ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA : ECONOMIE GENERALA

1. Mass media si democratia

Din perspectiva istorica, dezvoltarea mass media coincide cu dezvoltarea democratiei liberale. Teoretic, presa monitorizeaza activitatea puterii, iar actul de putere se desfasoara sub privirea critica a mijloacelor de informare. Consetinta acestei conceptiii este faptul ca o presa libera devine garantia absoluta a unei societati libere. In procesul de informare politica, existenta mai multor surse de comunicare sustine si este sustinuta de sistemul pluripartit al democratiei.

Abia aparitia democratiei moderne care a fost insotita si marcata in dezvoltarea sa istorica de evolutia a doua concepte fundamentale libertatea si egalitatea. Desi procesul de eliberare a mass media de sub presiunea autoritatii politice a inceput abia o data cu Iluminismul, el nu a devenit eficient decat o data cu masificarea comunicarii in sfera publica adica, dupa egalizarea liberului acces la informatiile politice sau de interes general. Aceste doua tendinte au format simultan si mecanismele mediatice si procesele democratice.

De aici apar unele unele functii specifice ale mass media in cadrul sistemului politic: presa prezinta informatii publicului , interpreteaza stirile si faptele. Initial presa era condusa si controlata de politicieni ,presa avea un rol mecanic, de amplificator a vocii ideologiei dominante sau de promovarea unor opinii ale partidului, ziaristul fiind instrumentul puterii servitor umil al acestuia.Uterior presa libera se transforma intr-un inamic al secretelor guvernantilor,si al dominatiei elitei ideologice. Consetinta imediata a libertatii de exprimare este disparitia "dreptului istoric" al puterii la pastrarea secretelor si la impunerea cenzurii.

Mass media are un rol marcant si pentru educarea in spiritul democratiei. Cultivarea valorilor democratice, preeminenta drepturilor individuale si accesibilitatea informatiilor ajuta corpul social sa functineze mai bine.

Jurnalistul, caine de paza al democratiei

Un rol conventional al jurnalistilor este acela de "gardieni", caini de paza ai democratiei". In sens clasic, democratia presupunea o participare directa a cetatenilor la procesul comunicarii politice si publice.

Astfel jurnalistii sunt dotati cu doua functii majore: supravegherea activitatii politicienilor si informarea corecta a cetatenilor.

Supravegherea ar presupune un control permanent si o prezentare critica a activitatii sferei politice, iar informarea ar insemna sustinerea procesului decizional, ambele in interesul cititorului. De aici urmeaza doua modalitati de raportare a presei la puterea politica:

Politicienii urmaresc in mod constant sa-si amplifice puterea, iar jurnalistii au obligatia de a se opune presiunilor venite din partea elitelor sociale, presiuni prin care influenta politicii se diversifica si devine tot mai agresiva;

Cetatenii sunt supusi unei obturari informationale constante din partea puterii politice, politicienii nu fac altceva decat sa-si ascunda actiunile - rolul jurnalistilor ar fi deci sustinerea dezbaterilor publice si intarirea participarii publicului la luarea deciziilor.

Ziaristii nu-si pot exercita aceste functii democratice decat in cadrul jocului liber al pietei, sustin teoreticienii liberali, pentru ca numai piata permite mobilitata ideilor. Mai mult piata devine unicul refugiu al jurnalistilor din calea presiunilor guvernamentale.

1.2 Rolul informational

In plus fata de conceptul de mass media cu rol de caine de paza si reprezentant public, comentatorii au subliniat rolul sau "informational". Astfel piata libera se presupune a promova cultura unei democratii a gandirii libere .

Libertatea de a publica asigura faptul ca toate punctele de vedere semnificative vor fi pezentate in sfera publica, ca un spectru larg de informatii sunt disponibile din surse diferite si divergente.

Mijloacele de informare de pe piata libera isi informeaza cetatenii dintr-o diversitate de puncte de vedere; ele mentin deschise canalele de guvernare dintre guvernanti si guvernati, cat si intre diversele grupuri sociale; ele ofera o zona neutra pentru formarea opiniei publice.

Obiectivitatea jurnalistului

Obiectivitatea jurnalistului a fost pusa la indoiala in ultimii ani, criticile vin din diverse domenii si iau cele mai diverse infatisari. Unii spun ca jurnalismul nu este obiectiv in sine; altii sustin ca el nu poate fi obiectiv si, in cele din urma sunt cei care afirma ca nu trebuie sa fie obiectiv .

O sursa de indoiala vine din partea criticilor care apartin diferitelor sfere politice si care pretind ca mass media nu le reprezinta punctul de vedere in mod adecvat sau ca nu le-ar fi prezentat activitatea cu impartialitate. Auzim acuzatii conform carora mass media dau dovada de "prejudecati liberale", ca ar isca prea multe scandaluri. Alti critici, afirma ca, dimpotriva presa serveste intereselor conservatoare ale guvernului si ale lumii oamenilor de afaceri .

Interesul nostru principal in ceea ce priveste obiectivitatea inseamna interesul pentru adevar. Vrem sa stim cum stau lucrurile pe aceasta lume sau ce se intampla si de ce ?

In acest sens, a sustine ca o anumita activitate jurnalistica nu e obiectiva inseamna a pretinde ca aceasta nu reuseste sa ofere adevarul in intregime. Iar a nega faptul ca obiectivitatea ar fi posibila inseamna cel putin a nega ca dispunem de modalitati prin care putem ajunge la adevar, pentru ca orice mod de a prezenta lucrurile dintr-o perspectiva specifica, sociala psihologica culturala, iar noi nu avem nu avem nici un mijloc sa evaluam aceste perspective.

