ANALIZA AUDIENTEI PRESEI BRASOVENE

OBIECTIVELE STUDIULUI:

stabilirea pozitiei ziarelor locale pe piata cotidienelor citite in municipiul Brasov;

masurarea audientelor zilnice si saptamanale pentru cotidienele citite in Brasov;

determinarea structurii audientei cotidienelor locale;

evaluarea imaginii si notorietatii cotidienelor citite in Brasov;

identificarea reprezentarilor pe care cititorii si necititorii de ziare si le-au format despre cotidienele locale si nationale.

METODOLOGIA STUDIULUI:

Construirea esantionului

Prin esantionare (sau selectie in anchetele sociologice) se intelege "setul de operatii cu ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte ce va fi supusa nemijlocit investigatiei. Alegerea trebuie facuta de asa maniera incat, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi constituenti ai populatiei" (Rotariu si Ilut, 2001, 122).

În cercetarile de audienta, esantionul poate fi folosit pentru: a) cercetari de stabilire in scopul determinarii ariei de receptare a posturilor de radio sau televiziune si a caracteristicilor demografice ale populatiei investigate; b) studii validate ad-hoc sau cercetare experimentala.

Acolo unde este necesar contactul fata in fata intre respondent si operatorul de interviu, motivul poate fi costul, acomodarea cu grupul sau interviul de grup intr-o arie geografica limitata. Esantionarea este, de obicei, un proces multi-stadial in care in penultima faza un numar dat de grupuri sau "puncte de esantionare"sunt selectate (uneori in substadii) si destinate intervievarii. De obicei, sunt alocate fiecarei perioade de masurare puncte diferite de esantionare. Selectarea punctelor de esantionare se face in mod normal aleator, probabilistic, urmand deseori stratificarea, de exemplu pe regiuni, medii rurale, urbane, si cu o probabilitate proportionala cu numarul de indivizi, adulti, familii.

În cadrul punctelor de esantionare selectate, urmatorul stadiu implica selectarea acelor indivizi sau familii care vor fi rugati sa participe sau sa raspunda. Esantion aleatoriu inseamna ca, in practica, operatorului de interviu i se da o lista cu adrese care au fost selectate folosind proceduri aleatorii independente de judecata umana. Operatorul de interviu va fi rugat sa se intoarca de un numar de ori la adrese daca nu a gasit pe nimeni acasa la prima vizita, si nu i se va permite sa faca inlocuiri. Principalul avantaj al esantionului aleator este acuratetea.

Exista si dezavantaje: sunt mai scumpe comparativ cu metodele nealeatorii, sunt mai lente si mai complicate. Cand se doreste realmente utilizarea practica, in mod riguros, a esantionarii simple aleatoare, e preferabil sa se recurga la un procedeu ce reproduce, in conditii aproape perfecte, exigentele matematice; este vorba de asa-numita procedura a tabelelor cu numere aleatoare (intamplatoare), este foarte simpla si ingenioasa. (Rotariu si Ilut, 2001, 132).

Esantionarea pe cote este cea mai cunoscuta si mai utilizata procedura de esantionare nealeatoare, ea incearca sa limiteze subiectivitatea operatorilor in alegerea subiectilor de anchetat, prescriind incadrarea acestor alegeri in anumite insusiri. Una dintre ratiunile pentru care se foloseste esantionarea pe cote este si rapiditatea cu care se poate realiza numarul de convorbiri propuse, dat fiind ca operatorul nu mai este nevoit sa caute o persoana anume, pe care trebuie sa o identifice corect, s-o abordeze si sa o convinga sa raspunda, ceea ce, nu o data, conduce la efectuarea de vizite repetate la domiciliu. În esantionarea pe cote o astfel de problema nu se pune. Aici operatorul nu primeste ca in -esantionarile aleatoare- o lista cu persoane sau adrese, ci este lasat sa gaseasca el insusi persoanele care corespund cotelor indicate. (Rotariu si Ilut, 2001, 139).

