Dobrogea Ilustrata

Dobrogea Ilustrata

Aparand o data pe luna, Dobrogea Ilustrata cuprindea pe langa un bogat stoc de articole politice, economice si sociale si diverse ilustratiuni din Dobrogea, menite a face pe toti sa cunoasca aceasta parte a tarei noastre, cat si progresele pe care le-a realizat in ultimile decenii, adica de la anexare.

Sub denumirea publicației apare specificat "Revista pentru familii", așadar ne este precizat inca de la inceput carei categorie de public-ținta ii este adresat. ABONAMENTUL IN ȚARA- Un an 20 de Lei ed. Velina sau 40 Lei ed. Lux. Director și proprietar: SEMILIAN M.CONFORT iar abonamentul in streinatate: Un an 24 de Lei ed. Velina sau un an 48 de lei, ed. De Lux.

Redacția și administrația Dobrogei Ilustrate No. 37, Strada Candiano Popescu, Nr. 37, București.

Dobrogea Ilustrata va cuprinde bucati literare si stiintifice datorite oamenilor competenti si versati in materie, lucru pentru care administratia revistei nu va cruta absolut nici cel mai mic sacrificiu: "Aceasta revista fiind prin urmare continuarea "Anuarului Dobrogean' nu ne indoim ca ne vom bucura de acelasi sprijin si de aceiasi incurajare de care ne-am bucurat cu acest anuar, iar noi la randu-ne promitem ca ne vom face datoria cu cea mai mare constiintiositate. Notam ca incheere ca in revista vom avea o tribuna libera unde fie-care persoana doritoare de binele si fericirea Dobrogei isi va putea spune cuvantai, plus ca pe timpul sezonului vom apare in numere speciale cu numele tuturor vizitatorilor statiunilor balneare din Dobrogea, ceea ce va reclama de sigur noi sacrificii din partea noastra. Le vom face insa toate cu placere, caci avem o tinta bine definita, si acestea zise pasim inainte."

Cea mai mare parte a publicației cuprinde descrieri istorice ale celor mai frecventate locuri de vilegiaturiști și anume: Descrierea portului Mangalia, Cetatea Axiopolis, Baile Movila Tekir-Ghiol(singura stațiune balneara situata pe malul apei), Comuna Copadin, Județul Tulcea sau descrierea orașului Sulina. Mai existau și articole in care se prezenta situația industriala a orașului Cerna- Voda și Medgidia, , Fabrica Metalurgica sau se realizau portrete ai celor mai mari agricultori ai Dobrogei.

Pe prima pagina ne sunt prezentate de obicei, in doua coloane sumarul publicației. Intr-un prim numar al anului trei ne este prezentata: "Deschiderea Stagiunei Cazinoului Comunal" (cu 3 ilustrații).

"La 1 iunie a. c. Cazinoul din Constanța iși va deschide din nou larg porțile pentru numeroșii vizitatori cari pe timpul verei sosesc la Constanța, atat pentru a face bai de mare atat de folositoare și atat de salutare, cat și spre a admira acest colțișor al țarei care se prezinta din ce in ce mai bine și se urca mereu cu avant nestramutat pe calea progresului. In vederea deschiderei sezonului cazinoul din localitate s-a amenajat in modul cel mai splendid posibil și antreprenorii sai, care nu e alta de cat Societatea marilor stabilimente din Sinaia și Constanța sub direcțiunea D.Baron de Marcay avand ca secretar pe D. Charles Niox, nu au cruțat absolut nici un sacrificiu. Astfel, s-a construit un restaurant pentru 400 de persoane in fața Cazinoului dinspre Boulevard, iar pe acoperișul acestuia o terasa din cele mai splendide și atragatoare. Terasa de sus a cazinoului va servi ca club inchis.

Sala mare a acestui cazin s-a transformat și in sala de teatru ridicandu-se scena și amenalandu-se un loc special pentru orchestra ca spectatorii sa nu sufere. Decorurile pentru aceasta sunt toate noi și aduse din Franța. Pe scena acestui teatru se vor produce cele mai mari celebritați artistice din Franța, alternand cu fruntașii artei romanești.

Va fi opera, opera comica, drama și variete. De asemenea, ni se afirma ca pentru domnii sezoniști li se rezerva o suma de surprize, intre cari putem cita: Tir aux Pigeons, patru hidro-aeroplane dela Monaco, cari au fost deja și amenajate, pentru a face in luna august mai multe sboruri. Se vor da de asemenea alte serbari și regate, cari vor fi organizate in mod special de catre Direcțiunea Cazinoului și pentru reușita carora, dupa cum am aratat mai sus, nu se va evita nici un sacrificiu.[2]

In legatura cu cele de mai sus ni se comunica ca Direcțiunea Cazinoului va incepe la toamna construirea unui mare hotel cu 200 de camere cari va fi de un folos mai mult de cat bine venit pentru vizitatorii Constanței. Nu putem de cat prevede cel mai mare succes intreprinderei de care ne ocupam și avem toata siguranța ca ne va fi de multe ori rezervata placerea de a vorbi in coloanele acestei reviste de progresele pe cari ea le va realiza.

Principium omnium rerum parvum est, așa zice latinul. Ei bine, inceputut se prezinta sub o aureola din cele mai frumoase; mersul inainte va fi totdeauna sub aripile și ocrotirea progresului.

