Functiile esentiale ale mass-media

Functiile esentiale ale mass-media

Aparuta ca necesitate de informare dinspre paturile suprapuse spre paturile de jos si invers, presa isi manifesta functia sa esentiala: de a informa. Tinta informarii este de a convinge si uneori de a distra. Formulam astfel un raspuns standard la intrebarea, care sunt functiile presei:

"Sa informeze, sa distreze, sa convinga" . Rolurile mass-media difera in functie de mediul politic in care se produc:

regimul autoritar - informarea si divertismentul pot fi subversive si, deci, presa este cenzurata;

regimul comunist - presa este in slujba propagandei in interiorul si in afara tarii si are rolul de a indoctrina masele, de a crea "omul nou". Mass-media sunt etatizate.

regimul liberal - reglementat de articolul 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului a ONU, adoptata in 1948: "Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si a exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat

regimul de "responsabilitate sociala" - presa ar trebui sa raspunda nevoilor tuturor grupurilor sociale, sa isi asume responsabilitatea fata de aceste grupuri.

Claude-Jean Bertrand identifica sase functii ale mass-media

supravegherea mediului inconjurator (intelegand si societatea, guvernantii), rol de a populariza idei noi, de a selecta evenimentele si de a le prezenta. A fost numita, "a patra putere in stat" inca de la inceputul secolului al XIX-lea, in Marea Britanie, dupa puterea executiva, cea legislativa si cea judecatoreasca.

prezentarea unei imagini despre lume, contribuind la adancirea constiintei de sine a destinatarului produsului mediatic;

transmiterea culturii, mai ales prin popularizarea stiintei, difuzarea unor norme traditionale si a altora noi. Alaturi de scoala, presa are rolul de a asigura corpusul minim de cunostinte despre lume si viata;

tribuna de dezbatere a problemelor din societate, considerand un factor de coeziune a grupurilor si avand si un rol politic important;

promovarea consumului, presa vehiculand publicitate informeaza si stimuleaza consumul si concurenta;

▪ stimularea distractiei, divertismentul fiind necesar pentru "a stinge" tensiunile, a stimula emotiile, a cataliza starea afectiva. Viata fiind un spectacol, toate celelalte functii pot fi camuflate de imaginea divertismentului, astfel fiind receptate cu usurinta si placere informatiile cele mai diverse.

Presa fiind generalista sau specializata poate evidentia o parte sau toate cele sase functii. Intr-o istorie a presei exercitarea uneia sau alteia dintre acestea poate explica aparitia sau disparitia ziarelor. In Franta sfarsitului de secol XVIII, datorita suprimarii jurnalelor (in 1797, 31 de jurnale, in 1799, 35 de jurnale) s-a simtit nevoia salvarii de la "tacere" prin impulsionarea presei de provincie.

Dupa exemplul "Journal de Savants" (1665) condus de Colbert va apare "Psilosophical Transactios" editat de Societatea Regala din Londra. Tot in Franta dupa aparitia "L'Ami du roi" este editat "L'Ami du peuple", intampinand astfel orizontul de asteptare al unui public divers si exercitand functii diferite: "L'Ami du roi" era imaginea informatiilor transmise de la Curte, "L'Ami du peuple" gazduia opiniile si cerintele maselor mari de cititori. In volumele "Sociologia mass-media", Marian Petcu ofera imaginea unui tablou comparativ al functiilor mass-media:

Functiile mass-media

Tablou comparativ

Multitudinea mass-media, diversitatea formelor jurnalistice, difuzarea simultana a ziarelor cu acelasi profil sau a emisiunilor informative radiofonice sau televizate au oferit posibilitatea ca publicul sa aleaga in conformitate cu orizontul de asteptare, pregatirea profesionala, ocupatie,mentalitati.

Optiunea publicului claseaza mass-media intr-un proces de audienta care va motiva mai apoi supravietuirea sau disparitia unor ziare, radiouri sau televiziuni, impunerea altora in plan national si international si va fi argument pentru primatul pe piata media.

Vom intelege viata lunga a unui ziar ca Times infiintat la 1 ianuarie 1788 de John Walter, ziar emblematic pentru presa moderna si aparitia primei agentii de presa Haves, fondata de Charles Auguste Haves in 1835, ca si destinul de exceptie al Agentiei Reuter, infiintata la Londra in octombrie 1851 de catre Justins Reuter.

Alegerea sursei de informatie este un act democratic, presa fiind astfel considerata un garant al democratiei.

Schematizand functiile mass-media, in intentia de a le evidentia pe cele mai des reperate de catre publicul destinatar, am concluziona ca acestea ar putea fi: a informa a educa a delecta. O functie insa actioneaza a priori fara a fi urmarita intentionat. Este ca un al doilea nivel de actiune, implicit, care va motiva "placerea" lecturii, ascultarii sau privirii produselor mediatice.

Este functia de evaziune, de "debouché", de "refulare", o participare "imaginativa" la o lume "fabricata". Astfel destinatarul, cititorul, radioascultatorul sau telespectatorul se elibereaza de tensiuni, uita de imperfectiunile vietii cotidiene, transfera refularile sale personajelor create de presa.

Jean Stoetzel nominaliza pe langa functia centrala de a informa si functia recreativa si de divertisment" si pe cea "psihoterapeutica" (un mod de eliberare de emotii refulate).

"Evadarea" vazuta ca psihoterapie poate avea un impact pozitiv sau negativ, functie de universul "re-creat" de destinatar, de competenta sa culturala si informativa, de trasaturile de personalitate si de aspiratiile proprii. Un complex de determinanti care motiveaza atitudinile pro si contra functiei presei de evadare dintr-un cotidian cu imperfectiuni intr-o lume "ireala".

Istoria presei, chiar si in datele ei esentiale surprinde acest mod de traire a realitatii propuse, stiindu-se ca functioneaza de la inceputurile ei triada: realitatea obiectiva realitatea subiectiva realitatea jurnalistica