Functiile mass media si impactul lor asupra societatii actuale

Functiile mass media si impactul lor asupra societatii actuale

Functia de informare

Oamenii evalueaza, pe baza informatiilor pe care le primesc prin mass-media, importanta evenimentelor care ar putea sa-i afecteze in mod direct, anticipand totodata unele tendinte ale vietii sociale, economice politice sau culturale, si astfel, in cunostinta de cauza iau unele decizii.

Dimensiunea pragmatica a acestei functii este subliniata in terminologia americana, prin utilizarea expresiei functie de supraveghere, accentuandu-se in acest fel, statutul media de instrument de control al realului.

Pentru a raspunde nevoii indivizilor de a supraveghea lumea inconjuratoare, o informatie nu trebuie sa aiba o utilitate imediata.

Din fluxul mesajelor pe mediile le furnizeaza constant, zilnic, doar o parte ofera informatii de imediata utilitate. Putem exemplifica in acest sens: starea vremii, manifestarile culturale, fluctuatia preturilor, etc,.

O mare parte din mesajele transmise se refera la fapte si procese mai putin legate de mediul nostru imediat, care nu ne influenteaza viata zilnica si nu ne ofera puncte de sprijin pentru deciziile cotidiene imediate. Totusi, aceste informatii formeaza un repertoriu cultural specific, care se adauga reprezentarilor simbolice si la sistemelor de valori dobandite prin alte experiente, cumuland astfel un ansamblu de cunostinte si convingeri. Acest capital informational poate fi oricand reactualizat pentru evaluarea unui eveniment sau pentru vizualizarea unei strategii.

Astfel, acest bagaj informational contribuie la formarea unei perceptii individule sau colective despre lume si ajuta la luarea deciziilor personale sau de grup, imediate sau de viitor.

Fluxul permanent de mesaje difuzate de mass-media invaluie aproape in intregime indivizii si societatile. Oamenii dobandesc instrumente informationale prin care controleaza mediul imediat si pe baza carora isi organizeaza viata de zi cu zi.

In prezent, o serie de produse mass-media se centreaza pe distribuirea de mesaje instrumentale sau de serviciu. Astfel, posturile locale sau specializate de radio sau televiziune comunica initiativele civice, anunturile primariei, rapoartele politiei, starea vremii, situatia circulatiei in zonele blocate sau foarte aglomerate, evolutiile comerciale locale, evenimentele culturale sau sportive, etc., toate aceste cuprinzand date importante pentru individ si comunitate.

Toate aceste produse mass-media dau cititorului, privitorului sau ascultatorului, sentimentul de cunoastere a pulsului social cotidian, deoarece informatiile difuzate de emitator- media, spre receptori- societatea umana, nu au doar o orientare retrospectiva ci si o viziune prospectiva. In plus, deoarece descrierea unui eveniment nu epuizeaza implicatiile si consecintele sale, informatiile transmise de mass-media includ si o dimensiune anticipativa, deosebit de utila in unele situatii. Mai mult chiar, o parte considerabila dintre materialele difuzate de presa sunt, in mod explicit, axate pe functia de prevenire.

Prin functia de prevenire, mass-media isi confirma statutul de instrument al democratizarii vietii sociale, deoarece informatia este accesibila maselor, nu doar unei elite sociale, dezvoltandu-se astfel si sentimentul de egalitarism in interiorul societatii civice.

Informatiile privind prevenirea unor boli, a unor incendii sau a unor accidente, precum si mesajele prin care diferitele oficialitati anunta schimbari ori perturbari in functionarea sistemelor sociale sunt accesibile tuturor, indiferent de etnie, religie, adeziune politica sau culturala, indiferent de varsta, sex sau rasa.

Totodata, sistemul media distribuie frecvent informatii care vizeaza pregatirea publicului, in cazul confruntarii cu o serie de evenimente neasteptate si nedorite, de tipul catastrofelor naturale, eruptiilor vulcanice, perturbarilor seismice, furtunilor; accidentelor, exploziilor, emanatiilor radioactive sau alte forme de poluare daunatoare societatii. Nici sfera politicii interne si externe, de securitate sau armata, nu ramane in con de umbra. Scandaluri politice, remanieri ori caderi de guverne, amenintari militare sau acte de terorism interne sau externe care contribuie la perturbarea linistii, a stabilitatii si protectiei individuale si colective, sunt puternic mediate. Anuntati din timp, in cunostinta de cauza, oamenii ar trebui sa se mobilizeze si sa adopte masurile optime in vederea evitarii sau diminuarii efectelor distructive generate de situatia de criza.

Functia de interpretare

Oamenii simt nevoia ca lumea care ii inconjoara sa le fie prezentata in chip ordonat si coerent, incarcata cu un anume sens si ordonata dupa o anume ierarhie, astfel incat, pornind de la aceste clasificari si interpretari, sa poata lua mai usor deciziile inerente existentei zilnice.