Publicația cuprinde deasemenea articole politice dobrogene:    "Ce s-a mai facut in Dobrogea" și fotografii ale personalitaților ce veneau pe litoral. De exemplu, intr-un numar șase al anului trei de apariție a publicației pagina numarul trei este ocupata in intergime de trei fotografii. Intr-o prima fotografie se observa plecarea M.S.REGELUI din Constanța, M.S scoborand din trasura intra in Gara Constanței. Cea de-a doua fotografie, M.S. REGELE CAROL I discutand cu D-l general Boteanu, comandantul corpului V de armata iar intr-o ultima fotografie ne sunt prezentate Coloanele Cazinoului Comunal din Constanța.

Vizita suveranilor in Dobrogea, pe litoral

Prezența M.S.REGELE CAROL I, M.S.REGINA ELISAVETA, A.S.R. PRINCIPESA MARIA (viitoarea noastra regina), A.S.R. PRINCIPELE FERDINAND (moștenitorul tronului).

In umarul șase al anului trei de apariție a publicației, ne este prezentat un articol referitor la personalitațile ce veneau in vizita, pe litoral. "Ni s-a dat inca odata mai mult prilejul de a constata dragostea nețarmurita și interesul viu pe care Suveranii noștri il poarta pentru populațiunea dobrogeana; pentru aceasta provincie care abia acum, dela anexare, dela trimful ce am repurtat pe campiile Bulgariei se poate bucura de aceleași drepturi de cari se bucura și Romania Libera. Știam de mult ca iubitul nostru suveran are cea mai nespusa dorința pentru ca și locuitorii Dobrogei sa fie egalizați in drepturi cu toți vrednicii și credincioșii sai supuși din Regat, dar, de sigur, rațiuni inalte de stat l-au ținut pe loc pana sa-și dea asentimentul la desavarșirea unei opere dintre cele mai insemnate, care de-asupra va avea ca emblema: "Progresul intregului neam romanesc", de desubt va avea ca iscalitura numele lui Carol cel Mare, eroul și invingatorul dela Plevna.

Astazi, scumpul nostru Suveran, a vizitat din nou Dobrogea, acea scumpa moșie pe care ne-a lasat-o noua Basarabii și ca un bun parinte care- și ingrijește de copii lui cat mai in de aproape, s-a interesat și de Dobrogea cu cea mai mare atențiune, cu toata cinstea ce i se cuvenea. Scumpa noastra suverana, neprețuita regina și poeta; care a avut nenorocirea sa-și piarda singura și neprețuita sa odrasla, a aratat și de randul acesta o solicitudine cat mai mare pentru provincia dobrogeana ; glasul ei a fost fagure de miere, a fost balsamul cel mai racoritor de pe lume și toata presa dobrogeana s-a plecat in fața acestei mame ocrotitoare, care pentru noi romanii trebuie considerata ca o sfanta.

Pe malurile inverzite ale Dunarii au ieșit sute de mii de oameni ca sa salute cu strigate de bucurie pe suveranii noștri și augusta lor familie și din pieptul tuturor n-a ieșit decat un strigat, pornit din cea mai adanca sinceritate, acela de: "Sa traiasca bunii noștri Suverani", pentru fericirea și gloria tarei romanești. Dobrogea sa fie fericita și mandra ca in anul 1912 de glorioasa și stralucita domnie a Regelui Carol, s-a vazut descatușata de lanțurile grele care i-au atarnat pana acum pe brațe și vizita pe care suveranii noștri i-au facut-o in aceste zile, e inca o dovada de interesul și dragostea ce i-o poarta; iar in alegerile ce se vor efectua in luna Iulie pentru Camera și Senat, gandul tuturor sa se indrepte catre danșii și catre toți acei cari au luptat pentru dezdrobirea Dobrogei. Iar noi? facandu-ne ecoul sentimentelor de recunoștiința a intregei populațiuni dobrogene, strigam din adancul inimii noastre :

Traiasca M.M.M.L Regele și Regina! / Traiasca Augusta lor familie! / Dumnezeu sa ocroteasca pe toți aceia cari au luptat și lupta pentru prosperitatea cetațenilor dobrogeni." [4]

Inceputurile Cronicii

In același numar al publicației, insa poziționat pe penultima pagina se afla incercarea unei realizari de cronica cu precizarea ca in viitorul numar la secțiunea cronica se va aborda subiectul morții pe campul de razboi. "No. 772 din Biblioteca pentru toți cuprinde nuvele traduse din latinește din "Edmondo de Amicis" de D.Ionescu Morel-colaboratorul nostru și Patru St. Vultur. In No. Viitor vom vorbi mai pe larg despre moartea pe campul de razboi.

"Cantece" este titlul ultimului volum de poezii al D-lui St.O.Iosif. D-sa este destul de cunoscut publicului nostru și acest volum in care e ascunsa atat durere- durerea sufletelor mai și ne-ințelese - și care e prețuit de toata lumea, e o slaba mangaere ce se aduce firei lui de poet și de om cu un suflet nespus de bun.

"In ultimul timp s-au reprezentat la Teatrul Național doua piese originale a doua Doamne din societate. "Pe femeie sa n-o lovești nici cu un trandafir" Și se mai spune ca la noi, arta culinara este in regres și ca mancam numai mancari franțuzești. De sigur ca nu; cea mai buna dovada este piesa "In lumea de azi". Și se mai vorbește pe ici pe colo, de influența politicei in literatura."

"In "Luceafarul", apreciatul nuvelist D.Caton Theodorian publica: "O amintire" duioasa și din vremurile cand era in școala militara și-și petrecea vremea fugind de la școala sau prins la inchisoare."

"Compania Davila- dupa stralucitul succes al "Vapaii"au plecat in provincie D-na Voiculescu și D-l Storin care au personagiile de seama in aceasta piesa au scris printre rolurile lor cea mai frumoasa pagina din cariera lor artistica de pana acum."[6]