Efectele mass-media asupra omului si societatii

Efectele mass-media asupra omului si societatii

"Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ele constituie o prezenta constanta in viata noastra. () Afilierea familiara si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeaza si trece prin diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa numai o perioada limitata de timp din existenta noastra. Doar o parte din populatie frecventeaza, in mod regulat, biserica. In antiteza mass-media fac parte din viata noastra zilnica si ne insotesc din copilarie pana la moarte. In plus, mass-media au o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie" .

Din aceasta cauza, efectele comunicarii de masa asupra atitudinilor si comportamentului uman sunt in atentia numeroaselor cercetari. Pe fondul unor pareri variate, cum ar fi: efectele sunt inexistente, foarte reduse, au cu neputinta de masurat, se impune o concluzie generala: comunicarea de masa are efecte. Este un fapt arhicunoscut, ca mass-media contribuie esential "la organizarea sistemului de valori si de credinte care tind sa se instaureze ca norme pentru colectivitati (nationale, regionale . ) . Dintr-o astfel de perspectiva, este absurd sa se presupuna ca mass-media nu are efecte asupra publicului.

"Orice analiza a efectelor mass-media are ca obiect publicul, inteles ca suma indivizilor care sunt expusi mesajelor presei si care suporta astfel o presiune ce poate conduce la o schimbare mai mare sau mai mica a comportamentelor, valorilor si reprezentarilor simbolice despre realitate" . In continuare vom incerca sa analizam acest fenomen controversat, tinta caruia este omul ca persoana si societatea ca comuniune. Exista o parere care afirma, ca mass-media este modelata de evenimentele din societate in ansamblul ei . Suntem perfect de acord cu aceasta afirmatie, dar sa nu uitam ca societatea moderna este definita si chiar stapanita de produsele ei, intre care se numara si comunicarea de masa, care isi datoreaza aparitia societatii industriale. Cercetatorul canadian Marshall McLuhan sustine ca toate mijloacele de comunicare - prin ele insele, indiferent de mesajul pe care il comunica - exercita o influenta irezistibila asupra omului si societatii . Insa pe noi ne intereseaza si continutul acestor mesaje, de caracterul caruia depinde aparitia unor efecte pozitive sau negative. De asemenea, credem ca de efectele mass-media sunt legate fenomenele secularizarii si globalizarii societatii contemporane, care la randul lor determina cultura si mesajele mass-media.

a. Efectele pe termen scurt si pe termen lung

Exista tendinta cercetatorilor de a lua in considerare numai efectele pe termen scurt ale mass-media si de a le ignora pe cele pe termen lung. Aceasta se explica prin natura efectelor pe termen scurt, unde cauza si efectul sunt in proximitate temporala imediata, avand o legatura clara, usor de definit si de cercetat. Efectele pe termen lung nu numai ca scapa din atentie datorita intervalului mare intre cauza si efect, dar si ca ele imbraca forme nebanuite, declansand alte procese paralele, ceea ce ingreuneaza detectarea si urmarirea lor. Cu toate acestea, cele mai importante si cu cea mai mare incarcatura semantica sunt procesele care declanseaza efectele pe termen lung.

Dintre procesele cu efecte pe termen scurt ale mass-media, amintim in primul rand cele de o importanta vitala pentru persoana umana si societate, cum ar fi: informarea (stirile, evenimentele, anunturile, publicitate, etc. care ne modeleaza si de multe ori ne impun o ordine de zi, de exemplu: informati de buletinul meteo, noi ne programam un week-end sau o activitate agricola); culturalizarea (omul isi modifica preferintele culturale folosindu-se de mass-media ca de o piata de desfacere a produselor culturale. S-a constatat ca atentia mass-media asupra unui eveniment sau persoane neinsemnate are ca efect situarea lor in ierarhia evenimentelor importante sau a persoanelor vedeta. "De asemenea, mijloacele de comunicare ofera despre societate si despre lume imagini incomplete, adesea deformate, care pot genera sentimente si comportamente regretabile. Mijloacele de comunicare reprezinta deseori un absurd mozaic de mici evenimente"[6].

