Mass-media si politica: cum influenteaza acestea opinia publica si individul

Mass-media si politica: cum influenteaza acestea opinia publica si individul

"Politica este stiinta si practica de guvernare a unui stat si reprezinta sfera de activitate social-istorica ce insumeaza relatiile , orientarile si manifestarile care apar intre partidele politice, intre diversele categorii si grupuri sociale, intre natiuni s.a.m.d in vederea emanciparii conceptelor proprii, in lupta pentru putere sau suprematie ideological etc. Politica reprezinta de asemenea orientarea, activitatea, actiunea propriu-zisa a unui partid sau a unor grupari exercitata in domeniul guvernarii problemelor interne si externe. Totodata, poate fi definita ca ideologie ce reflecta aceasta orientare sau actiune." ( Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan Dictionarul explicativ al limbii romane, Editura Univers Enciclopedic, 1998 ).

Mass-media este o denumire generala a tuturor mijloacelor de informare in masa.Aceste mijloace sunt variate : presa scrisa(ziare, reviste) sau mijloacele electronice de informare (televiziunea, radioul si internetul). Dezvoltarea acestora a dus la o raspandire pe scara larga a informatiei, aceasta dezvoltare fiind rezultatul dorintei oamenilor de a fi informati.Cele mai raspandite mijloace de informare in masa sunt presa scrisa, televiziunea si radioul, deoarece informatia este transmisa usor individului, dar sunt si principalele mijloace de dezinformare pentru ca informatia gresita ajunge foarte repede la indivizi. De exemplu, prin intermediul mass-mediei, doua persoane sau institutii publice aflate in conflict isi pot face publice opiniile, atragand simpatizanti de o parte sau de alta. Daca acest conflict are la baza o problema publica si daca individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informatie primita din mass-media.

Cu ajutorul mass-mediei actorii politici isi creeaza o imagine si formeaza opinia publica. Exista o stransa legatura intre politica si mass-media, deoarece partidele politice doresc tot timpul sa aiba cat mai multi simpatizanti ( pentru a castiga cat mai multe voturi) si pentru a forma opinia publica, fara ajutorul mass-mediei acest lucru fiind foarte greu de realizat.

Etimologia cuvantului 'opinie' deriva din latinescul 'opinari' care inseamna a gandi, a crede, a formula o parere si este expresia unei convingeri subiective intr-o anumita problema, fata de o anumita situatie. In 'Enciclopedie de psihologie', opinia publica este definita ca 'procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecatilor evaluative, atitudinilor si credintelor referitoare la o problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis'. "B. Hennessy defineste opinia publica drept 'un complex de preferinte exprimate de un numar semnificativ de persoane cu privire la o problema de importanta generala'. In opinia lui Gaston Berger opinia publica " traduce un rationament si esenta ei este de a afirma".

In spatiul politic mass-media nu influenteaza major opinia publica sau a individului. "In 1940 sociologul american Lazarsfeld a studiat alegerile prezidentiale din acel an. El a vrut sa afle in ce masura campania electorala la radio si in presa a influentat comportamentul alegatorilor. Lazarsfeld a ajuns la concluzia ca mass-media nu a avut un rol major. Din contra, contactele si relatiile interpersonale s-au dovedit hotaratoare pentru decizia de a vota pe unul sau pe altul dintre candidati." ( Septimiu Chelcea " Sociologia opiniei publice" )

Opinia publica se poate schimba in functie de nivelul de cultura si de informare a indivizlor. "Efectele mediatice actioneaza si asupra cresterii gradului de cunoastere a persoanelor. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere este un aspect pozitiv, mass-media contribuie esential la diseminarea informatiei. S-a observat insa, la un nivel general, un efect negativ. Ca urmare a consumului mediatic, distanta dintre "indivizii care stiu" si "indivizii care nu stiu" se mareste. Din mai multe studii facute s-a constatat ca "indivizii care stiu" sunt oameni cu educatie superioara, ei se tin la curent cu fenomenele sociale mai ales prin citirea presei. "Indivizii care nu stiu" se informeaza despre fenomenele sociale in principal prin intermediul televiziunii.Cercetatorul american Robinson a aratat ca un consum mediatic depinde de diferenta intre "autocunoscatori" si "ignoranti" si de nivelul de educatie al indivizilor. " (Delia Cristina Balaban, "Teorii si efecte ale comunicarii de masa" )

In 2007 CNA impreuna cu CURS ( Centrul de Sociologie Urbana si Regionala) au efectuat un studiu amplu cu privire la influenta media asupra comportamentului electoral. Studiul a fost facut pe un esantion de 2000 de persoane cu varste de 18 ani si peste cu o eroare maxima de +/- 2,2% la un nivel de incredere de 95%. Perioada de culegere a datelor a fost 1-25 septembrie 2007, interviurile fiind realizate fata in fata la domiciliul respondentilor.