A ne indoi ca obiectivitate este posibila, insemna a ne indoi ca am putea cunoaste cum stau lucrurile cu adevarat.

1.4 Mass media trebuie eliberata

In cadrul structurilor democratice ale societatilor noastre media a reprezentat un instrument impotriva abuzurilor de putere. Nu este nimic neobisnuit ca cele trei arii traditionale de putere - legislativa, executiva si judiciara - sa faca greseli si sa functioneze mai putin perfect decat ar putea. Acest lucru este mai probabil in cazul regimurilor autoritare si dictatoriale, acolo unde partea politica este principala responsabila pentru violari ale drepturilor omului si atacarea libertatilor. Dar si in tarile democratice exista abuzuri serioase de putere, chiar si in acele tari in care legile sunt rezultatul voturilor democratice, guvernele sunt alese prin sufragiu universal iar justitia este (cel putin teoretic) independenta de executiv

Un nevinovat poate fi acuzat in mod gresit, parlamentarii pot vota legi ce sunt discriminatorii fata de anumite sectoare ale populatiei iar guvernele pot urmari politici ce dauneaza unui sector al societatii.

Intr-un cadru democratic, media a considerat adesea ca are datoria de a denunta asemenea violari ale drepturilor omului. Cateodata pretul a fost platit de jurnalisti; aceasta inca se mai intampla in Columbia, Guatemala, Turcia, Pakistan, Filipine si in alte tari. Acesta este motivul pentru care, in cuvintele lui Edmund Burke, jurnalismul este a "patra institutie in stat".

Gratie responsabilitatii civice a presei si a curajului unor jurnalisti, aceasta a patra institutie le-a furnizat oamenilor un instrument fundamental si democratic prin care sa critice, respinga si inverseze decizii (nedrepte, incorecte, ilegale si in unele cazuri chiar criminale) luate impotriva oamenilor. Este vocea celor care nu au o voce.

De-a lungul ultimilor 15 ani, odata cu accelerarea globalizarii, aceasta a patra institutie a fost secatuita de potentialul sau si gradual a ajuns sa nu mai functioneze ca contraputere. Iar aceasta realitate este socant de evidenta atunci cand se observa atent realitatile globalizarii

In acest cadru geo-economic a existat o transformare decisiva a mass-mediei, lovind centrul structurilor lor ca industrii. Presa comunicarii in masa (radio, ziare, televiziune, internet) este realiniata pentru a crea grupuri media cu vocatie mondiala. Intreprinderi gigant precum NewsCorp, Viacom, AOL Time Warner, General Electric, Microsoft, Bertelsmann,UnitedGlobalCom,Disney, Telefonica, RTL Group si France Telecom au realizat ca posibilitatile extinderii au fost crescute de revolutia din noua tehnologie.

2. Mass media a patra putere in stat

2.1 Manipularea politicienilor prin mass media

Relatia dintre presa si mediul politic este un camp de forta in care adversarii cauta sa-si atinga scopurile specifice. Mijloacele de informare in masa sunt esentiale pentru politicieni, presa devenind pentru ei un instrument ca oricare altul.

Nu este deloc surprinzator ca politicienii nu sunt incantati de aceasta dependenta fata de jurnalisti. Frecventele acuzatii care se aduc impotiva presei din partea politicienilor pleaca de la premisa ca jurnalistii politici se documenteaza, culeg, analizeaza, si redacteaza o stire in functie de mai multi factori de influenta care le afecteaza munca.

Mass media tinde de multe ori sa scoata in evidenta conflictul, chiar acolo unde acesta nu este dorit.

Presa cauta sa ascuta conflictele sa puna "paie pe foc" pentru ca publicul este invatat sa reactioneze si sa se implice emotional in situatiile conflictuale. Rezultatul este ca adeseori guvernele se trezesc puse deliberat in situatii conflictuale de tonul si exagerarile continute in reportajele de presa.

Lupta pentru audienta a impins institutiile de presa spre crearea unei oferte de informatie politica bazata in principiu pe aspecta conflictuale ale relatiilor dintre politicieni sau formatiunile politice.

Porecla, apelativul ironic, dispretuitor sau defaimator referitoare la personalitatile politice ale momentuli sunt lucruri comune ale jurnalistului, exemple de jargon politic in presa romana: Emil Constantinescu - tapul,Traian Basescu - piratul, Adrian Nastase- bombonelul, Ion Iliescu - cucuveaua

Stirile despre coruptie , ineficienta au provocat si provoaca gene ralizarea scepticismului publicului fata de institutiile politice ale momentului "un dezgust fata de politica ". Apetitul spectacular al mass media deterioreza reflectarea vietii politice, prin prezentarea unor incarcaturi negative a organismelor sau organizatiilor politice menite sa asigure echilibrul social.

Ce influnteaza calitatea si natura jurnalismului politic?

Valorile proprietarului ziarului: pragmatism, interes financiar, dorinta de putere si influenta.

