Ancheta sociologica si sondajul de opinie

Ancheta sociologica si sondajul de opinie

Definirea anchetei

Culegere metodica de informatii asupra opiniilor, atitudinilor indivizilor, ajungandu-se la rezultate cuantificabile cu privire la comportamentele grupurilor umane, a gusturilor, trebuintelor, motivatiilor acestora, la maniera lor de a munci, de a trai, de a se distra" (Roger Pinto)

n      Ancheta este una dintre cele mai complexe metode de cercetare sociala

Complexitatea ei este data de ansamblul instrumentelor pe care le utilizeaza (chestionarul, planuri de ancheta), al tehnicilor (de codificare, scalare, analiza, prelucrare si interpretare, etc.), dar si prin faptul ca face apel complementar la alte metode (observatia, analiza documentelor)

n      Este o modalitate de cunoastere stiintifica a opiniilor, atitudinilor, aspiratiilor, fiind totodata si un mijloc de influentare

n      Tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter stadardizat (numarul, ordinea, formularea intrebarilor si efectivele de persoane sunt stabilite clar, nefiind permise abateri decat arareori)

n      Ancheta urmareste sa satisfaca cerinta de reprezentativitate a esantionului in raport cu populatia (alegerea indivizilor anchetati se face dupa reguli statistice clare, cu marja de eroare rezonabil si risc acceptat)

n      Ancheta se realizeaza de regula pe esantioane mari (diferenta fata de interviu). Esantionul cuprinde toate tipurile de indivizi ce apar in populatie

n      Investigand un numar mare de subiecti - ancheta nu poate urmari decat informatii relativ simple

n      Prelucrarea datelor unei anchete se realizeaza prin procedurile statistice standard ce se bazeaza pe calculul frecventei

n      Ancheta se poate realiza si in scris (spre deosebire de interviu care foloseste tehnici orale)

n      Ancheta se realizeaza de colectand informatii de la persoane luate in mod individual (interviul se poate aplica si unui grup)

n      Ancheta se realizeaza cu personal auxiliar, operatori de ancheta

n      Ancheta este o metoda cantitativa, interviul este o metoda calitativa

Obiectul anchetelor sociologice

n      Opiniile, atitudile, comportamentele

n      Aspiratii, trebuinte, motivatii care stau la baza actiunilor, conduitelor, atitudinilor

n      Cunostinte, marturii despre fapte, fenomene, evenimente

n      Caracteristici demografice - structuri familiale, structuri de varsta, structuri socio-profesionale

n      caracteristici ale mediului social si ale modului de viata ale oamenilor - ocupatii, venituri, conditii de locuit, servicii sociale, etc.

Limitele anchetei

n      Factori de distorsiune

Subiectul anchetat (sentimente, resentimente, prejudecati) - subiectivismul

Esantionarea gresita

Instrumente de ancheta gresit elaborate (ex. chestionare ce sugereaza raspunsuri)

Operatori de ancheta ineficient pregatiti

n      Introducerea unei rigiditati in relatia anchetator-anchetat

In cazul esantioanelor mari prelucrarea se face electronic iar intrebarile sunt strict codificate pentru a se incadra in sabloane

Sunt eliminate reactiile posibile ale populatiei

raspunsurile nu sunt aproximative (sa se potriveasca cu cele din chestionar)

Ancheta si sondajul de opinie

n      Sondajul de opinie este o forma specifica a anchetei - "metoda statistica de stabilire, pe baza esantionrarii, a stratificarii opiniilor in raport cu diferite variabile socio-demografice ale populatiei studiate" (Ioan Dragan)

n      Sondajul de opinie este un fel de ancheta pura si rapida - in cadrul sau se aplica doar instrumente de ancheta (chestionare, ghiduri de interviu), fapt ce permite colectarea rapida de informatii

n      Sondajul se opreste la datele de ordin subiectiv fara a confrunta opiniile, atitudinile, aspiratiile cu fapte sau fenomene obiective

n      In sondaj opiniile subiectilor sunt principala sursa (chiar unica) de informare; in ancheta accentul cade si pe studierea obiectivitatii acestor opinii

n      Sondajul de opinie este centrat pe aspectul opinial; pe probleme ce suscita un larg interes public

n      Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu pronuntat caracter descriptiv (nu au ambitii explicative)

n      Sondajele de opinie sunt anchete realizate intr-un timp foarte scurt, cu chestionare simple si clar structurate si pe esantioane care sa asigure reprezentativitate

n      Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg intr-o forma simpla

n      Sondajele se fac la comanda unui beneficiar ale caror interese sunt altele decat cele stiintifice

n      Intr-o societate democratica sondajele de opinie sunt, dincolo de aspectul stiintific, un mecanism de cunoastere a "majoritatii".

