Comunicarea cu mass-media in procesul de relații publice

Comunicarea cu mass-media in procesul de relații publice.

De ce și cum se realizeaza?

In urma cercetarilor din ultimul deceniu s-au identificat 472 de definiții ale relațiilor publice.Un exemplu bun de definiție ar fi:"relațiile publice reprezinta o funcție manageriala ce stabilește și menține legaturi reciproc benefice intre o organizație și publicul de care depinde succesul sau falimentul ei."(S.M. Cutlip,1994,p.6),deci, relațiile publice sunt o modalitate de comunicare intre o organizație și publicul ei.

Fiecare organizație sau instituție are un departament de relații publice,astfel,prin intermediul relaționiștilor organizația iți transmite mesajul dorit catre public.Relaționiștii folosesc mass-media pentru a transmite mesajul catre public.

Elementul cheie in acest proces de relații publice este reciprocitatea deoarece specialiștii in relații publice transmit mesaje atat de la o organizație la public,cat și de la public la organizație cu ajutorul jurnaliștilor.Pentru a se realiza o comunicare eficienta cu mass-media,reprezentanții departamentului de relații publice trebuie sa țina cont de caracterul domeniului mass-media.De aceea,cei care lucreaza in domeniul comunicarii cu presa trebuie sa cunoasca anumite caracteristici ale muncii jurnaliștilor,sa le respecte și sa se conformeze cerințelor lor.

Cooperarea și increderea intre jurnaliști și specialiștii in relații publice au un rol major,deși de-a lungul timpului relația dintre cele doua categorii profesionale a devenit tensionata și fiecare dintre cele doua apreciaza in mod negativ munca celeilate.Studiile facute de specialiști releva ca aceasta neințelegere,sau acest conflict dintre jurnaliști și specialiștii in relații publice provine de la neincredere.Jurnaliștii chestionați pentru sondaj sunt de parere ca cele doua profesii nu sunt egale ca statut,ca materialele provenite de la relaționiști sunt de fapt reclame deghizate in știri.In mod normal,jurnaliștii ar trebui sa acorde incredere specialiștilor in relații publice,aceștia fiind principala sursa in cadrul scrierii unui articol.Din cauza faptului ca relaționiștii introduc elemente de autopromovare in mesaje,jurnaliștii tind sa nu scrie sau sa nu transmita mai departe tot mesajul,iar acest lucru ii dezavantajeaza pe ziariști,ei putand rata astfel o știre interesanta.

Observam ca ambii participanți doresc sa aiba controlul asupra producției și distribuției de informație,dar,este clar ca nici unul dintre ei nu poate sa dețina monopolul asupra acestui proces pentru ca sunt implicați in mod egal,procesul de relații publice nu ar avea loc fara una din categorii.

Reflectand asupra relației dintre ziariști și relaționiști,cercetatorul canadian Jean Charron definește relația dintre presa si relaționiști astfel :"Aceasta relație poate fi definita ca un joc de negocieri intre actori interdependenți ; acest joc implica existența unui raport de influența care unește cooperarea și conflictul.Jurnaliștii cauta informația pe langa reprezentanții politicului,iar aceștia cauta vizibilitatea pe care o ofera jurnaliștii."(Jean Charron,1994,p.12).Alți cercetatori au definit aceasta relație ca fiind una de tip dragoste/ura (love-hate relation).

Este o relație tensionata intre jurnaliști și specialiștii in relații publice, dar, totuși jurnaliștii ar trebui sa acorde mai mult credit relaționiștilor.Pana la urma,pentru a transmite un mesaj,o informație de la o organizație la publicul ei e nevoie ca ziariștii sa fie in primul rand informați corect,și cum ar putea fi mai bine informați?Doar direct de la biroul de presa al organizației.Oricum ambele categorii profesionale incearca sa coopereze.Specialiștii in relații publice au nevoie de jurnaliști pentru a putea pune in circulație mesajele și informațiile pe care doresc sa le transmita publicului lor,iar ziariștii au nevoie de aceștia pentru a putea ajunge mai rapid la surse,pentru a beneficia de informații verificate.

Jean Charron susține ca "pe de o parte,jurnalistul are nevoie de surse pentru a-și face meseria, dar, pe de alta parte,el este reticent fața de surse care teoretic ar putea sa-l manipuleze- cu atat mai mult daca aceasta sursa este un profesionist(specialistul in relații publice) ce poseda o competența specifica."(Jean Charron,1991,p.175).Pentru a convinge jurnalistul sa aiba incredere in el și sa vada in el un partener de munca,reprezentantul biroului de presa trebuie sa se adapteze solicitarilor profesionale ale acestuia.Din punctul de vedere al jurnaliștilor, specialiștii in relații publice ar trebui sa indeplineasca foarte multe condiții,astfel sarcinile sunt imparțite și relaționiștii sunt organizați in birouri de presa.Sarcina principala a biroului de presa este menținerea relațiilor de comunicare intre organizație și mass-media.

Biroul de presa este o echipa in care resursele fiecarui specialist trebuie asamblate intr-un tot unitar.Experiența dobandita prin relațiile constante cu jurnaliștii și efortul de autoperfecționare pot contribui la atingerea unor performanțe in masura sa raspunda așteptarilor reprezentanților mass-media și sa ajute la reușita diverselor inițiative de comunicare cu presa.

In exercitarea profesiei lor,ziariștii se afla intr-o permanenta goana dupa informații, obiectivele majore ale unui jurnalist fiind gasirea rapida a informațiilor și accesul la surse demne de incredere.Ei așteapta un raspuns foarte prompt din partea reprezentanților biroului de presa aceștia fiind obligați sa le ofere informațiile de care au nevoie in mod eficient, fara limitari ale accesului la surse.Principala valoare a jurnaliștilor este libertatea presei care presupune recunoașterea dreptului jurnalistului de a cauta informații și de a-și exprima opiniile fara a fi ingradit.De aceea reprezentanții biroului de presa trebuie sa accepte ca jurnaliștii sunt cei care decid ceea ce are sau nu valoare de știre.

Din studiile efectuate putem deduce faptul ca relaționiștii sunt de parere ca jurnaliștii nu au un comportament profesionist,ca nu preiau și difuzeaza obiectiv informațiile furnizate și ca le distorsioneaza. Comunicarea cu mass-media in procesul de relații publice a devenit cu timpul profesionala in momentul in care cercetarile au spus ca acea lipsa de cooperare care exista se datora faptului ca jurnaliștii sunt prost instruiți și nu ințeleg importanța increderii intre cele doua categorii profesionale.Acum cele doua categorii coopereaza datorita faptului ca ințeleg reciprocitatea procesului de relații publice.

BIBLIOGRAFIE:Coman C. 2004. Relațiile publice și mass-media.ed. Polirom;

Newsom D. 2007. Redactarea materialelor de relații publice. ed. Polirom