Valorile celor care au controlul asupra ziarelor sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor.Desi pretind ca respecta adevarul, ei uramresc sa obtina doar profit si sa faca propaganda pentru un scop anume

2.2 Functiile in relatiile cu politicul

a)    Supravegherea

Mass media manipuleaza interesul si atentia publicului prin investigatii si dezvaluiri de senzatie, supravegand in acelasi timp prioritatile evenimentiale. Publicitatea facuta de media a ajuns o sursa majora de motivatie politica. O publicitate negativa produce efecte dezastroase unui demers politic, iar efectul de a indrepta consetintele unei astfel de publicitati negative este dublu. Mass media cauta sa creeze fidelitate si conformism fata de institutiile autoritatii sociale si politice.

b)            Legitimarea sociala

Recunoasterea publlica a politicianului este foarte importanta,inacest sens mediul politic este obligat sa se supuna normelor colaborarii cu media. "Nimeni nu a castigat vreodata o batalie in fata presei", si acest lucru face ca legitimarea sociala de care are nevoie politicul sa reprezinte unul din cele mai redutabile atuuri ale presei,in fata isstemului politic.

c)            Interpretarea

Presa si-a asumat privilegiul de a interpreta viata sociala si politica, pentru directionarea atentiei publicului spre elementele pe care le considera importante.

Forme marcate de control si de manipulare din partea mass mediei le reprezinta urmatoarele actiuni; scoaterea din context a unui mesaj, eveniment, reducerea spatiului de prezentare a unui eveniment, perspectiva personala.. Modalitatile de interpretare ale mass media formeaza si deformeza opinia asupra fenomenelor politice.

d)     Socializarea

Datorita democratizarii informatiei presa isi rezuma mesajul la reprezentari simple,moralizatoare. In sensul negativ al socializarii, mass media induce o perceptie falsa fata de evenimentele relevantedin viata comunitatii. Insensul pozitiv socializarea prin mass media face ca cetatenii sa participe relativ activ la actiunile politice.

e)      Filtru informativ

Inainte de a ajunge la public informatia trece prin mai multe filtre. Comunicarea politica sufera importante influente din partea mass mediei si datorita influentelor formidabile pe care o are institutia liderului de opinie in mass media.

2.3 Influenta politicului asupra mass media

Puterea enorma de care se bucura mass-media contine o serie de limitari care fac ca jocul politic presa sa capete manifestari insidioase, menite sa controleze si sa manipuleze insasi actiunea persuasiva a mass-media. Aceste limitari sunt cunoscute de mare parte a oamenilor politici activi care colaboreza cu presa si o influenteaza pentru a-si atinge scopurile.

Informatiile oferite de mass media au o redutabila capacitate de penetrare si de convingere,au capacitatea de a modela perceptia asupra lucrurilor si de a influenta gandirea si comportamentul audientei. Exista insa limite ale puterii mass media, forte opuse - fie politice institutionale, fie reprezentand mediul de afaceri privat - care la randul lor manipuleaza informatiile oferite de presa.

De asemenea presiunea comerciala a profituluisi a competitiei, precum si presiuni directe din partea din partea institutiilor politice limiteaza puterea mas media.

Presiunile politice si economice asupra presei.

Procesul de "Berlusconizare" a presei a continuat. Piata de media in Romania este departe de a functiona dupa principiile liberei concurente. Majoritatea institutiilor de presa locala nu functioneaza ca entitati al caror scop este generarea de profit, ci ca instrument al patronilor pentru a obtine influenta, pentru a santaja sau ataca adversarii politici sau de afaceri.

Publicitatea acordata de institutiile si companiile publice este in continuare distribuita preferential. La data de 20 iulie, Evenimentul Zilei a publicat un document intern clasificat al Guvernului, semnat ministrul Eugen Bejinariu, seful Secretariatului General al Guvernului, document care stipula ca toate ministerele si autoritatile administratiei centrale, inclusiv companiile aflate in subordinea statului, pot acorda contracte de publicitate numai dupa ce au obtinut aprobarea Primului ministru.

Astfel, presa functioneaza intr-un mediu economic ce nu respecta legile economiei de piata, principala cauza fiind interventia brutala a reprezentantilor puterii centrale sau locale pe piata, folosind abuziv atat institutiile statului, cat si banii publici prin intermediul publicitatii acordate discretionar si netransparent.

Avand Consecinta este absenta criticii fata de putere si deprofesionalizarea presei. Un argument in acest sens este reducerea spatiului acordat de ziare jurnalismului de investigatie. O cercetare realizata la inceputul anului de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie in 12 orase, a dus la concluzia ca jurnalismul de investigatie este pe cale de disparitie, iar "cainele de paza al democratiei s-a transformat in cainele de paza al patronului". (CRJI, " Cainele de paza al patronului" - 2004). Proasta retributie a jurnalistilor se adauga la cauzele deprofesionalizarii presei.

Astfel, jurnalistul se afla la intersectia unor diverse interese, unele dintre ele neavand nimic de-a face cu menirea presei, care ii submineaza statutul profesional.

O situatie economica foarte fragila, multe institutii de presa sunt vulnerabile in fata politicienilor sau autoritatilor locale, care se pot inca folosi de institutiile publice pentru a exercita presiuni sau pentru a hartui presa care ii deranjeaza. Un sondaj efectuat de AMP arata ca 60 din cei 100 de jurnalisti chestionati sustin ca au fost supusi unor presiuni din partea autoritatilor pentru a opri investigarea sau publicarea unor articole neconvenabile (Cartea alba a presei, Editia a II-a, 2004, AMP).

Controlul politic al informatiei

Cea mai mare problema a presei din Romania este scaderea diversitatii informatiilor si opiniilor, in special a acelor informatii si opinii critice ce vizeaza structurile de putere. Consecinta este lipsa de acces a cetateanului la informatia de interes public critica la adresa puterii.

Acest fenomen este vizibil in special in media audio-vizuala, cu precadere pe principalele posturi de televiziune cu acoperire nationala. Stirile prime-time arata un interes marginal pentru viata politica, concentrandu-se pe subiecte facile ce nu au legatura directa cu interesul public.