Un exemplu al imaginii si informatiei deformate este in cazul prezentarii de catre mass-media occidentala a evenimentelor dramatice din decembrie 1989 din Romania; astfel, printre procedeele utilizate de presa- fie ea scrisa sau audiovizuala - a fost realizarea de reportaje din care sa reiasa ca locuitorii romani sunt privati de numeroase drepturi, printre care dreptul la libera trecere a frontierei. Nu putini au fost cei care, beneficiind de sansa de a calatorii in strainatate, nu s-au mai intors. Unii dintre cei care mergeau la un congres, conferinta stiintifica sau intrecere sportiva in strainatate ramaneau acolo .

In 18 decembrie, Romania si-a inchis granitele cu Ungaria si Iugoslavia dupa ce in prealabil in urma ciocnirilor dintre politie si populatie au murit cativa oameni. Granitele au fost inchise cu scopul de a nu se transmite in occident vesti despre cele ce se petreceau la Timisoara. Agentia de presa iugoslava Taniug informa ca fortele securitatii romane au preluat controlul orasului Timisoara. In fata Ambasadei romane din Budapesta au protestat 25 000 de refugiati unguri si romani. De asemenea, cancelarul german, Helmuth Kohl, aflata in vizita la Budapesta, si-a exprimat ingrijorarea pentru minoritatea germana in numar de peste 200 000. A condamnat si nerespectarea drepturilor omului. Omologul sau, Miklós Németh afirma: "Poporul roman e interesat sa gaseasca cat mai repede cu putinta, un model care sa i se potriveasca. Singura cale este prin reforma, democratie si dezvoltare".[8]

La fel s-a procedat si in evaluarea victimelor regimului lui Milosevici din Kosovo, unde se spunea (de catre mass-media) ca sunt inmormantati in zeci de gropi comune sute de albanezi civili ucisi de armata sarba. In realitate exista numai cateva astfel de locuri unde erau inmormantati pana la 200 de civili de ambele etnii cazuti victime ale razboiului etnic din Kosovo si bombardamentelor N.A.T.O. In primul caz, inca putem vorbi de o eroare si confuzie, insa in al doilea caz este vorba de un element al manipularii in care mass-media a devenit instrumentul unor tendinte hegemonice, servind, astfel la impunerea unei ideologii si la promovarea unor interese economice, politice si militare.

O inventie in domeniul manipularii subconstientului, care a starnit o controversa in randul specialistilor si o fobie in randul societatii contemporane este tehnica perceptiei subliminale. "Perceptia subliminala este perceperea unui obiect la limita recunoasterii lui de catre subiect din cauza departarii, luminarii slabe, neclaritatii etc." . In cazul audiovizualului este vorba de niste imagini cu diferite produse sau sunete cu diferite mesaje care apar periodic pe ecran sau sunt inregistrate pe audiocasete intr-un flash de o durata atat de redusa (1/100 dintr-o secunda) incat nimeni sa nu o observe sau sa nu o auda. Aceste mesaje subtile sunt citite de subconstientul uman si, conform continutului, ii poate determina comportamentul (de exemplu: sa cumpere ceva, sa manance sau sa se relaxeze). Posibilitatile deschise astfel publicitatii pareau atat de fantastice, dar si de primejdioase incat Comisia Federala a Comunicatiilor din S.U.A. a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. Multi se intreaba, are oare eficienta acest gen de manipulare. Experimentele in privinta acestui fenomen si concluziile unor studii demonstreaza "ca mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci cand ele indeamna la un comportament catre care acesta are deja o inclinatie fireasca. Dar concluzia tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea ca efectul mesajelor subliminale nu corespunde asteptarilor si nu justifica adevarata psihoza manifestata in vanzari de milioane de dolari la casetele audio si video cu astfel de mesaje. Psihoza este intretinuta in mod artificial de producatorii respectivelor marfuri si de comercianti" . Insa, pe noi ne ingrijoreaza nu atat problema valabilitatii acestor concluzii, cat insasi tentatia de a actiona in secret asupra publicului. Aceasta este o amenintare la adresa libertatii omului si societatii.