In acest context, reprezentantii mass-media ocupa un loc deosebit de important in sistemul informativ, alaturi de parinti, profesori, liderii politici si de opinie, persoane mai putin avizate sau specializate pentru transmiterea informatiilor.

Jurnalistii sunt de cele mai multe ori mediatori ai cunostintelor, prin transmiterea informatiilor privitoare la o situatie concreta sau anticipativa, la un eveniment sau actiune derulata sau in curs de desfasurare. Jurnalistul vrea sa aduca ordine, sa claseze, sa ierarhizeze, sa lege, sa relativeze, sa analizeze si chiar sa explice, o atitudine, o situatie, un eveniment.

Daca selectarea si ierarhizarea informatiei reprezinta forme directe si implicite de interpretare, punerea in context si comentarea stirilor constituie forme directe, asumate, de semnificare a evenimentelor.

O stire reprezinta o viziune cultural determinanta, asupra unor informatii. Nu este numai o suma de informatii, ci continutul ei sintetizeaza informatiile relevante si semnificatiile atribuite lor. In aceasta relatie, textele jurnalistice ofera pe langa datele concrete si intelesul care poate fi atribuit atitudinilor individuale sau colective, evenimentelor umane sau a celor generate pe cale naturala. Deci, stirile prezentate de sistemul media, ofera atat evenimentule cat si interpretarea lor, contribuind in acest fel la largirea sferei de cunoastere si de interpretare a diferitelor actiuni, evenimente, stari petrecute in mediul inconjurator cu care intram in contact permanent zi de zi.

Simplul gest de a selecta din multitudinea de date care asalteaza zilnic o redactie, informatiile de interes primar, un numar limitat de stiri si materiale, implica o judecata de valoare si un proces, nu intotdeauna perfect constientizat de interpretare a realului in functie de ansamblu de norme, reprezentari, simboluri si perceptii individuale si colective, care contribuie la largirea bazei de cunoastere, este un gest de o importanta deosebita pentru procesul de selectare si de interpretare. Astfel, prima si poate cea mai importanta forma de interpretare, consta in decizia de a face publica sau de a ignora o anumita informatie.

Functia de "legatura"

Prin intermediul functiei de liant, sau de legatura, cum mai este numita aceasta functie, mass-media poate genera un mecanism de solidaritate sociala, prin prezentarea faptelor intr-un mod afectiv, contribuind in acest fel la sensibilizarea opiniei publice care ajunge treptat, prin proprie vointa, sa raspunda la apelurile de solidarizare cu cei aflati in situatii de criza.

Astfel, oferind informatii, idei si subiecte comune de dialog, mass-media intruneste o functie de liant intre diferiti subiecti, intr-un fel de comunicare care nu este una bazata pe proximitate spatiala, nationala, religioasa ori culturala, ci pur si simplu pe proximitatea informationala.

Referindu-se la aceasta functie, Marshall McLuhan, vorbeste despre un "sat global", creat de actiunea de informare a mass-media si dominat de o oarecare solidaritate umana spontana si inconstienta, pe care cercetatorul a numit-o in celebra sa carte, Galaxia Gutenberg, "tribalism planetar"[1].

Afirmatia scriitorului se certifica prin faptul ca, consumand produsele oferite de media, oamenii din diferite colturi ale lumii sunt legati informational prin expunerea constanta la mesajele oferite de mass-media. Posedand un bagaj de informatii asemanator, sunt preocupati de aceleasi probleme ale actualitatii si impartasesc valori morale si culturale comune si astfel se simt mai apropiati unul de celalalt si se vor solidariza, la nevoie, dincolo de frontierele nationale, religioase, politice sau rasiale, mobilizandu-se in favoarea unor cauze nobile, percepute drept ale intregii umanitati.

Astfel, ei ajung sa impartaseasca aceleasi valori si reprezentari culturale, sa posede cunostinte asemanatoare, sa gandeasca prin informatii, idei, povesti si simboluri analoage. Deosebit de relevante sunt acele situatii in care, un apel lansat prin mass-media declanseaza un val de solidaritate ce depaseste granitele nationale si deosebirile politice, religioase ori culturale. Putem exemplifica in acest sens, numeroase situatii in care opinia publica s-a mobilizat, contribuind prin solidaritatea comuna, la eliberarea diferitelor personalitati aflate in prizonierat, la promovarea drepturilor unor minoritati sau la sprijinirea orfanilor, a refugiatilor, sau pentru salvarea diferitelor specii de animale aflate pe cale de disparitie.

Astfel, prin intermediul functiei de liant, presa reuseste de cele mai multe ori sa intemeieze retele sociale, de multe ori mult mai ample si mai active decat cele uzuale. Prin intermediul presei oamenii pot face parte dintr-o comunitate fara granite statale, de dimensiuni mult mai mari decat cele ale comunitatii din care fac parte. Comunitatea solidaritatii este deschisa tuturor celora care doresc sa contribuie la bunul mers al umanitatii.