Fenomenul este cu atat mai ingrijorator cu cat 73% din romani au ca principala sursa de informare televiziunea, 8% ziarele si 6% radioul (conform unui sondaj efectuat de CURS - "Influenta media asupra comportamentului civic si politic").

Rapoartele de monitorizare ale Agentiei de Monitorizare a Presei (AMP) demonstreaza persistenta dezechilibrului inregistrat anii anteriori in reprezentarea vietii politice pe principalele posturi de televiziune), primul ministru detine 47% din totalul aparitiilor liderilor politici pe ansamblul buletinelor de stiri prime-time monitorizate. Semnificativ in acest sens este contextul in care sunt prezentati politicienii in cadrul stirilor. Adrian Nastase si Ion Iliescu sunt singurii politicieni asociati aproape in exclusivitate cu actiuni neutre sau pozitive si aproape niciodata cu actiuni negative.

De asemenea, au existat mai multe semnale venite din partea unor jurnalisti de la radioul public (Societatea Romana de Radiodifuziune - SRR) care au reclamat public presiunea editoriala si cenzura existente in cadrul institutiei. Jurnalistii au acuzat:

modul deformat in care a fost prezentat raportul Parlamentului European,

cenzurarea declaratiilor critice ale liderilor opozitiei ce-l vizeaza pe Primul ministru,

prezentarea exclusiv pozitiva in care Adrian Nastase este prezentat in cadrul buletinelor de stiri.

In 7 aprilie, CNA recomanda SRR sa respecte prevederile reglementarii sale privind pluralismul si corecta informare a publicului. Recomandarea solicita SRR sa implementeze propriul Cod Deontologic in scopul asigurarii independentei editoriale.

2.4 Cine controleaza stirile

Proprietarii marilor conglomerate mediatice, impreuna cu directorii si conducerea de la varf, apartin in mare parte unei paturi sociale instarite. Acestia conduc imperiile lor mediatice fara nici o preocupare pentru aspectul ideologic al subiectelor si comentariilor politice produse de catre organismele media pe care le gireaza.

Proprietarii exercita o presiune financiare asupra organismelor de presa si daca doresc au influenta asupra stirilor in sine si asupra celor care sunt angajati la nivelurile inferioare. Adesea proprietarii fac parada de faptul ca nu intervin, dar sugestiile superiorilor ce detin puterea sunt ordine bine ascunse. Uneori aceste sugestii pot fi ignorate de redactori dar nu prea des, iar daca proprietarul insista atunci redactorul se supune.

Acum, adevarata putere este detinuta de un manunchi de consortii economice multinationale, a caror influenta asupra afacerilor la scara mondiala pare uneori mai mare decat cea a insesi statelor. Aceste consortii sunt "noii stapani ai lumii" ce se intalnesc anual la Davos, in cadrul Formului Economic Mondial si care inspira politicile trinitatii globaliste - BM, FMI si OMC. In acest cadru socio-economic s-a produs metamorfoza decisiva in domeniul mass-media.

Mijloacele de comunicare in masa se grupeaza din ce in ce mai mult in cadrul unor structuri bogate, pentru a alcatui grupuri mediatice cu influenta la nivel mondial. Giganti precum News Corporation, Viacom, AOL Time Warner, General Electric, Microsoft, Bertelsmann, United Global Com, Disney, Telefonica, RTL Group, France Telecom etc., au acum noi posibilitati de expansiune datorita avansului tehnologic. Revolutia digitala a spulberat granitele ce separau pana acum cele trei forme clasice ale comunicarii: text, sunet, imagine. Ea a permis aparitia si dezvoltarea internetului, al patrulea mod de comunicare.

O noua modalitate de a se exprima, informa, distra. Pana de curand, cele trei domenii erau separate si autonome. Pe de o parte, cultura de masa, cu creatii comerciale si obiective mercantile; pe de alta, comunicarea publicitara, marketingul, propaganda, retorica; si in sfarsit, informarea, cu presa, agentiile de stiri difuzand prin radio sau TV buletinele de stiri, canalele de informare in flux continuu - pe scurt, universul jurnalisticii.

Aceste trei domenii, inainte atat de diferite, au interactionat pentru a alcatui o unica sfera, "ciclopica", in interiorul careia distinctia intre cultura de masa, publicitate si informare devine tot mai dificila.

Cu alte cuvinte, grupurile mediatice gigant poseda acum doua noi caracteristici: mai intai, ele se ocupa de tot ce tine de scris, sunet si imagine si le difuzeaza prin cele mai diverse canale (presa scrisa, radio, tv, web). A doua caracteristica este ca aceste grupuri sunt mondiale, planetare, globale, depasindu-si dimensiunea locala, nationala.

Aceste hipercompanii contemporane, prin mecanisme de concentrare, acapareaza sectoare media dintre cele mai diverse in numeroase tari, pe toate continentele, devenind astfel, prin ponderea lor economica si importanta lor ideologica, actori centrali ai mondializarii liberale. Deoacerece comunicarea (cu extensia sa informatica, eletronica si telefonia) a devenit "indutria grea" a zilelor noastre, acete mari grupuri cauta sa-si mareasca dimensiunile prin "inghitiri" neincetate si exercita presiuni asupra guvernelor, pentru a desfiinta legile ce limiteaza concentrarile sau care impiedica monopolurile

Presa din Romania se confrunta cu o situatie inedita patronii de presa sunt in acelasi timp: directori editoriali, editorialisti, reporteri la evenimente politice impotante. Ce interese prevaleaza in momentul redactarii unui material de opinie, din partea unui patron de presa, editorialist, lider de opinie director. Adesea interesele patronale sunt primele care intra in competitie cu interesele jurnalistului.