În practica, esantionarea aleatorie si cea pe cote sunt de multe ori amestecate in scopul minimizarii costurilor si cresterii preciziei. Operatorilor de interviu li se poate cere sa completeze cotele folosind liste de adrese selectate aleator (poate fara a face mai multe vizite in cazul in care cel care trebuia sa raspunda nu a fost gasit acasa - deci substituirea este permisa), sau metoda de selectie folosita de operatorul de interviu pentru realizarea cotelor poate fi prescrisa - este instruit, de exemplu, sa aleaga fiecare a n-a casa de pe o strada preselectata. Esantionul cu localizare aleatorie inseamna, in general, ca operatorul de interviu trebuie sa mearga pe strazi alese aleator pe care se afla puncte de esantionare, si primeste instructiuni referitoare la metoda prin care vor fi selectati respondentii. Cotele impuse vor fi minime, de exemplu numai legate de sex si foarte putin de varsta. Rezultatul: esantionul selectat de catre operator este foarte probabil sa reflecte caractristicile punctului particular de esantionare mai degraba decat sa fie obtinut controlul asupra cotelor. Ruta aleatorie inseamna ca operatorului i se da un punct de plecare aleator in zona si mai multe instructiuni despre cum sa treaca de la o casa la alta si de pe o strada pe alta. Localizarea aleatorie si ruta aleatorie sunt privite de obicei ca un mod mai bun de aproximare a esantionului aleator decat cotele stricte, fara a implica costurile suplimentare.

Masurarea audientei

Din punct de vedere comportamental, sunt intampinate dificultati in a decide ce inseamna "a citi". Mai intai, acopera un spectru larg, de la a rasfoi o publicatie, pana la a citi efectiv articolele. Apoi, a citi un ziar inseamna ca de obicei, sunt citite acele parti si subiecte care il intereseaza pe subiect, sunt trecute in revista altele care prezinta mai putin interes, si se sare peste unele pagini. În ultimul rand, trebuie facuta distinctia dintre "a-ti arunca ochii" pe o pagina, ceea ce ofera numai o ocazie de a percepe ce contine - dar nu mai mult decat o ocazie - si transferul efectiv al continutului paginii in mintea si memoria cititorului.

În incercarea de a masura marimea audientei pentru media tiparita, multe cercetari isi aleg ca obiectiv al investigatiei un punct din sumarul unui ziar sau al unei reviste, mai degraba decat o sectiune sau o pagina. În plus, cercetarile pentru stabilirea audientei nu sunt preocupate de efectele sau eficienta comuncarii, nici in ceea ce priveste continutul editorialelor, nici cel al reclamelor. Estimarile facute pa baza panelurilor pot fi verificate raportandu-ne la vanzari, audienta estimata in ceea ce priveste audienta radio si tv poate fi comparata cu masurarile realizate fie in momentul in care are loc vizionarea sau audierea, fie imediat dupa; o astfel de metoda nu este inca disponibila pentru verificarea numarului de cititori (anexa nr1, anexa nr 2, anexa nr 3, anexa nr 4).

Audienta ziarului Buna Ziua Brasov si profilul cititorilor sai. Studiu de presa realizat pentru Buna Ziua Brasov, in luna august 2008.

Obiectul de ansamblu al studiului a fost stabilirea pozitiei exacte a ziarului Buna    Ziua Brasov pe piata presei din Brasov, comparativ cu audienta si perceptia publica a celorlalte cotidiene locale.

Întrucat exista informatii despre consumul si atitudinea romanilor fata de ziare, am optat pentru realizarea unui studiu cuprinzator, care sa includa atat masurarea cotelor de audienta cat si imaginile calitative despre Buna Ziua Brasov si competitorii sai.

Studiul s-a caracterizat prin doua planuri de abordare.

Un plan extensiv care a constat in masurarea consumului si atitudinilor fata de ziare la nivelul unui esantion reprezentativ pentru intreaga populatie adulta din Brasov.

Un al doilea plan, de factura intensiva, care a urmarit aprofundarea opiniilor cititorilor ziarului "Buna Ziua Brasov" despre acest ziar.

Partea introductiva contine o succinta descriere a obiectivelor si metodologiei, urmate de un rezumat care sintetizeaza principalele constatari ale cercetarii. O a doua parte a raportului prezinta rezultatele cercetarii, iar apoi analiza detaliata a imaginii ziarului"Buna Ziua Brasov".

