Constanța Teatrala și Cinematografica

Constanța Teatrala și Cinematografica

Ziua apariției nu se cunoaște cu exactitate, anul insa este 1925 pana la 20 august 1926, in format 33x25. Bisaptamanal. Gratuit. Director: D.Tranulis. Administrator - Secretar: Gh. Tanasescu Redacția: Strada Mercur Nr.4, Tipografia: Dobrogea Juna, reclame și inserții dupa tarif și invoiala, tel.73/2.

Cuprinde scurte cronici despre filmele care ruleaza la cinematografele din orașul Constanța și cronici despre expozițiile de arta plastica din oraș. Cea mai mare parte a ziarului este ocupata insa de reclame. In 1925 au aparut numerele 1- 21, 84 de pagini, in 1926 au aparut numerele 1 - 12, 42 de pagini. Dupa primul an de apariție, numarul de pagini s-a redus la jumatate, ceea ce inseamna ca din 84 de pagini care au aparut in primul an, revista tiparea un numar de 42 de pagini. Din 1926 in publicație nu mai apare tiparit numele directorului. In numarul 17 al anului intai, ne este prezentat intr-un editorial pe prima pagina, intitulat "Spre Știința" cateva date referitoare la publicație. "Revista aceasta care a aparut regulat 16 numere reapare complect organizata cu un bogat material de lectura teatrala și cinematografica. Pentru a iniția publicul asupra valoarei ce are fiecare film pe care il aduce Parcul Arena "Grand", vom publica regulat, incepand de la acest numar pe langa diferite articole de valoare și subiectul filmului respectiv in coloanele revistei noastre care se ofera gratuit fiecarei persoane. Aceasta dovedește odata mai mult interesul ce-l da d. Demostene Tranulis pentru a aduce și proecta pe ecranul Teatrului Cinema Parcul Arena "GRAND" numai filme alese. Pe langa aceste filme, programul este complectat cu debuturile trupelor de artiști care delecteaza intre pauze pe Onor. spectatori, cu diferite piese de teatru. Intr-un cuvant, este singurul local cinematografic din Constanța care ofera o distracție placuta chiar și celor mai pretențioși spectatori."

Prima pagina a publicației este ocupata in mare parte de afișul teatrului Arena Grand cu precizarea filmelor care rulau pe ecran și cu specificarea debuturilor dintre pauze. Un exemplu de prima pagina din numarul 7 al anului intai de apariție este: "Astazi la parcul Arena Grand ruleaza marele film de aventuri emoționante "Pirații Marilor".

In rolul principal Ralphe Jewis și Jonnie Walker. De remarcat marea lupta navala intre cuirasatele de razboi americane și nava pirata. In pauza va debuta precocele artist Valerica și Lucia Dragomir - celebrii cupletiști mandoliniști care au avut distinsa onoare de a se produce in fața familiei Regale și Princiare".[2]

Publicul constanțean a avut ocazia sa-i admire pe acești artiști care executa bucați muzicale in fiecare seara cu mult succes din mandolina, opere straine și bucați naționale. De asemenea, s-au produs și in diferite cuplete și duete, starnind admirația spectatorilor care i-au recompensat cu puternice aplauze. Cei care nu au avut niciodata ocazia de a asista la un astfel de spectacol pot vizita parcul Arena Grand unde pe langa filmele alese zilnic au ocazia sa-i admire atat pe artiștii invitați cat și pe cei doi mandoloniști in diferite creațiuni.

Incepand cu pagina trei, o mare parte a publicației este ocupata de reclame și inserții dupa tarif și invoiala. De exemplu: "Vizitați magazinul Nicolae Capațana, Nr.17, Str. Mircea - Voda, Medgidia. Este singurul magazin asortat cu articole de sport, reprezentant al fabricei "VIVI" din București. Articole de librarie și papetarie, mare depozit de hartie de tot felul și maculatura " sau "DOCTORUL D.TATARSKY Boli interne - Injecții intravenoase. Boli și operațiuni de nas, gat și urechi - Constanța, Strada Remus Opreanu No.11, (alaturi de hotel Carol), consultații 8 - 10 a.m și 2 - 7 p.m."

In rubrica informațiuni ne sunt prezentate mari evenimente artistice ce vor urma, ca de exemplu virtuoșii mandoliniști care au avut distinsa onoare de a se produce in fața Famililiei Regale și Princiare. Cu toate sacrificiile facute pentru aducerea acestor mari artiști la Constanța, ne este precizat faptul ca prețurile raman aceleași.