-Mihai Tatulici proprietar al revistei Privirea, editorialist, om de televiziune;   

-Ion Cristoiu proprietar al editurii "Ion Cristoiu"al revistei "Historia", proprietar de ziare si tipografie la Buzau;

-Corneliu Vadim Tudor proprietar al ziarului Romania Mare;

-Mircea Dinescu proprietar al revistelor Plai cu boi si Aspirina Saracului;

-Marius Tuca producator executiv al emisiunii"Tuca Show";

-Horia Alexandrescu proprietar al ziarului Independent;

Criticii mass media occidentale sunt de parere ca patronatul din presa este departe de a reprezenta interesul cetatenesc in activitatea de presa. De cele mai multe ori interesul care prevaleaza este cel financiar, al propriilor afaceri derulate prin intermediul obtinerii increderii publicului de presa .

Rupert Murdoch, marele magnat de presa, intrebat candva daca influenteaza atitudunea redactionala a ziarelor pe care le conduce, a raspuns: "In mare masura banii se opresc pe biroul meu, redactorii mei au contributia lor, dar decizia finala imi apartine".

Otis Chandler de la Los Angeles Times, a recnoscut ca exista pemanent un proces de selectie, in orice redactie politica: "Eu sunt director general, eu stabilesc politica si nu am de gand sa ma inconjur cu oameni care nu sunt de acord cu mine". Proprietarii media exercita permanent o presiune financiaraasupra organismelor de presa. Mai mult daca doresc acestia au influenta asupra stirile.

Jurnalistii "Evenimentului Zilei" si "Romaniei Libere" acuza guvernul ca foloseste bugetele de publicitate ale statului si o metoda selectiva de aplicare a legii taxelor si impozitelor pentru a influenta mass-media. Guvernul controleaza o buna parte a cheltuielilor de publicitate din Romania, in special in presa scrisa, arata Mircea Toma, director al Agentiei de Monitorizare a Presei. In luna iulie, "Evenimentul zilei" a publicat un articol in care sustine ca guvernul Nastase a ordonat institutiilor de stat sa supuna toate cheltuielile de publicitate aprobarii primului-ministru.

3. Libertatea presei in Romania

Marile companii de media isi impun propriile interese in detrimentul interesului general, si incurca libertatea lor cu liberatea de intreprindere, considerata a fi cea mai importanta libertate. Dar acea libertate de intreprindere nu poate fi lasata sa domine dreptul oamenilor la stiri riguros cercetate si verificate, si nu poate servi ca alibi pentru diseminarea intentionata de stiri false si defaimari.

Libertatea presei nu este nimic mai mult decat extensia libertatii colective de expresie ce la randul ei sta la baza democratiei. Nu putem sa permitem sa fie deturnata de catre cei bogati si puternici. Aceasta libertate inseamna o raspundere sociala si exersarea ei trebuie sa ramana, in instanta finala, sub controlul societatii. Propunem crearea Observatorului International de Media deoarece media constituie in momentul de fata singura putere fara adversar ce creaza o imbalanta daunatoare pentru democratie. Forta organizatiei va fi de natura morala: va judeca media in mod onest pe baza de etica si va urmari sa remedieze neajunsurile mediei prin rapoarte si studii pe care le va intocmi, publica

In toate tarile, sistemele pentru reglementarea mediei sunt nesatisfacatoare. Din moment ce stirile sunt un bun comun, calitatea lor nu poate fi garantata de organizatii compuse doar din jurnalisti, deoarece acestia au de multe ori propriile interese. Codurile de comportament ale intreprinderilor individuale de media, atunci cand exista, sunt de multe ori nepotrivite pentru a judeca si corecta manipularea, suprimarea si cenzurarea stirilor. Este de importanta vitala ca aceste coduri de comportament si etica a stirilor sa fie definite si aparate de o entitate impartiala care este credibila, independenta si obiectiva, in cadrul careia academicii sa aiba un rol vital. Conciliatorii sau mediatorii, atat de folositori in anii 80 si 90, au devenit comercializati si au decazut. Acestia sunt des exploatati de catre companii ca facand parte dintr-un management al imaginii si o modalitate de a ajuta la intarirea artificiala a credibilitatii mediei.

Unul din drepturile cele mai de pret ale omenirii este dreptul de a ne comunica liber gandurile si opiniile. Nu ar trebui sa permitem nici unei legi sa limiteze libertatea presei si libertatea de exprimare. Dar aceste libertati pot fi exercitate de intreprinderi de media numai daca ele nu incalca alte drepturi care sunt la fel de sfante, cum ar fi dreptul fiecarui cetatean de a avea acces la stiri necontaminate. Sub pretextul libertatii de exprimare, intreprinderile media nu ar trebui lasate sa disemineze stiri false sau sa duca niste campanii de propaganda ideologica. i distribui.

Observatorul International de Media nutreste convingerea ca libertatea absoluta a mediei pe care o urmaresc atat de insistent patronii grupurilor majore de comunicatii va fi fara indoiala detrimentala pentru oamenii de pe intregul glob. Aceste mari corporatii trebuie sa stie ca este in curs de a fi creata o contragreutate ce-i va uni pe toti cei care fac parte din miscarea sociala mondiala, pe toti cei care lupta impotriva exproprierii dreptului nostru la expresie. Jurnalisti, academici, cititori de ziare, ascultatori de radio, telespectatori si oameni care folosesc internetul se vor uni pentru a crea o arma de dezbatere si actiune democratica. 'Globalizatorii' proclameaza secolul 21 drept 'secolul intreprinderii globale'. Observatorul International de Media spune ca el va fi secolul in care comunicarea si informatiile vor apartine in sfarsit cetatenilor lumii.

