Dimensiuni ale comunicarii prin mijloacele Mass-Media

Dimensiuni ale comunicaii prin mijloacele Mass-Media

Dupa antichitatea greco-romana, teoria si practica comunicarii umane au cunoscut, timp de secole, o oarecare stagnare. Practic, nu se cunosc progrese remarcabile pina in zorii Renasterii.

Incepind cu secolul al XV-lea, teoriile, tehnicile, practicile si tehnologiile comunicarii au revenit treptat in centrul atentiei si s-au indreptat in salturi succesive spre ceea ce sunt astazi.

In secolul XX, interesul, preocuparile si dezvoltarea stiintelor si proceselor comunicarii explodeaza pur si simplu.

Majoritatea stiintelor, specializarilor sau profesiilor par sa aiba de jucat o partitura in corul stiintelor comunicarii. Antropologi, etnologi, lingvisti, psihologi, psihiatrii, sociologi, semioticieni, epistemologi, informaticieni, ziaristi, pictori, muzicieni, mediatori, animatori, moderatori, cineasti, diplomati, creatori de publicitate, stilisti, specialisti in marketing, in management, in relatii publice, in vinzari sau in negocieri etc. tind sa-si dea mina pe taramul comunicarii. Fiecare dintre ei vine cu experienta, perspectiva si interesele sale, fiecare priveste comunicarea de la fereastra sa.

Comunicarea reprezinta o tema foarte complexa, ce domina constelatia disciplinelor socio- umane si nu numai, ea fiind infiltrata in toate domeniile vietii sociale.

In primul capitol "conceptul de comunicare " este urmarita ideea unei definitii a termenului, precum si incercari de abordare a formelor, caracteristicilor si diferitelor infatisari pe care le ia comunicarea, axiome, niveluri, fenomenul de ireversibilitate.

Originea comunicarii moderne poate fi descoperita la grecii antici, primii care au sistematizat utilizarea persuasiunii si au denumit-o retorica. O studiau in scoli, o foloseau in justitie si in implementarea primelor forme de democratie in orasele - state grecesti.

Comunicarea este inteleasa ca fiind procesul prin care o persoana influenteaza comportamentul sau starea mentala a alteia, iar capitolul al doilea dezvolta tema persuasiunii ca forma de influentare a comportamentului uman prin comunicare.

Cel mai de seama dintre teoreticienii antici, Aristotel, a definit persuasiunea sau retorica ca drept " acea facultate de a sesiza in orice situatie, mijloacele existente pentru a convinge".

Spargand limitele comunitare, accelerand Istoria, societatea comunicationala ne ofera, tacit, prin interdependenta electronica a satului global, o modelare <<la distanta>>, facand din comunicare vehicolul globalizarii; distantele isi pierd semnificatia, circuitele comunicationale imbratiseaza Planeta si, astfel, circulatia / difuzarea produselor media nu pare obstacolata.

Aparitia tehnicilor de comunicare moderne asigura democratizarea culturii.

Dezvoltarea mijloacelor de comunicare nu numai ca a facut puterea vizibila in noi moduri, ci a facut-o vizibila la o scara fara precedent: astazi vizibilitatea mediata are efectiv o extensie globala.

Aceasta imprejurare este rezultatul unui proces complex de globalizare, ale carui origini pot fi gasite cel putin pe la jumatatea secolului al XIX -lea si ale carui caracteristici si consecinte sunt tratate in capitolul trei.

In capitolul patru aflam ca scopul cercetarii este de a identifica problemele sociale comunicate prin presa scrisa intr-o anumita perioada determinata.

Folosirea mijloacelor de comunicare da nastere si unor noi forme de "actiune la distanta" care le permit indivizilor sa actioneze pentru ca sunt raspanditi in spatiu si in timp, dandu-le in acelasi timp posibilitatea de a actiona ca raspuns la actiuni si evenimente care se petrec in locuri indepartate.

Interactiunea fata in fata poate fi pusa in opozitie cu interactiunea mediata, prin care intelegem forme de interactiune precum scrierea scrisorilor, conversatiile telefonice si altele.

Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a ajutat la crearea unei lumi in care campurile de interactiune pot dobandi o anvergura globala, iar ritmul schimbarii sociale poate fi accelerat de viteza fluxurilor de informatie.

Cresterea multiplelor canale de flux comunicational si informational a contribuit astfel la complexitatea si impredictibilitatea unei lumi deja excesiv de complexe.

Una din trasaturile cele mai proeminente ale comunicarii din lumea moderna este faptul ca ea are loc la o scara tot mai globala.

Mesajele sunt trimise la mari distante intr-un mod relativ usor, astfel incat indivizii au acces la informatia si la comunicarea provenite din surse indepartate. In plus, odata cu decuplarea spatiului de timp adusa de mijloacele de comunicare electronice, accesul la mesajele care provin din surse indepartate spatial poate fi instantaneu ( sau virtual instantaneu).

Cu toate ca persuasiunea a fost utila in initierea schimbarilor din primele doua valuri - cel agricol si cel tehnologic - ea este esentiala in a-i determina pe oameni sa incerce sa accepte si in final sa adopte numeroasele modalitati noi de a gandi, de a crede, de a se comporta, care se ivesc odata cu deplasarea lumii intregi catre era tehnologica.

Deocamdata sesizam vag dimensiunile unor schimbari care ne vor influenta direct. Copiii nu mai considera cuvantul parintilor litera de lege, au nevoie sa fie motivati pentru a evita drogurile, pentru a aborda subiecte de interes la scoala, pentru a da mai incet muzica la walk-man, intrucat le poate afecta auzul.

Institutiile sociale precum Biserica, grupurile educationale sau organizationale locale constata ca au nevoie, mai mult ca oricand, de ajutorul strategiilor persuasive pentru a castiga sau macar a-si pastra membrii activi si finantatorii de proiecte. Intre timp, agentii de marketing sunt nevoiti sa convinga consumatorii ca un anumit produs ii va transforma in oameni de succes, invingatori si aflati in siguranta.

In educatie persuasiunea devine tot mai importanta in motivarea studentilor pentru a-si implini idealurile, pentru a asculta si pentru a se implica.

Comunicarea umana reprezinta un proces atat de important incat este greu de imaginat niveluri de socializare in absenta ei.