n      Sondajul este o forma "populara" de ancheta (o specie a anchetei) , axata pe o problematica ce starneste un interes general si ale carei rezultate sunt aduse la cunostinta publicului sub o forma accesibila, utilizandu-se de regula reprezentari grafice ale frecverntelor exprimate procentual

Tehnici de ancheta

Cum se realizeaza transmiterea informatiei dinspre subiect spre cercetator?

n      Ancheta directa sau orala

1. Ancheta fata in fata
2. Ancheta prin telefon

n      Ancheta indirecta (in scris sau prin autoadministrarea chestionarului)

Cea mai des intalnita este ancheta prin posta

Plecand de la relatia subiect/cercetator acest tip de ancheta este cel mai indepartat de ancheta orala

Tipurile anchetei sociologice

n      Anchetele intensive - realizate pe populatii restranse cu scopul de a aprofunda o tema speciala

n      Anchete extensive - realizate asupra unei populatii numeroase (esantioane mari); descopera caracteristici generale, valabile la scara regionala si nationala

n      Anchete calitative - sunt intensive si pun accent pe studiul insusirilor, al caracteristicilor definitorii

n      Anchete cantitative - se realizeaza pe populatii mari, reprezentative din punct de vedere statistic. Utilizeaza de regula chestionare precodificate ce se aplica in studiul opiniilor, atitudinilor comersiale, culturale, electorale

n      Anchete colective - se aplica pe grupuri de oameni nu pe indivizi

n      Anchete individuale - presupun aplicarea individuala a instrumentelor de investigatie

n      Anchete directe - presupun colectarea nemijlocita (participativa) de informatii

n      Anchete indirecte - se aplica de regula pentru descoperirea unor aspecte intime din viata indivizilor. Urmaresc fie aspecte specifice altor persoane, fie evenimente trecute

n      Anchete socio-economice

n      Anchete asupra dezvoltarii zonale, rurale si urbane

n      Anchete de opinie publica

n      Anchete comerciale

n      Anchete asupra unor mijloace de comunicare in masa

Esantionarea populatiei (2)

Tipuri de esantioane

n     Esantionarea simpla aleatorie - este procedura cea mai simpla, in sensul ca nu presupune nici un fel de grupare a indivizilor. Este procedura de selectie prin tragere la sorti, procedura loteriei

n     Esantionarea prin stratificare - este o procedura probabilistica, ce porneste de la anumite criterii dupa care este populatia impartita. Fiecarei categorii de populatie, proportional, ii corespunde un numar de indivizi in esantion

n     Esantionarea multistadiala - presupune mai multe stadii de esantionare. La nivel national intai se alege un esantion de judete, apoi in cadrul judetelor alese un numar de localitati, din cadrul localitatilor alese un numar de strazi pana la indivizi

n     Esantionarea multifazica - se alege initial un esantion mai mare la nivelul caruia se aplica un instrument de cercetare mai simplu. Apoi, esantionul este la randul lui supus esantionarii determinandu-se astfel loturi mai mici de indivizi asupra carora se aplica un chestionar mai complex

n     Esantionare pe cote - este cea mai cunoscuta si utilizata esantionare nealeatoare. Presupune alegerea de catre operator a subiectilor functie de anumite cote.

La 1000 persoane (52% barbati si 48% femei sunt alesi 520 de barbati si 480 femei)

n     Esantioane fixe (panel) - sunt folosite pentru determinarea schimbarilor survenite intr-o perioada. Acelasi esantion este supus unei investigatii repetate prin aplicarea aceleeasi investigatii.

Momentul 1 Preferati partidul ?

Momentul 2 Preferati partidul ?

Momentul 3 Preferati partidul ?

Preoceduri de esantionare

n     Procedura "pasului" - de pe o lista cu toti locuitorii se aleg din 100 in 100 cate unul

n     Metoda areolara sau pe zone - se aleg din fiecare zona functie de numarul de locuitori

n     Metoda itimilor - se alege un item (ex. locuinta) folosindu-se apoi metoda "pasului"

n     etc.

Designul anchetei si prezentarea rezultatelor

In realizarea oricarei investigatii este obligatorie parcurgerea a trei importante etape:

Pregatirea cercetarii

Pregatirea efectuarii practice a studiului (culegerea informatiilor)

Finalizarea cercetarii (validarea datelor, prelucrarea si interpretarea informatiilor)