Istoria mass media. Dinamica si impactul mass media asupra societatii

Istoria mass media. Dinamica si impactul mass media asupra societatii

Cercetatorii din domeniu au demonstrat cu claritate ca exista o interdependenta intre dezvoltarea tehnologiilor, formele de comunicare si manifestarea culturala a individului si a intregii colectivitati.

Este celebra analiza facuta, din punctul de vedere al istoriei comunicarii, de catre Marshall Mc Luhen in volumul citat anterior, unde autorul discuta impactul mijloacelor de comunicare asupra relatiilor sociale.

Potrivit acestei analize, omenirea a strabatut trei stadii de dezvoltare, fiecare caracterizata de un anumit tip de comunicare, realizat prin tipuri caracteristice de canale.

Primul stadiu este cel al culturii orale, unde mesajele orale se bazeaza pe cuvantul rostit, presupun structuri auditive, sa transmit usor dar se pierd la fel de usor si presupun o discutie interpersonala, adica fata in fata, a personajelor implicate in comunicare.

Tot acum, in cultural orala, se poate spune ca tipul de comunicare abordat, cel interpersonal, are atat dimensiuni concrete, palpabile, cat si afective, acestea din urma fiind date din chiar situatia de comunicare in care omul vorbeste neintermediat cu celalalt om.

O doua etapa este denumita generic Galaxia Gutenberg, adica era tiparului.

Facem mentiunea ca Johannes Gutenberg (1398 - 1468) a fost un metalurgist german renumit prin contributia sa remarcabila la tehnologia tiparului. El a inventat un nou tip de presa tipografica, cu litere mobile si matrite, prin care putea tipari rapid un numar mare de materiale scrise. Noua tehnologie inventata, a tiparului mobil, s-a dovedit a fi o metoda foarte eficienta pentru producerea cartilor, ducand la o crestere masiva a numarului de texte scrise in Europa, in mare parte datorate Bibliei lui Gutenberg, prima lucrare produsa in masa, incepand cu anul 1455.

Perioada marcata de inventarea alfabetului fonetic si de aparitia tiparului poate vehicula de data aceasta mesajele pe un suport material, care se bazeaza pe cuvantul scris iar ulterior, pe cartea moderna tiparita.

In aceste conditii, omul necesita un efort intelectual de intelegere si de folosire a unor coduri impuse de comunicare, persoanele pot dialoga cu textul tiparit dar cu mentiunea ca fiecare om citeste, individual, o carte, la un moment dat, chiar daca aceeasi carte poate fi citita ulterior de un numar limitat de oameni.

Intr-o oarecare masura, acest fapt izoleaza persoana, care va sta mai ales in biblioteca pentru a putea citi o carte si de aceea se pierde mult din dimensiunea afectiva a comunicarii care era specifica vorbitului fata in fata.

Tot acum insa asistam la o accelerare a transmiterii informatiilor, pentru ca incep sa apara si ziarele.

In fine ultima etapa, denumita la fel, generic, Galaxia Marconi, este marcata de aparitia mijloacelor electronice de comunicare.

Amintim ca Guglielmo Marconi (1874 - 1937) a fost un inginer si fizician italian care a inventat telegraful fara fir si antena de emisie legata de pamant, inventii pentru care a luat premiul Nobel pentru fizica in anul 1909. Telegraful sau folosea undele radio pentru transmiterea informatiilor, metoda ce a stat la baza primelor transmisii prin intermediul undelor.

Mijloacele electronice de comunicare cunosc o dezvoltare rapida odata cu jumatatea secolului trecut: mai intai radioul, apoi televiziunea si apoi complexele multimedia.

Mesajele audio-vizuale vehiculeaza informatii care sunt stocate in banci de date si presupun structuri vizuale si auditive, o transmitere rapida la distante foarte mari si astfel informatiile pot ajunge la un numar foarte mare de persoane.

Prin intermediul unei retele informationale create, practic, la nivel planetar, s-a ajuns la reunirea unei mase imense de oameni aflati la mari distante unii de altii.

Urmarea acestui fapt s-a vazut imediat in relatiile sociale: publicul s-a transformat dintr-o masa amorfa, din 'multime', in publicuri specializate, care au putut selecta informatia.

Altfel spus, galaxia Gutenberg a inlocuit relatiile interpersonale cu o relatie intre emitatorul de informatie si o masa larga de oameni, o multime nediferentiata, care este un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei, nu comunica intre ei, nu traiesc in aceeasi zona si nu impartasesc aceleasi valori, credinte, scopuri, si, mai mult, sunt eterogeni din punct de vedere sociale, cultural, economic, politic etc. Ceea ce ii leaga pe toti acesti oameni este consumul aceluiasi produs mass media, transmis prin mijloace diverse.

Pentru a defini aceasta adresare catre un public numeros, catre o multime de receptori, se foloseste ternenul de masificare, termen ce se refera la amploarea multimii care recepteaza produsele mass media dar mai ales la diversitatea acestora.

Comunicarea mai recenta, specifica galaxiei Marconi, imbina cuvantul scris din presa scrisa cu imaginea si sunetul specifice sectorului de audiovizual cu facilitatile tehnologice asigurate de complexele multimedia.

Descoperirile tehnice de exceptie din ultima perioada au facut ca viteza mesajelor sa creasca foarte mult si sa creasca enorm audienta.

In plus, caracterul interactiv al comunicarii (faptul ca receptorul poate raspunde usor emitatorului - a se vedea cazul comunicarii electronice) a condus la o facilitare a dialogului intre persoane aflate la mari distante.

Noutatea pe care o aduce ultima perioada din dezvoltarea mass media, era electronica, este un fenomen invers masificarii, cunoscut sub numele de demasificare, prin care multimea este fragmentata in publicuri specializate datorita diversificarii ofertei de programe si datorita faptului ca oamenii au posibilitatea de a opta pentru informatiile care ii intereseaza.

In linii mari, aceeasi evolutie a comunicarii o sustine si Alvin Toffler in cartile sale Al treilea val (Bucuresti, Editura Politica, 1983) sau Power Shift (Bucuresti, Editura Nemira, 2001). Primul val este reprezentat, in opinia autorului, de societatile agrare, in care comunicarea circula din gura in gura sau in grupuri foarte mici. Al doilea val a insemnat dezvoltarea productiei de masa in fabrici si necesitatea comunicatiilor la distanta, ceea ce a dus la inventarea si perfectionarea oficiului postal, a telegrafului, a telefonului si a mass media pe baza tehnologica. Acum este momentul in care ziarele, revistele, filmele, radioul si televiziunea trimit informatii catre mase tot mai largi de receptori. In fine, al treilea val aduce cu sine o specializare a produselor si vehiculeaza informatii diferite pentru publicuri specializate pe categorii de varsta, sex, profesii, etnii, intr-un cuvant provoaca o demasificare a multimii in publicuri bine orientate catre informatiile de un anumit tip.