Obiectivele specifice studiului

Obiectivele detaliate ale studiului au fost urmatoarele, in ceea ce priveste contractul cu

ziarul respectiv:

A. Stabilirea pozitiei ziarului "Buna Ziua Brasov" pe piata cotidienelor locale.

- Masurarea cotelor de audienta a ziarului "Buna Ziua Brasov" comparativ cu

audienta celorlalte ziare

- Evaluarea opiniei generale despre ziarul Buna Ziua Brasov comparativ cu

opinia despre celelalte ziare

- Masurarea imaginii ziarului "Buna Ziua Brasov" in raport cu imaginea altor

cotidiene competitoare.

B. Profilul cititorilor ziarului "Buna Ziua Brasov".

- Cine sunt cititorii ziarului in functie de caracteristicile sociodemografice : sex,

varsta , ocupatie etc

- Comportamentele habituale privind lectura

- Perceptii pozitive si negative despre ziare

- Preferinte tematice de lectura

- Perceptia orientarii politice a ziarului.

Metodologia

Metodologia a inclus inclus intrebari standard omologate pe plan mondial in cercetarea consumului de presa.

Într-o prima etapa a fost selectionat un esantion reprezentativ pentru populatia Brasovului in varsta de peste 15 ani. Marimea esantionului a fost de 1066 persoane, selectionate din 100 puncte de esantionare de pe 50 strazi.

- selectia strazilor a fost efectuata prin metode probabilistice, ca si cea a punctelor de

esantionare si a persoanelor intervievate.

- interviurile au avut loc la domiciliul subiectilor.

- studiul a constat din interviuri realizate la domiciliu subiectilor in perioada 1-17 august 2008, interviuri efectuate pe baza unui chestionar care a acoperit toate obiectivele propuse;

- persoanele din esantion si punctele de esantionare au fost selectionate prin metode probabiliste;

- esantionul este reprezentativ pentru populatia de peste 15 ani din municipiul Brasov, iar marja de eroare in care se incadreaza rezultatele obtinute este de +/- 3%;

- validarea esantionului s-a facut prin raportarea caracteristicilor lui la datele despre stratificarea populatiei din Brasov, date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Brasov; interviurile directe la domiciliul subiectilor au fost realizate de 21 de operatori.

Lectura presei in Brasov

Cotele de audienta

Cititorii frecventi de ziare constituie in prezent 20% din populatia adulta a Brasovului.

Aceste persoane citesc ziare de mai multe ori pe saptamana.

Aproximativ 25% din populatie sunt cititori ocazionali. Ei deschid un ziar o data sau de mai multe ori pe luna. Iar 15% nu citesc ziare niciodata sau aproape niciodata.

Cotidienele locale sunt preferate de 36% dintre respondenti, cititori zilnici ai presei locale constituind 56% din publicul total al presei.

Transilvania Expres si Buna Ziua Brasov sunt cele mai citite cotidiene locale din Brasov. Cota totala de audienta a Transilvaniei Expres atinge 29% din populatia adulta, iar cea a Buna Ziua Brasov 10%.

Competitia dintre cei doi lideri de presa locala se da in zona publicului fidel. Transilvania Expres poate conta pe 19% ca fiind cititorii cei mai frecventi ai ziarului. Publicul constant al Buna Ziua Brasov reprezinta 5% din populatia adulta brasoveana. Parerea de ansamblu a brasovenilor despre cotidienele locale:

Ziarele care inregistreaza cea mai mare pondere a parerilor favorabile sunt: Buna Ziua Brasov si Transilvania Expres. Cea mai mare pondere a parerilor defavorabile o inregistreaza Monitorul Expres.

Imaginea publica a principalelor cotidiene: exista asemanari dar si deosebiri intre imaginile pe care le au cititorii de ziare fata de Transilvania Expres si Buna Ziua Brasov. Ambele ziare sunt vazute in mod preponderent ca fiind independente, bine informate si angajate in atacarea coruptiei. În plus, in imaginea publica a adevarului mai predomina impresia ca este un ziar serios si are ziaristi bine pregatiti. În imaginea evenimentului predomina impresia ca are stiri proaspete si este curajos.

Cititorii ziarului Buna Ziua Brasov - o analiza detaliata:

ziarul este citit intr-o proportie mai mare de catre barbati si femei avand varsta intre 24 si 40 ani, persoane cu studii superioare.

fiecare exemplar al ziarului este citit in medie de trei persoane (graficele din anexa).

ceea ce place cel mai mult cititorilor ziarului este"un ziar bine informat"

ceea ce nu le place cititorilor este "nu spune intodeauna adevarul"

cititorii considera ca ziarul se ocupa prea putin de problema nationala, si nu are simtul umorului

cititorii considera ca ziarul se ocupa prea mult de suplimente care nu intereseaza

majoritatea cititorilor apreciaza orientarea politica a ziarului ca fiind de neutralitate. (Nota: vezi anexa nr 5 anexa nr 6).