3.1 Agresiuni si amenintari

In primele 9 luni ale anului 2004, mass media din Romania a continuat sa se confrunte cu acelasi gen de probleme intampinate in ultimii ani. Agresiunile indreptate impotriva jurnalistilor sunt in continuare fenomenul cel mai vizibil. In ciuda avertismentelor organizatiilor si institutiilor nationale si internationale, chiar si ale Primului ministru, cazurile de agresiune indreptate impotriva jurnalistilor sunt cel putin la fel de numeroase ca anul trecut. Din pacate, doar cateva din aceste cazuri au fost rezolvate de Politie, putini vinovati fiind identificati si sanctionati pentru hartuirea jurnalistilor.

Mai ingrijorator este faptul ca, in acest an, multe din atacurile impotriva presei vin din partea politicienilor, autoritatilor si chiar a reprezentantilor fortelor de ordine (Politie, Jandarmerie, Gardieni publici).

De asemenea, in timpul campaniei electorale, mai multi candidati au avut un comportment agresiv fata de presa.

Au existat mai multe cazuri in care intregul tiraj al unui ziar distribuit intr-un anumit oras a disparut de pe piata inainte de a ajunge la cititori, deoarece editia respectiva a ziarului continea dezvaluiri privind reprezentanti ai autoritatilor locale.

Ziaristul Octavian Fulger, de 24 de ani, redactor la cotidianul Gazeta de Sud Editie de Vilcea, a fost batut cu bestialitate miercuri, in jurul orei 17.30, in centrul municipiului Rimnicu Vilcea, de doi indivizi, care au fugit apoi. Octavian Fulger, impreuna cu doua dintre colegele sale de serviciu, se indrepta spre societatea ANTARES SA, pentru a efectua un reportaj foto.

Molestarea ziaristului a avut loc sub privirile ingrozite ale colegelor sale, care n-au putut interveni. Plin de singe, cu nasul spart si cu nenumarate contuzii in zona fetei, Octavian Fulger a fost transportat de urgenta la Spitalul Judetean Vilcea, unde a fost internat la Sectia ORL.

Aici a fost stabilizat si i-a fost oprita hemoragia. In jurul orei 20.30, Octavian Fulger a reusit, cu eforturi deosebite, sa redacteze o plingere adresata Politiei Rimnicu
Vilcea. Medicul Catalin Danes, seful Sectiei ORL de la Spitalul Judetean Vilcea, a refuzat, data fiind starea pacientului, sa permita iesirea din spital a lui
Octavian Fulger, pentru a merge la politie sa depuna plingerea.

Ofiterul de serviciu de la Politia Municipiului Rimnicu Vilcea, inspectorul Constantin, a refuzat initial sa primeasca plingerea lui Octavian Fulger, inminata de colegii sai de la Gazeta de Sud- Editie de Vilcea. Inspectorul a refuzat sa spuna cum il
cheama sub pretextul ca nu vrea sa-si strice seara cu insistentele ziaristilor.
Pina la urma, dupa mai bine de o jumatate de ora de discutii, plingerea a ramas
la politist, fara a primi insa un numar de inregistrare.

Cu totul si cu totul 'intimplator', la scurt timp dupa ce a fost lasata
plingerea la politie, in jurul orei 21.30, Octavian Fulger a fost sunat de
prefectul judetului Vilcea, Aurel Vladoiu, care se afla in acel moment la
Bucuresti, la reuniunea liderilor PSD de la Snagov.

Cum a aflat prefectul Vladoiu despre incident ramine un mister. Cum la fel de invaluita in mister ramine si promptitudinea cu care s-au miscat politistii vilceni dupa ce
prefectul Vladoiu a aflat despre incident, desi cu nici o ora inainte un coleg
de-al lor refuzase sa primeasca plingerea. O echipa de politisti l-a vizitat joi
dimineata, la Spitalul Judetean, pe Octavian Fulger, iar la scurt timp, la
spital s-a deplasat si prefectul Vladoiu. In jurul orei 11.00, politistii
vilceni au anuntat identificarea celor sase agresori, toti din Rimnicu Vilcea.

La doi dintre ei, respectiv lui Constantin Gunici, zis si Zizica, de 21 de ani,
si lui Claudiu Stoian, zis Bruce Lee, de 12 ani, li s-au intocmit dosare de
urmarire penala. Nici unul dintre cei sase agresori nu a fost retinut de
politisti. Ceilalti patru agresori se numesc Stoian Matache, zis Belgian, de 16
ani, Claudiu Ghiocel, zis Celentano, de 20 ani, Gunici Stefan, zis Gastroro, de
15 ani si Ludovic Voinescu, de 16 ani, toti din Ramnicu Valcea. Inca de la aparitia pe piata media din judetul Vilcea, redactorii cotidianului Gazeta de
Sud - Editie de Vilcea au fost supusi unor atacuri verbale si scrise, unele
aparute, culmea, in alte publicatii locale.

Gazeta de Sud - Editie de Vilcea este publicatia cu cel mai mare tiraj din judetul Vilcea. Atacurile la adresa redactorilor cotidianului Gazeta de Sud - Editie de Vilcea au survenit in urma publicarii unor anchete si articole despre omul de afaceri Maria Tudor si despre sotul acesteia, Ion Tudor, candidat PSD pentru Senat, despre patronul firmei
ANTARES SA, Dumitru Becsenescu, candidatul PUR pentru Camera Deputatilor,
OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea, CET si Uzinele Sodice Govora, principalii furnizori
de publicitate pentru publicatiile locale.