Industria mass-media, in obiectivele sale, urmareste producerea efectelor imediate sau pe termen scurt asupra publicului din ratiune economica, intemeiata pe principiul echilibrului intre cerere si oferta, in care produsul cultural cu efectul cel mai mare si constant va avea o cerere pe piata, ceea ce va stimula oferta. Din acest punct de vedere, toate produsele mass-media au un efect asupra noastra, altminteri nu le procuram, nu le acordam timpul si atentia cuvenita. In relatie de piata cu mass-media, omul-consumator poate sa-si creeze propriile mass-media, selectand din oferta ceea ce il intereseaza. In acest sens, mass-media contribuie, nu atat la schimbarea radicala a unor opinii sau comportamente, cat la intarirea si confirmarea celor existente sau la descoperirea celor latente. In concluzie, omul cult va selecta emisiuni sau rubrici bune si de valoare, iar omul needucat va petrece in fata mass-media toata ziua si se va incarca cu un surogat de informatii si opinii, fara discernamant si ierarhizarea valorilor. Credem ca efectele pe termen scurt ale mass-media depind in aceeasi masura de doi factori principali: 1) calitatea sau valoare produsului mass-media; 2) educatia si cererea omului-consumator.

Putin altfel stau lucrurile in privinta efectelor mass-media pe termen lung. Daca in primul caz, efectele sunt multe si individuale, totusi au un caracter relativ in fata libertatii consumatorului mass-media de a selecta, a accepta sau a refuza informatia, de a o interpreta in mod propriu etc. ; in cazul efectelor pe termen lung, mesajele au o influenta mai puternica, iar caracterul acestor efecte este mult mai general si vizeaza intreaga societate.

In primul rand ca productia si cultura promovata de mass-media actuala are ca efect pe termen lung - depersonalizarea si individualizarea omului. "Fenomenul de masificare si de aliniere la aceleasi cunostinte si valori este deosebit de periculos din punct de vedere psihologic, moral si spiritual. In fond, se produce un atac la adresa persoanei, se pericliteaza unicitatea gandirii si simtirii, intimitatea spirituala, dreptul de a gandi si de a face altfel decat o fac ceilalti"[11].

In momentul in care toti avem acces la aceleasi cunostinte si valori, cand simtim ca si altii, cand facem precum toti, cand vrem ceea ce vor si altii, riscul depersonalizarii devine maxim, ajungem o turma omogena, o masa usor de manevrat . "Prin persoana intelegem o fiinta concreta, inzestrata cu o constiinta de sine, constienta de identitatea si pozitia sa in societate" . Omul de masa nu mai are constiinta de sine, de identitatea sa, de creatura lui Dumnezeu, chemat la indumnezeire. Pe plan social el nu-si cunoaste statutul sau si nici responsabilitate asumata prin acest statut. In cultura moderna se vorbeste despre om mai mult ca de individ si nu ca persoana. "Termenul de individ semnifica, in primul rand, caracterul de sistem al organismului pe latura individualitatii acesteia. Este o unitate vie care nu poate fi dezmembrata fara a-si pierde identitatea. Individ este orice organism, inclusiv omul. Termenul nu desemneaza decat o prezenta si nu cuprinde descriptia sau evaluari. De aceea, cand folosesti termenul pentru a desemna pe unul sau mai multi oameni apare si o nuanta de indiferenta, daca nu de dispret" . Deci, asistam la o civilizatie si cultura care dispretuiesc omul si-l vede ca pe un necesar pentru a functionarea civilizatiei tehnice.