Presa nu este numai un factor de solidaritate globala. Ea actioneaza in acelasi mod si la nivelul micro-structurilor societatii. Pentru exemplificare se impune a mentiona faptul ca exista numeroase situatii in care oamenii aflati intr-o situatie de proximitate spatiala, o institutie de cultura, un locas de cult, o sala de conferinte, un mijloc de transport in comun, initiaza un dialog axat pe elemente comune, cunostinte de interes general receptate prin sistemul media.

Functia de culturalizare.

Educatia este un fenomen care se realizeaza in timp, in cadrul unui proces deosebit de complex. In fiecare moment un subiect individual sau colectiv, actioneaza asupra unui obiect individual sau colectiv, in vederea transformarii acestuia din urma, intr-o personalitate activa care sa corespunda idealului actual si de perspectiva al societatii.

Educatia reprezinta totodata fenomenul social fundamental de transmitere a culturii si a experientei de viata de la generatia adulta, catre generatiile de copii si tineri, in scopul pregatirii pentru viata si pentru integrarea lor in societatea activa prin intermediul unei profesii.

Alaturi de literatura, arta sau opinia publica, mass-media reprezinta un factor deosebit de important in procesul de transmitere a informatiilor necesare pentru educarea si formarea tinerei generatii.

Functia educativa a mediilor are in vedere intelegerea educatiei in sens larg, ca proces complex cu finalitate adaptativa si nu un sens restrans care reduce educatia la activitatea educativa desfasurata in cadrul institutiilor de invatamant.

Totodata se are in vedere continutul mesajului care se doreste a fi transmis si nu mijloacele de comunicare, care pot imbraca multiple forme.

Functia culturalizatoare a mediilor se realizeaza atat implicit cat si explicit prin: educatia la distanta, emisiunile si publicatiile cu teme specifice pentru copii si tineri, emisiuni televizate de pregatire scolara, cicluri de invatare a limbilor straine sau de initiere in domeniul muzical sau plastic, filme documentare cu continut educativ, etc,.

Functia de divertisment

Ponderea functiei de divertisment a evoluat atat de mult, incit se afirma ca orice idee de televiziune trebuie sa raspunda afirmativ la doua exigente:

sa informeze

sa distreze (indiferent ca se difuzeaza stiri, muzica, film, scopul trebuie sa fie o stare placuta auditoriului, stare traductibila prin interes, amuzament soc etc.).

Autorii textelor culturale media sunt precauti in privinta unei definitii a divertismentului, intrucat nu toata lumea intelege acelasi lucru prin acest termen; apoi, ceea ce distreaza pe unii intriga pe altii. Spre exemplu, sunt indivizi pe care-i relaxeaza lectura unor reviste, in timp ce alte persoane se simt bine urmarind pe ecrane filmede actiune.

Din perspectiva societatii (auditoriului, criticii de specialitate etc.), relaxarea este o necesitate generala, indepartand oamenii de grijile cotidiene, contribuind la identificarea consumatorilor cu imagini, simboluri, vedete, produse culturale media, pe de o parte - iar pe de alta - cititori, radio-ascultatori, telespectatori, navigatori pe Internet s.a. sunt la curent cu o diversitate impresionanta de idei politice, creatii literar-artistice, performante tehnice si sportive, comentarii etc., un veritabil "puzzle cultural".

Asadar, oameni simt mereu nevoia de divertisment. Se vorbeste despre virtutile terapeutice ale divertismentului, care ofera aproape gratuit    o lume imaginara in care publicul se simte bine. Realul este dureros, in vreme ce universul divertismentului propune cu generozitate roluri sociale pe placul tuturor: telespectatorul emisiunilor sportive ii admira pe fotbalisti pentru masini luxoase si conturi in banca bine "reprezentate", considerand nu o data ca pentru a avea tot ce-ti doresti ca atlet este suficient sa alergi foarte putin .

Iubitorii muzicii se transforma in modelele preferate si, dintr-o data, este foarte usor sa castigi multi bani facand play-back, mai cu seama cand ai in spate compozitori, creatori de moda, directori de imagine, producatori. Imaginatia consumatorului este libera sa ajunga oricat de departe, pentru ca ea ajuta la imbunatatirea nivelului de trai si la schimbarea stilului de viata, chiar daca numai in plan imaginar.

Din punct de vedere al producatorilor si al difuzorilor textelor culturale media, divertismentul este o marfa ca oricare alta. Ea trebuie fabricata la standarde calitative inalte, distribuita imediat si la preturi accesibile, astfel ca oricine o doreste sa o poata cumpara.

Divertismentul aduce clienti sistemului mass-media, atragand simultan platitori de publicitate care-si prezinta imaginea in public.