Incidentul de la Rimnicu Vilcea a survenit in chiar ziua publicarii de catre Comisia Europeana a Raportului de tara privind Romania si in care tara noastra este criticata pentru presiunile care se fac asupra ziaristilor. Octavian Fulger este unul dintre gazetarii incomozi din oras. Starea lui de sanatate este stabila. Medicii spun ca nu se
pune deocamdata problema externarii sale. Politia nu a furnizat inca date despre
circumstantele in care s-a petrecut incidentul. Parchetul de pe linga Tribunalul
Vilcea nu a reactionat oficial in legatura cu cazul Fulger.

3.2 Restrangerea continua a libertatii de exprimare

17 martie 2004: Presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, a afirmat, marti, in cadrul unei dezbateri organizate de Fundatia Horia Rusu, ca, in ultimii ani, asistam la un fenomen de restrangere a libertatii de exprimare, constatat atat de raportul Parlamentului European, cat si de raportul anual al Departamentului de Stat al SUA.

Prezent la masa rotunda cu tema 'Libertatea de expresie in Romania de azi. Mass-media - actor sau martor?', Mircea Toma a spus ca aspectul cel mai important de semnalat este distorsionarea stirilor difuzate de principalele posturi de televiziune. In timp ce stirile sunt bine calibrate in ceea ce priveste prezenta diversilor actori politici, ele reflecta incorect prestatiile liderilor de partid, a spus Mircea Toma, potrivit caruia cea mai grava abatere de la normele deontologice o reprezinta prezentarea exclusiv pozitiva a oamenilor politici de la putere.

Potrivit raportului AMP, fenomenul cu cea mai mare influenta negativa asupra libertatii de exprimare si de informare - luandu-se in considerare impactul asupra opiniei publice - este 'distorsionarea' informatiilor referitoare la viata politica transmise de unele posturi de televiziune.

Raportul observa ca, la nivel local, in 2003, oameni de afaceri si politicieni locali au preluat controlul asupra unor ziare si posturi de televiziune.

Raportul atrage atentia si asupra cresterii cazurilor de agresiune fizica asupra jurnalistilor: sunt mentionate agresiunile si amenintarile care s-au petrecut la Sighetu Marmatiei, Constanta, Petrosani, Miercurea Ciuc, Timisoara, Ciolpani, Iasi.

Pentru ca presa sa devina cu adevarat a patra putere in stat sunt necesare instaurarea unui stat de drept autentic, consolidarea unei economii de piata functionale pe principiul concurentei loiale, responsabilizarea clasei politice si a 'castei' profesionale a jurnalistilor, in frunte cu patronii de presa, solidaritatea si coordonarea tuturor actorilor implicati in libertatea presei, consolidarea rolului mediilor publice si educarea consumatorului de presa - a fost de parere Ioanan Avadani.

Razvan Popescu, membru al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), a remarcat ca atat timp cat se va mentine actualul model de desemnare a membrilor Consiliilor de Administratie din radioul si televiziunea publice nu va putea fi asigurata obiectivitatea acestor medii de informare. Singurul lucru care i-a mai ramas de facut CNA a fost sa elaboreze o decizie cu privire la informarea corecta, care sa impuna radiodifuzorilor publici sa asigure o cota egala de reprezentare Guvernului, Puterii si Opozitiei (cate o treime), dupa modelul francez.

3.3 Libertatea presei din nou un motiv de ingrijorare

"La 15 ani dupa caderea regimului represiv al lui Ceausescu, libertatea presei este din nou subiect de ingrijorare pentru jurnalistii din Romania. In ultimele saptamini, jurnalistii de la doua mari cotidiene nationale i-au acuzat pe patronii straini ca incearca sa impiedice difuzarea materialelor negative la adresa guvernului roman. Acuzatiile survin intr-un moment delicat, chiar inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie si intr-un moment in care Uniunea Europeana monitorizeaza libertatea presei in vederea deciziei de invitare a Romaniei sa se alature blocului european.
Angajatii ziarelor "Evenimentul zilei" si "Romania libera" sustin ca patronii, trustul elvetian Ringier, respectiv trustul german Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ), au cedat in fata presiunilor guvernului pentru "indulcirea" criticilor la adresa puterii inainte de alegeri.

Ambele grupuri de jurnalisti afirma ca patronii lor le-au transmis sa reduca aparitiile si tonul materialelor negative la adresa guvernului. Jurnalistii de la "Romania libera" au declarat intr-un comunicat ca proprietarii ziarului "au inceput, intr-un mod insistent, sa ne spuna ce sa scriem in ziar, cum sa scriem si pe cine sa nu criticam". Pe 13 septembrie, "Romania libera" a dedicat integral prima pagina comunicatului de protest in care acuza WAZ ca face presiuni asupra jurnalistilor sa scrie mai putin despre PSD si sa se abtina sa mai realizeze articole de ancheta. Conducerea WAZ au negat aceste acuzatii, declarind ca nu a intervenit niciodata in continutul editorial al "Romaniei Libere", de la preluarea ziarului, in 2001.

O saptamina mai devreme, staff-ul editorial de la "Evenimentul zilei" formulase acuzatii similare la adresa reprezentantilor Ringier. Peste jumatate din cei 70 de jurnalisti ai ziarului au semnat o scrisoare deschisa in care-i acuza pe reprezentantii Ringier ca au facut presiuni asupra jurnalistilor ca sa "indulceasca" tonul la adresa guvernului. Thomas Landolt, manager general al Ringier Romania, a respins acuzatia, subliniind: "Am garantat intotdeauna independenta editoriala a jurnalistilor".