Contributia personala in cadrul cercetarii a constat concret in realizarea interviurilor cu ajutorul unui chestionar pe un numar semnificativ de persoane. Îmbinand rezultatele obtinute in urma chestionarelor cu informatiile primite de la redactia ziarului inclusiv anexele am reusit sa conturez studiul de caz.

Prezentam in continuare un tabel orientativ din care se evidentiaza pozitia foarte buna a T.E.X in ceea ce priveste modul in care este apreciat la modul general ca raspuns la intrebarea inchisa: "Ce parere aveti despre urmatoarele ziare"?

Se poate observa ca rezultatele obtinute la aceasta intrebare cu lista ziarelor prezentata este sensibil diferita ca pondere, dar nu ca si clasament, in momentul in care analizam global opiniile "pro"si "contra" situatia prezentata grafic (vezi anexa nr.9).

De aceea ne asteptam ca in momentul in care utilizam analiza evaluativa sa obtinem o situare si mai precisa a ziarului, deci a modului in care este acesta perceput.

În chestionar am folosit o lista de caracteristici ale ziarului din care respondentii trebuiau sa aleaga ceea ce credeau ei ca ar putea defini cel mai bine ziarul respectiv (date prezentate in graficul din anexa).

În urma acestui chestionar T.E.X. este in primul rand :

un ziar bine informat

serios

independent

are ziaristi buni

este preocupat de soarta cetateanului de rand

are stirile cele mai proaspete

Deasemenea pentru a creiona imaginea, in general, a unui ziar care merita cumparat am evaluat si necititorii din doua puncte de vedere, clasificand fara a avea pretentia realizarii unei generalizari motivele care i-ar putea determina sa citeasca un ziar si motivele care-i impiedica sa citeasca un ziar.

Principalul motiv pentru care optam sa citim un ziar este cel legat de informare si principalul motiv pentru care nu citim este cel legat de faptul ca se spun multe neadevaruri.

Se pare ca acesta este de fapt prototipul ziarului ideal din mintea respondentilor: un ziar bine informat si onest.

Analiza pe care o facem in continuare ne va arata cat de aproape este T.E.X. este de acest mod ideal. Ca obiect al atitudinii se intalnesc diferitele unitatii sociale (familia, grupul, colectivitatea) sau fenomenele si procesele sociale (participare, democratie), iar ca evaluare luam in considerare toate determinarile calitative ale unitatilor sociale (coeziunea, caracterul pozitiv sau negativ).

Transformam asertiunile din text in constructii sintactice echivalente semantic in asa fel incat sa apara foarte clar obiectul atitudinii si evaluarea.

De exemplu, asertiunea "Cititorii considera ca Transilvania Expres este un ziar bun" este echivalenta cu structura sintactica:"Transilvania Expres este apreciat ca fiind un ziar bun de catre cititori". Este evident ca trebuie avut in vedere si contextul.

De exemplu "Îmi face placere sa-l citesc, e interesant" poate fi transformat astfel: este interesant; imi place, expresiile transformate sunt evaluate, acordandu-se ponderi intre -3 si +3 predicatelor si complementelor, se analizeaza directia si intesitatea atitudinilor, intocmindu-se apoi cate o foaie de codificare pentru fiecare obiect al atitudinii care ne intereseaza.

În cazul pe care il studiem am impartit in prealabil asertiunile in pozitive si negative ceea ce inseamna ca la codificare se vor considera urmatoarele grade:    - de la 1 la 3 la pozitive : - de la -1 la -3 la negative

Evaluarea fiecarei propozitii, produsul dintre directia si intensitatea atitudinii poate lua valori pozitive sau negative.

În anexa nr 9 se inventariaza predicatele si atributele cuprinse in cele spuse de catre respondenti, in vederea calcularii indicelui de evaluare si a evaluarii medii.

