Mass-Media si Societatea

Mass-Media si Societatea

In ultimele decenii, societatea contemporana a cunoscut mutatii considerabile legate indisolubil de evolutia mijloacelor de comunicare in masa. In era actuala, a unei societati industriale complexe, mass-media este omniprezenta, atat in legatura cu cele mai insemnate evenimente, cat si cu viata personala obisnuita a oamenilor. Fiecare nou mijloc de comunicare in masa s-a impus in societate intr-un timp din ce in ce mai scurt, ceea ce indreptateste presupunerea ca serviciile aduse de media corespund nevoilor structurale ale societatii.

Nimeni nu mai poate contesta impactul major pe care mass-media il are la momentul actual asupra vietii sociale, in cele mai diferite ipostaze. Cel mai semnificativ argument in aceasta privinta il constituie studiile asupra opiniei publice si asupra influentei mjloacelor de comunicare in masa in ceea ce priveste societatea. Inca de la aparitia sa, in secolul al XVIII-lea, jurnalismul a fost asociat crearii unor partide politice, iar media a fost considerata mai mult decat "mijloc principal de informatie", detinand "armele" necesare propagandei. Nimic surprinzator, avand in vedere faptul ca institutiile media sunt, de fapt, firme, care, daca doresc sa supravietuiasca trebuie sa obtina fonduri, utilizand publicitatea sau orice alte metode.

Mass-media actuala nu doar informeaza, ci formeaza, educa, convinge, amuza, urmarind satisfacerea nevoilor si cerintelor consumatorului de informatie, a publicului. Presa scrisa, radioul, televiziunea si internetul sunt canale de comunicare care realizeaza mai mult decat o informare, ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Desi comunicarea in masa contribuie la stabilitatea societatii, promovand o serie de valori prin functia instructiv-culturalizatoare, mass-media detine si publica prea putine informatii culturale. Sa fie doar optiunea mediei de "a neglija" anumite domenii sau asta cere publicul? Parerile sunt, bineinteles, impartite. Un sigur lucru e cert: media din Romania nu e nici mai buna nici mai proasta decat societatea romaneasca actuala, mai mult, putem observa interdependenta dintre cele doua.

Traim intr-o epoca in care mii de minti inteligente, dintre cele mai bine pregatite, si-au ales drept obiect de activitate patrunderea in spiritul public colectiv, urmarind mai mult decat sa informeze: sa manipuleze, sa exploateze si sa controleze. Societatea nu mai joaca un rol pasiv, ea selecteaza mesajul transmis de mass-media, devenind principalul obiect de studiu al mediei. Daca inainte se urmareau efectele pe care mass-media le produce asupra publicului, acum directia de analiza se indreapta dinspre public spre mijloacele de comunicare. In acelasi timp avem de-a face cu o schimbare de perspectiva: efortul de cercetare nu se mai focalizeaza pe efecte, ci pe public, care ia astfel forma audientei, o audienta cu o anumita "competenta mediatica", o audienta care selecteaza pentru ca are interese, preocupari si pentru ca are de unde alege. Ziarele, radiourile, televiziunea, internetul, toate aceste mijloacele de comunicare in masa au deservit interesele societatii, cel putin in aparenta, reusind sa-si atinga propriile teluri. Rolul initial al ziarelor a fost acela de a transforma evenimentele in stiri, insa treptat, lectura acestora a devenit un standard de apreciere intr-o societate moderna, urbanizata. Astazi ziarele au un public oarecum restrans si asta datorita dezvoltarii permanente a mass-mediei. Radioul, televiziunea si, mai nou, internetul tind sa se detaseze tot mai mult de media traditionala, corespunzand cerintelor unei societati postmoderniste. Posmodernitatea deschide o noua perspectiva tocmai pentru ca se ocupa si dezvolta o cultura de consum, televiziunea fiind cea care produce nevoi, dorinte, aspiratii si politica de divertisment. Schimbarea sociala este evidenta fiind promovata de retele electronice alternative, rezistente comunitare si de new media. Pe cealalta parte, influenta mass-mediei, mai mult negativa decat pozitiva, se incadreaza intre aceleasi cote, cu o usoara tendinta de crestere.

Ritmul spectaculos de patrundere a televiziunii in viata cotidiana a adus, pe langa avantaje, un val de ingrijorare pe fondul temerii mai vechi ca mass-media e atotputernica si are efecte nocive. Astfel se pune intrebarea daca media prezinta violenta intr-un mod care incurajeaza violenta in societate prin imaginile reale prezentate la televizor sau in ziare. Cu siguranta mass-media nu incurajeaza violenta, insa o expune, cenzurat sau nu. Preocuparile fata de repercursiunile pe care anumite scene de violenta prezente in filme, emisiuni, stiri sau desene animate, le pot avea in special asupra copiilor, sunt departe de a disparea. Cercetarile efectuate de-a lungul anilor demontrasera ca televizorul afecteaza timpul de joaca al copiilor, ca le lezeaza creativitatea, afectandu-le dezvoltarea intelectuala si incurajand delincventa juvenila. Totusi nu putem sa ignoram faptul ca televiziunea satisface necesitatea pentru divertisment, informatie, utilitate sociala, iar pentru copii, nevoia de informare si cea de evadare in imaginar, au o pondere aproximativ egala. De asemenea este necesar sa remarcam ca efectele televiziunii nu sunt aceleasi asupra tuturor copiilor, ci receptionarea mesajului TV depinde de trasaturile de caracter ale copilului, de profilul sau psihologic si social.