In al doilea rand este vorba de crearea lumii virtuale care nu are nici o legatura cu lumea reala, cu creatia lui Dumnezeu. Majoritatea cercetatorilor comunicarii de masa afirma ca mass-media mai mult creeaza o viziune asupra lumii, o lume proprie, decat se ocupa cu observarea obiectiva a ei. Peisajul mediatic propune o viziune caleidoscopica asupra lucrurilor si evenimentelor. Adesea mass-media amesteca realitatea cu fictiunea (mai bine zis minciuna). Diversitatea subiectelor prezentate ne arunca in oceanul incertitudinilor. In ierarhia valorilor totul este amestecat; transmisiuni sportive, emisiuni de divertisment, suferintele oamenilor si problemele lor existentiale. Realitatea tinde sa fie inlocuita astfel cu disimularea, omul devine un privitor absent, incapabil de o actiune adecvata situatiei reale pe care nu o cunoaste. Astfel, diabolic, mass-media atrage gandirea umana catre o viziune meta-realista, care ne departeaza de realitatea lumii iminente si Creatorului ei .

In al treilea rand, mass-media contribuie la formarea generatiilor fara valori morale cu constiinta autosuficientei. "Mijloacele de comunicare in masa propaga cu precadere valori morale grosiere, hedoniste si utilitariste: erotismul, egoismul, frumusetea fizica feminina sau masculina, violenta, dragostea, scandalurile, traficul de influenta politica etc., adica tot ceea ce starneste interesul publicului. Aceste realitati au un impact cu consecinte foarte grave in constiinta si comportamentul mai ales al copiilor si tinerilor, categoria sociala cea mai usor de cucerit, carora li se formeaza tipare de gandire si comportament adaptate la o etica fara constrangeri si prejudecati. Ei gasesc in personajele mediatizate modele pe care vor sa le copie si sa le urmeze. ( . ) Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garanteaza, prin ceea ce emit, formarea convingerilor si judecatilor morale care sa determine o conduita umana sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala si sociala" .

In al patrulea rand, si cel mai important efect al comunicarii de masa este atrofierea capacitatii de comunicare interpersonala ceea ce duce la dezintegrarea comuniunii umane. In contextul dezvoltarii spectaculoase a noilor mijloace de comunicare, cand mobilitatea informationala contribuie la aparitia unui nou univers, numit simplu: cyberspace (lumea tehnicii inteligente si al informaticii), oamenii intra in dialog prin terminale si retele informatice care leaga planeta printr-o comunicare puternic informatizata . Timpul alocat relatiilor si comunicarii interumane scade drastic. Numai in Romania, in anul 1995 conform unor sondaje mersul in vizita de mai multe ori pe saptamana constituia numai 14% din populatia, pe cand vizionarea programelor T.V. sau audierea programelor radio din aceeasi categorie constituia 85%, respectiv 72% . Ingrijoreaza faptul ca parintii nu mai au timp pentru educarea copiilor, iar copiii prefera companiei parintilor pe cea a televizorului si calculatorului. Omul contemporan isi gaseste mai usor limbaj comun cu tehnica, sau in cel mai bun caz, cu lumea vegetala si animala decat cu semenul sau. Din cauza lipsei educatiei comunicationale tinerii se integreaza cu dificultate in societatea contemporana, iar unii dintre ei cad prada noilor miscari religioase unde isi cauta compensarea golului din sfera comunicarii interumane. Omul tehnicii este omul artificial, omul izolat, este "omul suferintei", iar mass-media ii aduce contributia la marirea suferintei existentiale - lipsa comunicarii si comuniunii reale.

b. Secularizarea si mass-media

" . La noi sporeste numarul celor care se intereseaza mai mult de cele materiale decat de cele spirituale, cu atat mai mult cu cat cultura secularizata europeana exercita o puternica influenta asupra societatii romanesti in contextul procesului de integrare europeana. Fie ca este vorba de cinematograf, fie ca este vorba de televiziune, de presa sau publicitate, toate tind, in majoritatea cazurilor, sa orienteze omul mai mult spre realitati pamantesti decat spre cele ceresti" .

