Functii ale mass-media

Functii ale mass-media

Teoria si practica actuala a televiziunii, s-au constituit sub influenta insuficient asimilata a modelelor americae. Marile companii au initiat anumite programe competitive a caror durata depaseste considerabil durata fizica a unei zile. Economia competitiva a transferat propriul sau mecanism si in domeniul televiziunii. Astfel, o strategie care urmareste sa tina oamenii cat mai multa vreme in fata televizoarelor este perfect legitima pentru o televiziune a carei eficacitate se masoara in numarul telespecatatorilor determinati sa urmareasca o anumita emisiune si sa cumpere produsele recomandate de anunturile publicitare.

Desigur ca, pentru multi oameni aflati in anumite forme de saracie culturala, in mod practic televiziunea nu restrange, ci deschide accesul la informatie si la valorile culturii. A recunoaste potentialul civilizator al televiziunii nu inseamna a ignora pericolul transformarii acestui potential in contrariul sau, atunci cand conditiile generale se modifica.

Vizionarea este un proces social prin desfasurarea sa care uneste mase imense de oameni prin mesaj, iar conditia acestei uniri este pulverizarea mesajului intr-un spatiu cat mai cuprinzator. Daca Durkheim si altii considerau ca omul civilizat se distinge de cel primitiv tocmai prin dezvoltarea capacitatilor de abstractizare, prin elaborarea unor obiecte de reflectie diferite de imaginea accesibila simturilor, Enrico Fulchignoni spunea ca in societatea actuala miscarea de evolutie a omenirii, aflata sub influenta noilor tehnici ale mass-media pare sa contrazica aceasta doctrina. Dintr-un anumit punct de vedere, pare mai interesant sa caracterizam civilizatia in care ne aflam ca o civilizatie a imaginii decat ca pe o civilizatie a atomului. Sartre afirma ca imaginea, daca este considerata ca limita inferioara spre care tinde cunoasterea, atunci cand se degradeaza, se prezinta astfel ca limita superioara spre care tinde afectivitatea atunci cand cauta sa se inteleaga pe sine ( Marcu Cerasela, 2008). Sartre nu opune imaginea gandirii, dar o situeaza mai prejos decat aceasta ca instrument al cunoasterii lumii, restrangandu-i zona predilecta la autocunoasterea afectiva.

In interiorul unei societati, mass-media indeplineste diferite functii cu privire la publicul careia i se adreseaza si anume (DeFleur, 1999):

activitatea de supraveghere care are rolul de a produce informatii utile cetatenilor, pentru a-i preveni pe acestia sau pentru a-i ajuta sa-si rezolve anumite probleme; in acelasi timp mass-media ajuta la dezvoltarea culturii si a relatiilor interculturale dintre indivizi

functia de punere in relatie a comportamentelor care consta in atenuarea eventualelor conflicte existente si la sprijinirea puterii aflate la conducere

functia de transmitere culturala, aceasta reprezinta consecinta coeziunii culturale dintre grupuri si asigura transmiterea valorilor si normelor sociale din generatie in generatie

functia de loisir care consta in producerea permanenta de divertisment si modalitati de relaxare a populatiei

Prin imaginea televizata, omul de astazi este proiectat intr-o infinitate de lumi care sunt lumi ale perceptiei, desprinse de legatura lor naturala cu conditia globala a individului. Vizionarea TV nu este perceperea unor fenomene ci a unor reprezentari. Modificandu-si obiectul, vizionarea TV se modifica pe sine: devine reprezentare.

Percepera masiva a unor reprezentari straine substituie imaginatiei active o imaginatie pasiva. Instrainarea reprezentarii este un transfer: procesul imaginativ trece din universul interior in cel exterior, imaginatia productiva devine receptie de imagini. Gandirea este printre altele un proces imaginativ. O eventuala modificare generala a imaginatiei, n-ar putea lasa intacta facultatea generala de reflectie. Influenta vizionarii TV asupra facultatii de imaginatie si reflectie constituie ingrijorarea principala a multor filosofi si psihologi. Desi este excesiva formularea potrivit careia mesajul este canalul, aceasta atrage atentia asupra unui adevar, orice mesaj este nu numai purtator de informatie, dar si purtator al formei specifice in care transferul are loc. De aceea orice mesaj purtator de informatie verbala impune receptorului o activitate de abstractizare care reprezinta cel putin decodificarea lui, dupa cum orice mesaj purtator de informatie preponderent vizuala, face posibila, daca nu stimuleaza, ocolirea abstractizarii: vizionarea se poate reduce la o simpla stocare de semne sau imagini.

Televiziunea este insa utilizata in moduri extrem de diferite de grupuri sociale si indivizi. Aceasta diversitate a utilizarii este reprodusa in diversitatea evaluarii ei de catre cei ce o studiaza. Unii accentueaza asupra potentialului informativ si formativ al acestei tehnici de comunicare. Acestia militeaza in genere pentru o educare a telespectatorului. Astfel, pentru o receptie corecta si completa a unui mesaj, se presupune existenta unei memorii sociale si culturale in afara unor achizitii intelectuale.