A (INDICELE DE EVALUARE MEDIE) ESTE = 1.38

A (PRO) = 0.93 A (CONTRA) = 1.38

Este mai puternica si mai bine structurata opinia negativa decat cea pozitiva datorita faptului ca este orientata in mod concret spre un fapt, multi respondenti spunand pur si simplu ca este un ziar bun, in mintea lor obisnuinta de consum inlocuind alte atribute cu cel bun. Acest lucru ne sugereaza ca un mare pericol ar fi cel de autosuficienta generat de buna pozitie pe care o ocupa ziarul, pozitie datorata in mare parte si unei imagini remanente anterior formate.

În urma testului proiectiv de mai sus am discriminat, in ceea ce priveste cotidianul Transilvania Expres, asteptarile si modul in care este perceput acesta la nivelul populatiei brasovene (atat cititori cat si cititori potentiali).

Este vorba, de fapt, de imaginea pe care o are ziarul in mintea consumatorului de presa brasovean. Rezultatele obtinute ne pot ajuta in stabilirea punctelor tari ale ziarului si ale principalelor slabiciuni.

Puncte tari: s-a format deja o imagine a ziarului ("mai bun decat celelalte") in care acesta este perceput mai bun prin comparatie cu concurenta; acesti consumatori vor citi Transilvania Expres si in continuare din inertie, deoarece au devenit consumatori obisnuiti, care nu mai detecteaza unul sau altul din meritele ziarului, ci stiu deja ca ziarul este bun (consecventa consumului, nu motivatia), indiferent de continutul real actual. Acest grup de cititori formeaza masa de cititori stabili, fidelizati, pentru care pe termen scurt (6 luni - 1 an) nu este importanta cresterea calitatii ziarului deoarece ei il citesc oricum.

Paginile de anunturi si publicitate, care apar si ca argumente in exprimarea opiniilor "contra", dar sunt destul de dese si in argumentarea alegerii ziarului, programul Tv si stirile locale, suplimentul.

Puncte slabe: neincrederea in adevarul stirilor publicate, evidentierea lipsei unor articole pe teme care ar trebui sau nu sa isi aiba locul intr-un cotidian local.

În ceea ce priveste nemultumirile cititorilor, putem evidentia urmatoarele puncte slabe, comparativ cu Buna Ziua Brasov (comparatia cu Monitorul Expres nu este relevanta, principalele nemultumiri fata de aceasta) - hartia de proasta calitate si mostenitor al fostului Drum Nou transformandu-l intr-un caz atipic: ziarul este citit din inertie in primul rand si doar de un grup de cititori puternic fidelizati (90% din audienta totala) a ziarului care-l citesc , indifernt de informatii sau forma de prezentare a acestora.

Datorita aparitiei paginilor dedicate elevilor si studentilor, audienta a crescut dar in mod nesemnificativ in randul acestora, care isi citesc practic pagina, restul continutului neraspunzand exigentei lor.

CHESTIONAR

Privind opiniile cititorilor dspre ziarele locale

In ce categorie de varsta va incadrati

a.      15 - 17 ani

b.     18 - 24 ani

c.      25 - 29 ani

d.     30 - 39 ani

e.      40 - 49 ani

f.      50 - 59 ani

g.     peste 60 ani

Care este ocupatia dumneavoastra:

a.      patron/interprinzator

b.     personal cu studii superioare

c.      comerciant

d.     maistru/technician

e.      functionar

f.      muncitor

g.     elev

h.     student

i.       somer

j.       pensionar

k.     alta

Ce studii aveti:

a.      mai putin de 7 clase

b.     7 - 8 clase

c.      10 clase

d.     scoala profesionala

e.      liceu

f.      scoala postliceala/de maistrii

g.     invatamant superior

In ce cartier din Brasov locuiti:

a.      Noua

b.     Schei

c.      Bartolomeu

d.     Tractorul

e.      Centru

f.      Cartierul Florilor

g.     Racadau

h.     Craiter

i.       Triaj

Ziarul duneavoastra preferat:

a.      - Buna Ziua Brasov

b.     - Transilvania Expres

c.      - Monitorul Expres

d.     - National

e.      - Evenimentul Zilei

f.      - Romania Libera

g.     - Adevarul

h.     - Ziua

Ce i s-ar putea reprosa ziarului pe care il cititi:

a.      - costa prea mult

b.     - hartia este de proasta calitate

c.      - are suplimente/pagini care nu ma intereseaza

d.     - e tiparit numai in alb negru

e.      - nu lupta pentru drepturile cetatenilor

f.      - are un numar prea mic de pagini informative

g.     - nu are umor

h.     - nu-i sprijina pe inteprinzatori, are costuri mari pentru reclama

i.       - are editoriale indepartate de problemele cetatenilor

j.       - are gazetari angajati prea mult in politica

k.     - are policromie, dar de slaba calitate

l.       - are prima pagina supraancarcata de titluri

m.   - informatia este tiparita cu litere prea mici

n.     - e prea putin preocupat de problema nationala

o.     - nu publica scrisori de la cititorii sai

p.     - are prea multe comentarii/articole prea lungi

r - pare a sluji mai mult partidele de stanga

s    - pare a sluji mai mult partidele de dreapta

Care din urmatoarele rubrici le urmariti cu mai mare interes in ziarul pe care il cititi zilnic

sau aproape zilnic

a - anchete/reportaje

b - stiri despre administratia locala

c - stiri sportive

d - programe TV

e - articole de opinie

f    - articole de analiza

g - stiri despre miscarile sociale, greve/demonstrații

h - comentarii despre carti, filme, spectacole, expozitii

i    - sfaturi medicale

j    - anunturi/mica publicitate

k - fapt divers

l    - stiri despre infractiuni

m    - horoscop

n - editorial

o - servicii utile preturi/bursa

p - stiri mondene

r    - stiri despre dezastre naturale

s - divertisment, desene, caricaturi

s - oferte de servicii

t    - scrisori de la cititori

t    - rebus/integrame

u - jocuri/concursuri

v - informatii din turism

w    - reclama/publicitate

x - programe radio

y - programe cinema/teatru

Ce ziar ati citit ieri si cum vi l-ati procurat:

a - cumparat de la chiosc

b - cumparat de la vanzatorii volanti

c - abonament

d - l-am imprumutat

Ce parere aveti despre urmatoarele ziare:

a - Transilvania Expres

b - Buna Ziua Brasov

c - Evenimentul Zilei

d - Monitorul Expres

e - Adevarul

f - Romania Libera

g - National

h - Gazeta Sporturilor

i - Pro Sport

j - Ziua

k - Azi

Concluzii

Din studiu realizat rezulta ca 20% sunt cititori frecventi de ziare, adica citesc de mai multe ori pe saptamana ziarul, aproximativ 25% sunt cititori ocazionali adica deschid ziarul de cateva ori pe luna, iar 15% citesc rar sau aproape niciodata un ziar.

În Brasov, Buna Ziua Brasov este unul din cele mai citite ziare, dupa Transilvania Expres. Competitia se da intre cele doua ziare in zona publicului fidel, asfel Transilvania Expres poate conta pe 19% din populatia Brasovului iar Buna Ziua Brasov doar pe 5% din populatia adulta. Cei care citesc presa in Brasov au in general o parere buna despre ziarul Buna Ziua Brasov.

Buna Ziua Brasov este vazut ca fiind un ziar independent, bine informat si angajat in atacarea coruptiei. Impresia pe care o lasa, este de ziar serios care are stiri proaspete, are ziaristi bine pregatiti, majoritaea cititorilor apreciaza orientarea politica a ziarului ca fiind de neutralitate. Cititorii considera ca ziarul se ocupa prea putin de problemele nationale, nu are simtul umorului si "nu spune intodeauna adevarul ', se ocupa prea mult de suplimente care nu intereseaza. Ziarul poate mai mult cu conditia sa existe o concordanta intre editorial, grafic si strategii bine puse la punct pentru a atrage cititorul.

Cotidienele brasovene, desi la prima vedere par a fi omnipotente doar la nivel strict local, la o privire mai atenta se dovedesc a fi influente si la nivel central, dat fiind faptul ca stirile locale considerate importante sunt preluate si prezentate de cotidienele centrale, fireste si aici in mod subiectiv in functie de culoarea politica a cotidianului, determinata de orientarea politica si in stransa legatura cu interesele economice ale celui sau ale celor ce patroneaza respectivul cotidian central sau respectivele cotidiene centrale.