La baza procesului de secularizare se afla ideea de autonomie a omului fata de lumea care, dupa parerea unor teologi (precum teologul german Friedrich Gogarten), " este o consecinta legitima a credintei crestine, pentru ca ea elibereaza pe om de puterile si constrangerile lumii. Pentru un crestin lumea este creatia lui Dumnezeu si de aici decurge secularizarea lumii si autonomia omului fata de lume" . Autonomia omului in raport cu lumea are o dubla conotatie: pozitiva si negativa. "Cand autonomia este "participativa", adica are o conotatie pozitiva, intrucat este asumata in comuniune cu Hristos, ea conduce la "secularizarea" si la "umanizarea" omului; cand autonomia se transforma in afirmare egoista de sine, adica are o conotatie negativa, ea se opune credintei crestine si conduce la "secularism", atitudine care transforma lumea intr-o realitate ultima, prin care omul crede ca-si poate trai viata in plenitudinea sa" .

De aceasta conotatie negativa este legat intelesul uzual al cuvantului secularizare si sintagmei culturii sau societatea secularizata. Procesul de secularizare a lumii a furnizat progresul uimitor al stiintei si tehnologiei, dar, in acelasi timp, a condus la degradarea ecologica a mediului ambiant. Conceptia scolastica, in care omul este prezentat ca stapanul si modelatorul creatiei dupa placul sau, uitand de responsabilitatea lui fata de Dumnezeu - Atotstapanitorul, a dezechilibrat evolutia societatii in defavoarea vietii spirituale. Omul din nou s-a lipsit de cele pamantesti, proiectand pe Dumnezeu undeva in transcendent, fara drept de apel si amestec. Izolarea Divinitatii in transcendent a dus inevitabil la autonomia omului si ratiunii umane fata de Dumnezeu .

Omul a devenit centrul intereselor si aspiratiilor sale, autosuficient si stapan siesi. Aceasta a favorizat aparitia iluminismului care sta la baza civilizatiei si culturii occidentale si a comunismului ateu - cea mai grava boala a spiritului uman. "Asistam astfel la o reintoarcere (revolutie) a omului la panteismul precrestin, care inchide omul in imanenta lumii create, fiindca face abstractie de transcendenta lui dumnezeu. Pe aceasta cale omul, care se simte mandru de cuceririle lui stiintifice si tehnologice, de dominatia lumii vazute, isi pierde libertatea interioara si devine sclavul unor forte irationale, spirite si patimi, care-i transforma viata interioara intr-un adevarat cosmar si-l desfigureaza din punct de vedere spiritual" . Acum ca niciodata este actuala avertizarea Mantuitorului: "Ce-i foloseste omului daca dobandeste lumea, dar isi pierde sufletul sau ?" (Matei 16,26).

"Ce legatura are fenomenul secularizarii cu mass-media ?" - s-ar intreba pe buna dreptate un om neavizat. Suntem datori sa raspundem ca, aceasta legatura nu numai ca exista, manifestata in cultura secularizata propagata de mass-media, ci are si un caracter intern. Mass-media nascuta in lumea tehnologica, intr-o lume cu Dumnezeu absent, promoveaza valorile legate de sursa sa generatoare. Avand un caracter industrial, mass-media reprezinta un sistem calculat, bazat pe principii de marketing si concurenta libera. Pentru existenta sa, ele trebuie sa ofere niste produse culturale concrete, palpabile, pentru a fi cumparate de publicul-consumator. De aici rezulta tendinta valorilor culturii mass-media catre placeri imediate si concrete. Prin difuzarea acestor non-spirituale, mass-media contribuie esential la procesul de secularizare a societatii intregi, cu toate institutiile ei. In spatiul est-european, unde procesul de tehnicizare si individualizare era incetinit de regimul comunist, dupa prabusirea lui intre 1988-1989, s-a simtit cel mai bine procesul si efectele secularizarii. Paralel cu revigorarea vietii spirituale din aceste tari, s-a manifestat si inclinatia de a copia modul de viata si valorile occidentale. In locul cultului muncii si creatiei s-a instaurat cultul distractiei, in locul traditiilor si valorilor - "libertatea democratica", in locul bucuriilor sufletesti - placerile trupesti. Aproape totul din continutul mass-media seduce si ne indeamna "a trai clipa", de-a savura prezentul, insa o clipa si un prezent creat de mass-media. Omul nu mai e o fiinta imanenta, care fuge de vesnicie. Omul secularizat care traieste in aceasta lume in asa fel parca n-ar exista Dumnezeu prezent in lume, "se ascunde" nu numai de Slava Lui, ci si de chipurile Slavei Lui care sunt sfintii. In locul lor s-a instaurat cultul vedetelor care sunt venerate si vazute de sute de mii de admiratori, insa ele sunt incapabile sa-i vada, sfintii, dimpotriva, se aratau in public rar, dar erau vazatori cu duhul si cunosteau pe multi dintre semenii lor. Pentru multi dintre noi sunt mai familiare numele de actori ca: Brad Pitt, Sharon Stone, Sylvester Stallone, Demi Moore sau de fotbalisti ca: Raducioiu, Hagi, Popescu etc, insa putini cunosc viata sau macar numele unor sfinti precum: Sf. Iacob Hozevitul, Sf. Teodora de la Sihla, Sf. Sofronie de la Ciora, Sf. Daniil Sihastrul etc. , care au avut o contributie majora in viata sociala si spirituala a poporului roman.