Guvernul a negat acuzatiile de manipulare. Ideea ca patronii straini de presa au suferit presiuni de partea guvernului este "o speculatie demagogica, care nu are legatura cu bunul-simt", se arata intr-un comunicat al guvernului.

"Evenimentul zilei" si "Romania libera" au, impreuna, un tiraj de circa 150.000 de exemplare. Ele se numara printre putinele ziare care investigheaza acuzatii privitoare la coruptia din sinul guvernului. Acest episod este doar una dintre dovezile recente ale vechilor tensiuni dintre guvern si anumite zone ale mass-media, potrivit Cristinei Guseth, director pe Bucuresti al organizatiei Freedom House. Grupurile de monitorizare a presei spun ca televiziunea nationala ofera prea putin acces politicienilor opozitiei, favorizind linia guvernamentala.

Declaratia Asociatiei Presei Straine din Romania cu privire la amenintarile la adresa libertatii presei

"Asociatia Presei Straine din Romania, care grupeaza corespondentii ce acopera evenimentele din Romania pentru presa straina, se declara ingrijorata de evolutia situatiei la doua cotidiane nationale importante din Romania, "Evenimentul zilei" si "Romania libera". Credem cu fermitate in dreptul oricarui jurnalist de a relata stirile in mod onest si credem ca independenta editoriala a tuturor suporturilor de presa - ziare, televiziune si radio -, indiferent de cine le patroneaza, indiferent daca sint din domeniul privat sau de stat, strain sau intern. Vom continua sa urmarim indeaproape evolutia situatiei la aceste doua ziare si nu numai si sintem pregatiti sa fim alaturi de colegii al caror drept la independenta editoriala se afla sub amenintarea compromisului".

"Presa romaneasca nu este puternica, nu este independenta".

Evenimentele din ultimele saptamani au sapat adanc la credibiliatea presei din Romania. Invitat la seminarul 'Media si democratia in tarile din Europa de Est', gazduit de Centrul Cultural American, Peter Gross, profesor de jurnalism al Universitatii Oklahoma, a continuat sa analizeze in termeni duri starea critica in care se afla mass-media romanesti.

'Romania are un sistem democratic fara o democratie solida, nu are o presa libera. Indiferent cat de independenti si de echidistanti ar fi jurnalistii romani, ei lucreaza intr-un context cultural influentati de politicieni, Guvern, sistemul politic. Diferenta dintre Statele Unite ale Americii si Romania este ca, in SUA, Guvernul protejeaza si incurajeaza o presa libera', a spus profesorul Gross. 'Problemele mass-media in Romania sunt insutite. Este nevoie de fapte, nu de opinie', a mai spus profesorul Gross, citat de Euractiv.ro. 'Sunt extrem de ingrijorat cand ma uit la ce se intampla in mass-media romanesti. Organizatiile jurnalistice din Romania nu sunt puternice, nu sunt independente, nu se impun, e necesara o schimbare a mentalitatilor. De ce vreti independenta presei daca nu stiti ce sa faceti cu ea? Nu doriti perfectionarea profesiei de jurnalist. Pentru aceasta, sunt necesare schimbari fundamentale'.

Gross a afirmat ca era de asteptat sa se intample ce se intampla astazi in mass-media romanesti, deoarece este nevoie de un proces biologic ce implica doua sau trei generatii pentru ca lucrurile sa se schimbe.

Intrebat daca este la curent cu ce se intampla la ziarele Evenimentul Zilei si Romania Libera, Gross a afirmat: 'Nu stiu ce este in spatele scenei. Stiu ca, daca ma uit la estul Europei, la patronii de ziare din aceasta parte, ei au venit cu ideea de a face bani, de a avea profit, nu vor sa schimbe politica editoriala a publicatiilor pe care le detin. Politica editoriala in SUA tine la credibilitatea produsului mediatic pe care il protejeaza. Este in interesul patronatului sa nu se implice in politica editoriala.

Cand o institutie de presa nu respecta politica editoriala pe care si-o impune, isi pierde credibilitatea in fata audientei'. Peter Gross a mai afirmat ca jurnalistii romani sunt la mila patronilor atata timp cat nu exista un spirit civic, o cultura a audientei romanesti. 'Unde este societatea civila a Romaniei pentru a protesta? Unde sunt demonstratiile stradale in Romania? Nu am vazut nimic de la venirea minerilor la Bucuresti'. In legatura cu ultimele referiri la mass-media pe care le-ar putea contine Raportul de tara intocmit de Comisia Europeana, Gross a spus: 'Va trebui sa va supuneti regulilor impuse de UE in privinta mass-media; daca nu, nu veti adera. Daca vreti sa intrati in Uniune, Guvernul, politicienii vor trebui sa inteleaga ca, atunci cand vorbesc despre transparenta, aceasta trebuie sa fie reala in Romania'.

Bibliografie:

Claudiu Saftoiu - Jurnalism Politic - Manipularea politicienilor prin mass-media manipularea mass-media de catre politicieni, editura Trei 2003

Mihai Coman Din culisele celei de-a patra puteri:Introducere in sistemul mass-media, Editura Carro 1998

Pop Doru - Mass-media si Democratia antologie realizata si comentata, editura Polirom 2001

Pop Doru ­ - Mss Media si politica, Institutul european Iasi 2000

Manual de jurnalism - Mihai Coman

Evenimentul zilei 29 septembrie 2004