Dupa cum am mai precizat, oamenii au anumite trebuinte pe care incearca sa si le satisfaca in diverse modalitati, una dintre acestea fiind apelul la mass-media. Puterea mijloacelor de comunicare in masa nu rezida in faptul ca ar exista o societate de masa, in care indivizii sunt izolati, ci in aceea ca mass-media detine controlul asupra anumitor resurse de informatii de care indivizii au nevoie pentru a-si indeplini scopurile. Astfel intr-o societate complexa, in care sistemul media este consolidat, se creeaza o adevarata dependenta a indivizilor de resursele informationale ale acestui sistem. Relatiile dintre individ si mass-media pot fi puternice sau slabe, conflictuale sau de cooperare, dar, indiferent de aceste caracteristici, exista o relatie de dependenta care se stabileste fie cu sistemul media ca intreg, fie cu un anumit produs mediatic. Aceasta relatie nu are sens unic, ci priveste si modul in care sistemul media depinde de resursele controlate de altii. Mass-media faciliteaza intelegerea, orientarea si indeplinirea scopurilor, dar nu reprezinta singurul mod de a atinge aceste scopuri. Diferentele de scopuri se traduc in diferente de receptare, iar expunerea oamenilor la mesajul mediatic se face selectiv, in functie de relatiile de dependenta in raport cu mass-media. De-a lungul timpului, sistemul mass-media a devenit din ce in ce mai necesar pentru atingerea consensului social, coordonarea activitatiilor politice si economice sau pentru mobilizarea cetatenilor.

Mass-media joaca asadar un rol esential in societate, stiind sa profite si sa obtina avantaje de pe urma acestuia. Puterea presei provine din rolul pe care il indeplineste: acela de a organiza informatiile pentru public, de a usura, dar si de a orienta perceptia sociala a diverselor fenomene. Deseori, mari critici au afirmat ca mass-media nu reda realitatea, ci o creeaza, concluzie partial adevarata, deoarece jurnalistii inca se lupta cu tendinta de a subiectiviza. Media formeaza opinii, le influenteaza sau le distruge. Societatea consuma si cumpara ceea i se ofera, iar marii producatori s-au aliat cu media romaneasca pentru a vinde, conform declaratiilor lor, ceea ce cere publicul, insa adevarul e undeva la mijloc. Cert e ca publicitatea, in orice domeniu, realizata prin intermediul mass-mediei asigura nu doar dezvoltarea si trainicia institutiilor de presa, ci si cresterea consumului produselor promovate. Cu cat un produs e mai promovat cu atat e mai cumparat, si asta nu doar datorita increderii pe care societatea o acorda mediei, ci in special datorita tendintei generale de a consuma ceea ce, aparent, consuma majoritatea populatiei.

Principala problema cu care se confrunta mass-media actuala in ceea ce priveste raportul cu societatea este lipsa credibilitatii. Apare asadar o noua dificultate, care din perspectiva cetateanului, se contureaza sub forma unei intrebari: societatea e informata in mod real sau impartaseste iluzia de informatie? Informarea publica sufera astazi de un economism atotputernic, incurajat de separarea unei societati dominante de ceea ce o inconjoara. Credibilitatea mass-mediei si, implicit, calitatea acesteia, in fata societatii au avut mult de suferit in ultimele decenii din cauza tendintei jurnalistilor de a subiectiviza, de a crea o presa "spectaculoasa", de a fragmenta realitatea. Lipsa increderii publicului in media a fost alimentata si de libertatea oferita de spatiul virtual. Oricine are acces la un calculator si la o conexiune pe internet poate publica orice ii trece prin minte si poate folosi orice identitate, reala sau nu.

In urma evenimentelor recente s-a observat o distantare a publicului fata de presa, distantare resimtita din plin in ultimii ani prin prabusirea tirajelor si prin scaderea generala a audientelor. Reactiile mass-mediei nu ii mai atrag pe indivizi, oamenii nu se mai regasesc in conceptele propuse de jurnalisti; presa pare sa contrazica realitatea, sa infirme vointa cititorilor ei. Este tot mai evident ca jurnalistii romani refuza sa vada realitatea, astfel, presa se prabuseste la capitolul popularitate, dar si credibilitate, deoarece refuza sa-si adapteze mesajul. Societatea are dreptul sa aleaga si omul de presa inteligent stie ca trebuie sa vorbeasca intotodeauna despre subictele de interes ale publicului sau. Mass-media din Romania se afla in fata unei alegeri. Daca va ramane in permanenta un ghimpe in coasta societatii, incercand doar sa critice, fara a oferi solutii viabile, credibilitatea ei se va prabusi. Oamenii au nevoie de dovezi, nu de ipoteze, iar media trebuie sa incerce sa-si construiasca o noua imagine acceptand realitatea asa cum e, fara sa incerce sa o transforme.

Buna sau rea, mass-media a mentinut si continua sa mentina o relatie de interdependenta cu societatea. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare in masa a creat noi forme de caracter public, conturand o societate mult mai pretentioasa si mai atenta la ceea ce i se transmite si ofera. Pentru a se mentine, institutiile mass-media trebuie sa se detaseze de presiunile existente in interior sau exercitate din exterior.

Bibliografie

Danciu, Maxim, Mass-media. Modernitate. Postmodernitate. Globalizare, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2005.

Dobrescu, Paul, Mass-media si societatea, Editura Comunicare.ro, 1998.

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Iasi, 1999.

Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de Editura si Presa SANSA S.R.L, Bucuresti, 1996.