INFORMATIA DE PRESA

INFORMATIA DE PRESA   

Informatia de presa prezinta un fapt socialmente semnificativ, adica are un impact asupra cititorilor.

In functie de tipul de jurnalism pe care-l deserveste (jurnalism de informare si jurnalism de scandal/popular), informatia de presa are particularitati diferite. Astfel, informatia, specifica jurnalismului de informare, prezinta evenimente de importanta majora pentru public, in opozitie cu faptul divers, care exploateaza functia de relaxare/divertisment a presei. Tintele acestui ultim tip de jurnalism sunt: exceptia, insolitul, extra-ordinarul, excentritatea, tot ceea ce iese din sfera obisnuitului. Viata publicului (sociala, profesionala, afectiva) nu depinde de aceste "evenimente", prin care se urmareste starnirea curiozitatii. Realitatea este abordata din perspectiva aceasta, iar afectivitatea, senzatiile publicului sunt vesnic stimulate [C.F. Popescu, 2004:44].

Din perspectiva jurnalismului popular, "Biografia devine biografie romantata (si romantioasa), stiinta care devine science fiction, o discreta dar atatatoare fictionalizare a realitatii, dragostea, sexualitate, visarea, evaziunea in toate formele ei, acestea sunt modalitatile curente ale presei de acest fel, traind exclusiv din fapte diverse care daca nu apr, sunt inventate." [44].

Donald L. Ferguson si Jim Patten [1982; 13] schiteaza un fel de aritmetica a stirii:

1 om obisnuit + o viata obisnuita = 0 (zero)

1 om obisnuit + 1 aventura extraordinara = stire

1 sot obisnuit + o sotie obisnuita = 0

1 sot + 3 neveste = stire

1 casier de banca + 1 sotie + 7 copii = 0

1 casier de banca + 10.000 de dolari = stire

1 om + 1 masina + 1 pistol + 2 litri de benzina = stire

1 om + 1 sotie + 1 scandal + 1 proces = stire

1 om + 1 realizare = stire

1 om obisnuit + 1 viata obisnuita de 79 de ani = 0

1 om obisnuit + 1 viata obisnuita de 100 de ani = stire

Andreas Freund distinge, in functie de importanta lor, trei tipuri de evenimente: "majore, lipsite de interes, de importanta medie". Din punctul de vedere al actualizarii lor, acelasi autor deosebeste evenimentele reale de cele proiectate (factoizii): "Acestea ar trebui sa ridice probleme diferite in ce priveste verificarea si comentariu". Din pacate insa, proiectul este luat drept realitate, fiind tratat ca atare, ipoteza, drept certitudine, visul, drept adevar.

Legat de conceptul de responsabilitate a jurnalistului s-a cristalizat profesionalismul acestuia, precum si anticiparea efectelor pe care rezultatele activitatii lui le au asupra publicului. Nu este datoria ziaristului sa decida ceea ce este bine si ce nu este bine pentru cititori/telespectatori. Lipsa de responsabilitate a jurnalistului apare doar atunci cand acoperirea jurnalistica este incompleta sau deviata/rauvoitoare (nerespectarea dreptului la imagine, calomnia, injuria, nerespectarea prezumtiei de nevinovatie, intruziunea in viata privata etc.). In acceptiunea lui Herbert Strentz [1998: 22], "Interesul publicului este cel mai bine servit daca decizia de a publica se ia in functie de rigorile interesului textului, in functie de importanta si de acuratete, si nu in functie de binele care ar putea sa rezulte".