"Limbajul secularizat al tehnologiei audio-vizualului influenteaza si determina din ce in ce mai mult modul de a gandi si de a comporta a omului. Mass-media abuzeaza in mod deliberat si universal de omul modern. Ajutate de culoare si ingeniozitate, televiziunea, radioul sau pagina tiparita fac din fiecare suflet omenesc o tinta a propagandei lor" . In fata acestei evolutii ingrijoratoare, numai spiritualitatea crestina poate elibera omul de sub domnia placerilor sensibile care il dizolva din punct de vedere duhovnicesc, pentru a-l inalta spre asemanarea cu Dumnezeu.

c. Aportul mass-media la fenomenul de globalizare

Lumea moderna se caracterizeaza, atat in planul economic, cat si in acela al politicii sau culturii prin globalizare. "Pentru a defini globalizarea avem la dispozitie mai multe trasee. Probabil ca cel mai utilizabil este cel al lui Giddens, care descrie acest fenomen ca fiind o "modernitate intensificata". Aceasta rezumare clarificatoare are avantajul de a fi intuitiva pentru ca nu ne ramane decat sa ridicam modernitatea la patrat ca sa obtinem globalizarea"[25]. Ce inseamna aceasta "modernitate intensificata" ? Nu avem scop de a defini termenii, insa credem ca e necesar sa clarificam o realitate care se impune in toate sferele vietii sociale. Putem sa definim modernitatea ca o cultura originala pe care o impune societatii moderne o dezvoltare specifica si rapida. Nu o putem defini astfel pentru ca modernitatea este rodul civilizatiei tehnocrate si seculariste. Fenomenul globalizarii isi are radacinile in aspiratia civilizatiei moderne, in scopul urmarit. In dorinta de a clarifica acest scop, Nichifor Crainic se intreaba: "daca civilizatia are un inteles material de aplicare a puterii omenesti sa infranga vrajmasia pamantului si sa-l stapaneasca, ce este oare mai firesc si mai logic decat sa vedem in aceasta notiune un asalt continuu si gigantic al omenirii de a recuceri, de a reface pe fata globului pierdutul paradis pamantesc" . Cu alte cuvinte scopul civilizatiei moderne este instaurarea ordinii paradisiace globale, iar fenomenul globalizarii este procesul acestei aspiratii.

Cercetand acest fenomen ambiguu, cercetatorii fac distinctia intre globalizare, si globalism. "Globalizarea implica faptul ca ceva creste, fara a se putea distinge limitele (initiale sau/si finale). Despre globalizare e greu de vorbit, dat fiind faptul ca nu avem distanta necesara, ci suntem inauntrul ei. Globalismul este o stare de fapt, este o conditie care poate creste sau descreste, care ne e exterioara" . Sunt diferite forme de globalism: cultural, social, militar, economic; insa toate aceste forme depind fundamental de globalismul circulatiei informatiei si a comunicarii.

