din partea parintilor

F) Prezentarea situatiei de abuz:

-In urma unor constrangeri exercitate de mama copilului, asupra unor situatii nestiute, copilul a fostr batut cu violenta de catre aceasta

-Copilul povesteste ca mama sa a folosit un obiect dur (un cablu sau un furtun cu o lungime de aproximativ 2m si zona in care i-a fost aplicata pedeapsa a fost in cea a membrelor si a coastelor).

-De asemenea,minora a fost abuzata si din punct de vedere emotional aducandui-se adrsea injurii de ordin verbal din partea mamei.

-C.M a reusit sa scape de sub teroarea mamei, fugind la o vecina care a anuntat in prealabil politia si asistentii sociali din cadrul Centrului de Plasament:"Lizuca"

-Ea a fost dusa la spital unde i s-a acordat ingrijire medicala,avand fracturi la nivelul membrelor si vaste suprafete de piele inrosita provocate de acel material rigid dupa care a fost preluata de catre asistentii sociali si dusa in acel centru de plasament unde i s-a acordat un regim special de protectie ,gazduire,ingrijire si consiliere.

-Au fost necesare sedinte intregi de psihoterapie in vederea revenirii din socul profound pe care l-a trait minora,urmand si in prezent asemenea tratamente,minora prezentand un tablou simptomatologic grava:

Izolare sociala

Stare agresiva

Scaderea randamentului scolar

Relationalizare defectuoasa

Aparitia unor boli la nivelul cutiei craniene

Mamei i s-a restrictionat accesul in incinta adapostului la solicitarea motivata a asistentului familial si i-a fost aplicata o amenda la constarea incalcarii oblicatiilor ce ii reveneau si pentru neresprectarea normelor de o buna functionare a familiei,articolul fiind prevazut in Codul Familiei.

Caz III.

A)Date despre copil

Nume,prenume : V.M

Sex:masculin

Data nasterii:12.02.1995

Locul nasterii:Bucuresti

Domiciliu: Str. Rozelor,nr.11,sector 5,Bucuresti

Etnia:rroma

B)Date despre familie

Parinti:-tatal:V.S in varsta de 35 ani ,muncitor necalificat

-mama:V.E,in varsta de 28 ani,lucreza ocazional

Frati,surori-- frate: V.B in varsta de 5 ani

D)Situatia locativa a familiei

- Mama lociueste impreuna cu actualul sot intr-un bloc de nefamilisti ,avant la dspozitie decat o singura camera,confort III ,cu grup sanitar comun

-conditiile de locuit sunt mizere,peretii camerei fiint incarcati de mucegai si existand gandaci in aceasta casa

E) Relatiile familiale

-In urma abandonului copiilor de catre tata la nasterea primului copil, mama a ramas cu acestia urmand sa ii intretina doar din venitul ei ocazional si din banii procurati din cersitul copiilor

-Mama s-a recasatorit cu C.G (in varsta de 33 ani) in anul 2002.Acesta din urma savarseste acte de violenta asupra ambilor copii doar in cazul in care se afla sub influenta excesiva a alcoolului.

-Tatal agreseaza copii fizic-prin trasul de par si de urechi si arderea cu tigara a copiilor si emotional prin agresiuni verbale.

Personalul de specialitate a constatat in cazul lui V.M retardare de ordin mintal,insuficiente in dezvoltarea psihologica ce ar trebui sa fie normala in conditiile cresterii normale a acestuia.

GHID DE INTERVIU

TEME:

Numarul de cazuri de abuz existente in regimul de plasament de urgenta

Tipuri de abuz intalnite si forma cea mai des intalnita

Cauzele care duc la producerea de acte agresive ale parintilor impotriva copiilor

4)Interventia in cazurile de maltratare

4.1 Realizarea anchetei sociale

4.2 Decaderea din dreptri a parintelui

5)Protectia minorului

5.1 Ingrijirea acordata copiilor din momentul aducerii lor in centrul de plasament

5.2 Reintoarcerea in familie si repetabilitatea evenimentului

5.3 Evolutia copilului in cadrul programelor din centrul specializat si readaptarea psihica a acestuia

BIBLIOGRAFIE:

Zamfir,Catalin si Elena Zamfir(coord.),Toward a Child-Centured Society.A Raport of the Institute for the Research of the Quality of Life, Bucharest, Ed Alternative, June 1997

Balahur,Doina,Protectia copilului ca principiu al asistentei sociale,Bucuresti,Ed Allbeck,2001

Neamtu,George(coord),Dumitru Stan, Asistenta sociala:Studii si apilicatii, Iasi, Ed. Polirom,2005

Radulescu,M.Sorin, Dictionar selectiv: 100 de terminei cheie in domeniul patologiei sociale,criminologiei si sociologiei deviatei , Bucuresti,Ed Luminalex,2004

5. Radulescu,M.Sorin ,Sociologia violentei (intra)familiale.Victime si agresori in familie,Bucuresti,Ed. Luminalex, 2001

6. Cooper,David M si David Ball, Abuzul asupra copilului,Bucuresti,Ed. Alternative, 1993

7. Rotaru,Traian(coord), Expunerea minorilor la abuz si neglijare in jud Cluj,Studiu realizat de Universitatea Babes -Bolyai din Cluj-Napoca si World Vision International,Romania,1996

Organizatia Salvati Copii, Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului,Bucuresti,2003

Neculau,Adrian, Manual de psihologie sociala (ed a II a revizuita),Iasi, Ed Polirom,2004 10.Chelcea,Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice : Metode cantitative si calitative, Bucuresti , Editura Economica, 2001

11. Marginean,Ioan, Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Ed.Polirom,2004

12. Ilut,Petru Abordarea caliatativa a socoiumanului:concepte si metode,Iasi, Polirom ,1997