În urma concluziilor s-au facut urmatoarele propuneri. O propunere ar fi, o rubrica pentru umor, mai multe subiecte despre educație in general, despre educația in familie și in școala. Promovarea mișcarii in aer liber, mai multe articole despre zonele turistice din jurul Brașovului, ar fi indicata mai puțina publicitate deoarce ponderea foarte mare a materialelor publicitare in totalul materialelor publicate face ca puține reclame sa fie citite cu atenție și pana la capat, calitatea imaginii este scazuta deoarece utilizarea culorilor este limitata.

BIBLIOGRAFIE

Apostol, P. Banu, I. Becleanu Iancu, A. Berer, P. Boboc, A. Trasnea, O.

Tudosescu, I.Valentin, A.si Vladutescu, G. (1978). Dictionar de

filosofie.Bucuresti: Editura Politica.

Boudon, Raymond (coord).[1993](1996). Dictionar de sociologie.Bucuresti:

Editura Univers Enciclopedic.

Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si

calitative.Bucuresti: Editura Economica.   

Chelcea, S. (2004). Initiere in cercetarea sociologica. Bucuresti.

Editura Comunicare

Chelcea, S. si Ilut, P(coord). (2003). Enciclopedie de psihosociologie.

Bucuresti: Editura Economica

Coman, M. (1996). Din culisele celei de-a patra puteri, Bucuresti:

Editura Carro.

Hyman, Herbert H. (1975). Interviewing in Social Research. Chicago: The

University of Chicago Press.

Keeble, Richard. (2009). Presa scrisa - o introducere in presa scrisa. Iași:

Editura Polirom

Kerlinger, F. N.(1986). Foundations of behavioral research. NewYork: Holt,

Rinehart &Winston.

Lazarsfeld, Paul F. si Fiske, Marjorie. (1938).The "Panel" as tool for

measuring public opinion. Public Opinion Quarterly,

Lazarsfeld, Paul F. (1940). "Panel" studies. Pubic Opinion Quarterly, 122-128.

Marinescu. V. (2005). Metode de studiu in comunicare. Bucuresti: Editura

Niculescu.

Moser, C.A. [1958](1967). Metodele de ancheta in investigarea fenomenelor

sociale.Bucuresti: Editura Stiintifica.

Pierre .Albert.(2002). Istoria Presei. Iași : Institutul European.

Popa, Dumitru T. (2002). Conceperea si elaborarea ziarului.

Curs universitar SNSPA (nepublicat).

Rotariu. T si Ilut. P. (2001). Ancheta sociologica si sondajul de opinie: teorie si

practica. Iasi: Editura Polirom .

Stavre, Ion. (2009). Studii de comunicare. Bucuresti: Editura C.N.I Coresi.

Stavre, Ion. (2009). Comunicare audio vizuala. Curs universitar

SNSPA (nepublicat).

Audiente utile pe varsta

Anexa 1   

NOTA: audiența utlila = acoperirea de catre suport a țintei vizate

Audiente utile pe ocupatii

Anexa NR. 2

NOTA: audienta utila = acoperirea de catre suport a țintei vizate

Audiente utile pe studii

ANEXA 3

NOTA: audienta utila = acoperire de catre suport a tintei vizate

Audiente utile pe cartiere

ANEXA NR 4

REPREZENTARI DESPRE ZIARUL CITIT: "Ce i s-ar putea reprosa ziarului citit?"

ANEXA NR. 5

RUBRICI PREFERATE: "Care din urmatoarele rubrici le urmariti cu mai mare interes in ziarul citit zilnic sau aproape zilnic?"

ANEXA NR.6

Cotidiene locale si nationale

AUDIENTE TOTALE ANEXA NR 7

Ziare locale: Cote zilnice de piata in Brasov

Ce ziar ati citit ieri si cum vi l-ati procurat?

ANEXA NR 8

NOTA 1: Cererile maxime sunt calculate prin raportarea valorilor absolute pentru

A, B, C, D la numarul mediu de persoane dintr-o familie brasoveana (3-4

persoane).

NOTA 2: Valorile absolute pentru A, B, C, D sunt calculate prin multiplicarea

cotelor specifice pentru A, B, C, D cu valoarea unui procent din populatia totala cu

varste de peste 15 ani din municipiul Brasov:2390 persoane.

ANEXA NR 9

Cele mai bune lucruri ar fi:

are imaginea unui ziar bun si foarte bun

prezinta stiri locale

informeaza rapid

este obiectiv

are anunturi, reclama, publicitate.