"In era globalizarii, prin extensiunea lipsita de precedent a structurilor de comunicare (televiziune, telegraf, telefon, internet, sateliti etc.) s-a realizat efectul unei virtuale anulari a constrangerilor spatio-temporale, ceea ce a antrenat o nemaiintalnita activizare a relatiilor interumane la nivel extra-local. Hegel spunea ca citirea de dimineata a cotidianului a devenit pentru omul modern un fel de rugaciune zilnica. Cu atat mai mult, conectarea zilnica (prin stiri) la pulsul vietii globale a omului contemporan are semnificatia unei estompari a comunicarii prin rugaciune ca un orizont infinit, substituit cu redundanta comunicarii in orizontul finit al lumii intregi.

McLuhan constatand comprimarea spatio-temporala si descriindu-i efectele, a impus conceptul de sat global: "Avem o noua lume, cu un puls unitar, in care toti traim deodata". Toti am devenit vecinii tuturor, Planeta a devenit un sat, iar noi am devenit "consateni mondiali". Trebuie sa fim realisti: ceea ce s-a castigat in extensiune s-a pierdut in adancime, iar din acest punct de vedere, ideea de "sat" este o simpla fictiune, flatus vocis, pentru cine cunoaste profunzimea relationala din cadrul asezamintelor satesti. Apoi, este clar ca exista miliarde de oameni neprezenti pe retelele de comunicatie transnationale, "dezmostenitii" globalizarii, exclusi de la "pulsul unitar al noii lumi" .

Un forum al comunicatorilor din America Latina, care a avut loc in anul 1993, arata ca 95% din numarul de calculatoare de pe glob se gasesc in tarile dezvoltate. De asemenea, trei patrimi din populatia lumii care locuieste in celelalte state beneficiaza numai de 30% din numarul ziarelor care apareau in acea perioada. Aproape 75% din regiunile globului resimt o penurie de carti si, la modul general, lipsa mijloacelor moderne de comunicare. Prin intermediul statisticilor putem afla, de asemenea, ca cititorul new-yorkez "consuma" duminical aceeasi cantitate de hartie imprimata ca si un african timp de un an de zile, iar in metropola Tokyo exista mai multe posturi telefonice decat in intregul continent negru. Fluxul noutatilor de pe intreaga planeta (mai precis 96%) este controlat de patru mari agentii de informatii" . "Din aceasta perspectiva, identitatea culturala a tarilor si zonelor in curs de dezvoltare este amenintata de fluxul de informatii si produse de divertisment vandute ieftin de marile companii. Acest proces conduce la o "omogenizare" sau "sincronizare" culturala, fenomen care, in latura sa pozitiva, permite acestor tari sa aiba acces la ideile, valorile si produsele care circula in lumea dezvoltata, dar care, in latura sa negativa, genereaza abandonarea valorilor si bunurilor culturale proprii, cosmopolitismul ieftin si alinierea culturala" .

Termenii de "comunicare" si "globalizare" nu sunt noi pentru experienta crestina. "De la inceput, din timpul epocii apostolice, Biserica a inteles, urmand porunca Mantuitorului Iisus Hristos, sa armonizeze propovaduirea (comunicarea) cu universalitatea (globalizarea / ecumenicitatea). Mai mult, cele doua aspecte se vor dovedi inseparabile pentru autentica prezenta in istorie Bisericii, rostul acesteia fiind, in contrast cu lumea precrestina, tocmai de a armoniza localul cu universalul, apartenenta la comuniunea Bisericii locale cu apartenenta la comuniunea Bisericii universale" . De aceea Biserica pune problema globalizarii si comunicarii in alti termeni. "Gandirea crestina se uita dincolo de atractivitatea sclipitoare a tehnicii, cauta sensul dincolo de butoane asa cum cauta persoana umana dincolo de vocea de la telefon sau imaginea de pe internet" . Alternativa Bisericii la globalism secular este oferirea lumii unui alt fel de globalism - cel al Sfantului Duh .