Rolul cinematografului in educația maselor

Intr-o fila a numarului 10 din anul 1925 a publicației Curierul Cinematografic și Modern am remarcat o comparație pe care un redactor, Paul B.Marian, a facut-o privind legatura dintre educația maselor și cinematograf.

"Desigur ca mulți neincrezatori in puterea de propaganda a artei mute vor zambi cand le vom spune ce important rol are cinematograful in educația maselor, a indivizilor. Și totuși, așa este. Arta muta ramane, hotarat, singurul factor puternic de cultura. Lucrul acesta este evident deoarece mulțimea nu poate dispune de sumele necesare pentru a putea vedea Parisul, Barcelona, Veneția, și alte localitați unde exista o civilizație, o cultura. Datorita cinematografului ele pot fi vazute și pot vorbi tuturor acelora cari vor sa-și cultive mintea și sufletul. Iar daca unii vor mai zambi, aceasta e pentru ca foarte puține filme au intrat la noi in țara, filme cari sa poata fi de folos cultural.

Cele mai multe filme cauta sa satisfaca pofta de senzații a spectatorului mai cult, s'ar putea ușor dispensa de acest lux de senzații in profitul masselor dornice de cultura mai serioase. Și cum cei mai mulți dintre acei indivizi nu pot gasi aceasta cultura la teatru, ei sunt nevoiți sa o caute la cinematograf. Corespunzand rolului cultural cinematograful ar putea svarli o dara de lumina in besna ignoranței masselor. Caci arta muta este indicata a fi cel mai prețios element de educație culturala, naționala și morala.

O scurta cronica cinematografica

Publicația Curierul Cinematografic și Modern cuprinde de asemenea scurte cronici despre filmele care ruleaza la cinematografele din orașul Constanța și cronici despre expozițiile de arta plastica din oraș. Cea mai mare parte a ziarului este ocupata de reclame insa pe prima pagina este redactata, de obicei, o scurta cronica a evenimentului din acea zi. De exemplu, in numarul 21 din anul intai la data de 25 decembrie, ne este descris sub semnatura direcțiunii Arena Grand subiectul unui film care va rula in prima și in a doua zi de Craciun.

Filmul intitulat "MAREMMA" are ca eroina principala o fata tanara, fiica unui vestit bandit, unde ocnașul este salvat in imprejurari dramatice de fiica sa, Maremma. Sub semnatura direcțiunii Arenei Grand se prezinta subiectul filmului:

" In singuratatea campiilor Maremma traește Musa, o tanara fata, fara parinți, ingrijita de o femeie batrana numita Gioconda. Tatal ei, renumitul bandit Mastarna, pe care Musa insa nu-l cunoaște, este prins și condamnat la munca silnica impreuna cu un nobil italian Lintprando D'este vinovat de omor. Fugind de o cireada de bivoli, Musa cade intr-o groapa,care era intrarea de la un mormant etrusc, unde, dupa moartea Giocondei, iși petrece viața gazduindu-l și pe Mastarna, fugit din pușcarie și scapat de valurile marii chiar de dansa. Profitand de absența Musei, Mastrana fura obiectele de valoare din mormant și fuge, e recunoscut insa și prins din nou. Un pictor, cautand motive romantice prin campiile Maremmei, da peste mormant gasind-o pe Musa de care se indragostește și ramane la ea. Intre timp, și Lintprando D'este fuge din ocna și trimes de Mastarna, vine la un mormant pentru a se ascunde.

Pictorul reușește sa dovedeasca justiției ca cavalerul a fost condamnat pe nedrept și Lintprendo, reabilitat, se intoarce in lumea lui. Parasita de toți, Musa naște un copil mort, pe care ea insași il ingroapa in mormantul etrusc și populația afland, banuește ca tot dansa a furat și comorile din mormant, ea e data in judecata, insa achitata. Batranul Mastarna scapat din ocna cere satisfacție pictorului, pentru fiica lui. Musa urmarind pe tatal ei, recunoscut intre timp, ajunge la casa iubitului, unde și ramane. Precum soarele stralucește mai tare dupa furtuna, tot așa și fericirea Musei șterge mai repede urmele suferințelor trecute."[5]