Formele mediilor de comunicare

Formele mediilor de comunicare

Transmiterea optima a unui mesaj catre un public numeros si variat este conditionata de evolutia inregistrata in domeniul stiintei si a tehnicii.

Se impune ca emitatorul sa fie un profesionist al comunicarii, un mare producator de mesaje identificat cu o 'persoana institutionalizata', care reprezinta un grup de persoane. Colectivitatile umane sunt considerate ca fiind receptorii comunicarii, fapt ce conduce la socializarea audientei. Astfel comunicarea devine colectiva. Caracterul unidirectional si mediat al comunicarii, reactia grupului receptor de mesaje fata de grupul emitator este lenta, chiar de indiferenta.

Mijloacele folosite in comunicarea de masa sunt rezultate atat ale revolutiei industriale, cat si a aparitiei unor organizatii comerciale, a unor trusturi, concerne interesate de productia si difuzarea de masa.

In volumul sau Introducere in sistemul mass media (Iasi, Editura Polirom, 1999), Mihai Coman arata ca cel mai adesea, institutiile de presa sunt clasificate dupa tipul de media, adica dupa tipul de suport pe care si prin care se difuzeaza informatii.

In fapt, mass media se impart in doua mari sectoare: presa scrisa si audiovizualul, fiecare cu subclase specifice.

Presa scrisa include ziarele si revistele.

Publicatiile scrise se pot subclasifica, la randul lor, dupa:

ritmul de aparitie, conform caruia publicatiilor pot fi zilnice (cotidiene), saptamanale, lunare, trimestriale, semestriale, anuale

tiraj, adica numarul de exemplare tiparite la fiecare editie; publicatiile pot avea tiraje mai mici sau mai mari. Tirajul unei publicatii este stabilit in functie de dimensiunea populatiei careia i se adreseaza, de suprafata teritoriului acoperit, de dezvoltarea celorlalte forme de mass media etc.

format, astfel incat presa scrisa poate avea format de tip ziar sau de tip revista

aria de difuzare, conform careia pot fi: publicatii locale, regionale, nationale sau internationale, in functie de suprafata de acoperire si de publicul caruia i se adreseaza

continut, in functie de care publicatia poate fi specializata sau de tip mozaic

La fel pot fi impartite si publicatiile saptamanale si cele lunare, adica periodicele, care pot fi:

publicatii de informare generala

publicatii pentru copii

publicatii economice, de afaceri sau financiare

publicatii speciale pentru femei

publicatii cu caracter stiintific

publicatii foarte bine specializate pe agricultura, cresterea porumbeilor, saditul florilor, aranjatul curtilor etc.

Presa audiovizuala se imparte in doua sectoare mari:

radioul

televiziunea

La randul lor, si acestea se pot clasifica in mai multe categorii, in functie de

aria de difuzare (posturi locale, regionale, nationale),

continut (de informatii sau specializate: de stiri, de filme, de sport, de muzica, de stiinta),

modul de finantare si rolul asumat (publice sau comerciale)   

In plus fata de acestea, tot acest sector de presa mai contine si complexele multimedia care au permis relizarea unor retele informationale globale, care acopera, practic, intreg globul pamantesc.

Este vorba in mod special despre:

posta electronica (e-mail)

world wide web (complexe de site-uri)

teletextul (transmiterea textelor scrise prin canalul de televiziune)

jocuril video

televiziunea digitala