CALITATILE PROFESIONALE ALE INFORMARII

CALITATILE PROFESIONALE ALE INFORMARII

O piramida a calitatilor informarii creioneaza teoreticianul belgian al presei, Roger Clausse, in viziunea caruia adevarul, obiectivitatea si dezinteresarea constituie atributele esentiale, indispensabile unei prezentari exacte a evenimentului mediatic. Cele trei valori exprimate sunt sustinute de calitatile profesionale ale informarii: universalitatea, rapiditatea, concizia, originalitatea si varietatea, urmate de calitatile sociale: semnificatia sociala a faptului relatat, precizia subiectului abordat, integralitatea, actualitatea si accesibilitatea. [Roger Clausse, 1963: 27-28, apud Cristian F. Popescu, 2004, 14-15].

In acceptiunea lui Clausse, dezinteresarea este calitatea proprie ziaristului si, implicit, a institutiei de presa. Ea semnifica detasarea de propriile interese, optiuni, preferinte, antipatii - prin raport cu ceea ce se intampla in realitate si care intruneste calitatile stirii. Dezinteresarea sau evitarea conflictului de interese devine o conditie sine qua non a materializarii obiectivitatii/neutralitatii si a adevarului.

Obiectivitatea si adevarul sunt tintele supreme ale jurnalismului de informare, realizabile prin implinirea dezideratului: "Realitatea asa cum este ea". Universalitatea satisface curiozitatea diversa si variata, depinzand, in functie de publicuri, de legile proximitatii psiho-sociale si afective.[Cristian F. Popescu, 2003: 27-30]. Conform lui Judith Lichtenberg [1994: 216], "inextricabil legata de adevar, onestitate, neutralitate, absenta valorizarii - pe scurt - de valorile jurnalistice fundamentale, obiectivitatea este piatra de temelie in ideologia jurnalistilor, in democratiile liberale". Autoarea este convinsa ca: a). jurnalismul nu este obiectiv; b). jurnalismul nu poate fi obiectiv; c). jurnalismul nu ar trebui sa fie obiectiv. Rationamentul celor trei obiectii se poate reduce la un singur argument: nimeni nu poate fi perfect obiectiv [Cristian F. Popescu, 2004: 19]. De alta parere sunt jurnalistii americani, angajati ai agentiei de stiri Associated Press, care au facut din obiectivitate, ca ideal posibil de atins in stiri/in informare, nucleul dur al profesiunii. Ea ar permite distinctia neta dintre jurnalismul de informare si jurnalismul de opinie.

Neutralitatea, ca valoare profesionala si etica, inseamna "a investiga tot si a spune tot, imediat, fara nici o partinire, adica proportional cu importanta fiecarei persoane/actiuni, si fara nici o valorizare din partea jurnalistului. Premisa sine qua non a atingerii neutralitatii este emanciparea de orice conflict de interese, si chiar de aparenta lui. In absenta neutralitatii, adevarul ramane inaccesibil jurnalismului" [Cristian F. Popescu, 2004: 20].    

Rapiditatea reprezinta acelasi lucru cu proximitatea temporala, promptitudinea informarii fiind una dintre calitatile ei fundamentale deoarece, odata concretizata, se evita manipularea. In conditiile concurentei, rapiditatea devine sinonima cu scoop-ul (intaiul care transmite) sau cu exclusivitatea.

Concizia si originalitatea se refera la "stilul" unei publicatii, cu toate elementele ei constitutive: maniera de redactare propriu-zisa a textului de presa, modalitatea de asamblare     si ierarhizare a "scenelor" evenimentului, titrarea etc.

Varietatea este articulata din doua perspective: a). a jurnalistului, prin abordarea unor teme/subiecte/interlocutori diversi, in texte diverse (stire, relatare, reportaj, interviu s.a.); b). a institutiei mass-media, prin atingerea tuturor segmentelor de public sau, altfel spus, satisfacerea orizontului de asteptari ale publicului.

Semnificatia sociala a faptului relatat vizeaza consecintele sau repercusiunile evenimentului asupra vietii/personalitatii unui numar mare de oameni. Aceasta calitate sociala a informarii face distinctia dintre eveniment si fapt divers si, prin extensie, intre jurnalismul exceptiei (presa populara, yellow journalism, tabloidul, tv/radio comerciale) si presa de informare generala.

Precizia subiectului abordat este sinonimica cu acuratetea informatiei, calitate profesionala si deontologica, care denota fidelitatea redactarii, corecta ierarhizare a informatiei in text, prin alegerea unui unghi de abordate adecvat, a celui mai potrivit plan al textului si a unei exprimari potrivite.

Integralitatea are in vedere relatarea tuturor faptelor relevante, prin echilibrarea informarii sau acordarea dreptului la exprimare/aparare tuturor celor implicati.

Actualitatea inseamna respectarea legii proximitatii temporale. Jurnalistul trebuie sa publice informatii petrecute acum si nu ieri sau saptamana trecuta. In schimb, a insera in text fapte/elemente din t62recut (elemente de context sau de background), care au legatura directa cu evenimentul pe care-l relatam (il explica) ajuta la intelegerea rapida, completa si corecta a prezentului.

Accesibilitatea are mai multe conotatii: a). respectarea dreptului la informare, ca principiu constitutional; b). accesul liber la informatie al jurnalistului si, prin intermediul lui, al publicului; c). indeplinirea rolului de mediator intre institutii si publicuri, intre diferite segmente de publicuri si institutii.

Interdependenta valorilor/standardelor profesionale ce acelea deontologice sunt clar precizate in codurile deontologice. Redam, in continuare, un extras din Codul etic adoptat la 15 aprilie 1975, de Associated Press Managing Editors Association: "Un bun ziar este onest [fair], corect [accurate], cinstit, responsabil, independent si decent. Adevarul ii este principiul fundamental. () Ziarul trebuie sa inlature faptele, declaratiile despre care se stie ca nu sunt corecte sau ca induc in eroare. Trebuie sa promoveze dreptul la libera exprimare si libertatea presei, si trebuie sa respecte dreptul individului la viata privata. Dreptul publicului de a fi informat in chestiuni importante este suprem, iar ziarul trebuie sa lupte cu vigoare pentru accesul publicului la informatiile despre guvern, despre intalniri, precum si accesul la documente". [apud Bruce M. Swain, 1978: 112-113].