Studiul arata ca oamenii se informeaza cel mai des prin intermediul televiziunii, cele mai vizionate fiind stirile (70%) iar cele mai slab vizionate fiind emisiunile pentru minoritati 0,1%.

In cadrul stirilor, cei mai multi oamenii sunt interesati de informatiile politice (28%). Pe locul al doilea in cazul interesului urmaririi stirilor il au problemele sociale (pensii, asigurari, sanatate) (22%). Evenimentele sociale ( greve, manifestatii, inaugurari) (12%), situatiile cotidiene ( fapt divers, senzational) (7%), stirile meteo si stiriloe sportive au fiecare un procent de (5%), stirile economice (3%), violenta (1%), iar (16%) declara ca ii intereseaza toate aceste subiecte in mod egal (1% dintre respondenti nu au raspuns).

Privind cat de obicetive sau nu l-i se par programele politice de televiziune (11%) au declarat ca nu l-i se par deloc obiective, (34%) putin obiective, (34%) obiective, (2%) foarte obiective iar (19%) nu au raspuns.

In opinia respondentilor cu privire la cat de obiective ( neinfluentate politic) sunt posturile de televiziune din Romania (13%) au raspuns PRO TV, tot acelasi procent avandu-l si TVR 1,    Antena 1 (10%), Realitatea (9%), OTV (6%), Antena 3 (3%), B1 TV (3%), Prima TV (2%), Kanal D (1%), altul (8%), nici unul (2%) iar (30%) ns/nr ( nu stiu/ nu raspund). In urma studiului cel mai influentat politic post de televiziune este Antena1.

La intrebarea " In general, care credeti ca sunt partidele cele mai favorizate de posturile TV" ( intrebare deschisa ) (19%) au raspuns PD, (15%) PSD, (14%) PNL, (6%) PC, (2%) PNG, (1%) PRM, (1%) UDMR, (2%) altul iar (40%) ns/nr. Cel mai nefavorizat partid de catre posturile TV este PRM.

La intrebarile despre emisiunile politice difuzate la radio cei mai multi dintre respondenti nu au stiut sa raspunda, fapt din care rezulta ca oamenii (din romania) nu prea se informeaza despre politica din emisiunile difuzate la radio.

Stirile politice sunt cel mai des urmarite pe PRO TV (25%), Antena1 (22%), TVR1 (16%), Realitatea TV (13%) iar restul procentelor sunt date altor posturi de televiziune. Cele mai de incredere stiri politice sunt difuzate pe PRO TV iar cele mai de neincredere sunt difuzate de B1 TV si Kanal D. Radio Romania Actualitati este pe primul loc in audienta stirilor politice.

In clasamentul celor mai importante surse de informare politica televiziunea detine primul loc cu (80%) in urcare cu (2%) fata de anul 2004, radioul (6%) in scadere cu (2%) fata de anul 2004, ziarele (5%) in scadere cu (4%), prietenii/vecinii (4%) in urcare cu (2%), familia (2%), internetul (1%) fata de (0%) in 2004, alta sursa (1%) iar ns/nr (1%). Cel mai important din acest studiu mi se pare faptul ca in 2004 internetul avea (0%) iar in 2007 avea (1%) fapt care demonstreaza ca site-urile partidelor politice au inceput sa informeze populatia cu privire la politica.

In acest studiu amplu (90%) dintre respondenti au declarat ca programele Tv. ii ajuta sa inteleaga ce se intampla in societatea romaneasca, (55%) nu sunt de acord ca programele Tv. ii ajuta sa-si sporeasca interesul pentru politicieni si viata politica, (79%) sunt de acord ca programele Tv. ii ajuta sa-si imbogateasca cunostintele generale, (48%) sunt de acord ca programele Tv. le provoaca sentimente de neincredere si de neliniste cu privire la viitorul Romaniei. Tot in acest studiu ne este aratat faptul ca oamenii nu sunt foarte influentabili in alegeri de catre mass-media si nu multi acorda un interes mare sondajelor de opinie publica atunci cand se decid sa voteze (31%).

Acest studiu ii ajuta foarte mult pe politicieni deoarce acestia pot vedea care sunt cele mai vizionate posturi de televiziune unde acestia pot avea aparitii, ce ii intereseaza cel mai mult pe oameni cu privire la viitorul tarii si asteapta feed-back din partea publicului (ex: voturi prin sms cu privire la o anumita problema politica, fenomen social, etc).

Inaintea campaniilor electorale se poate observa o crestere semnificativa a aparitiilor actorilor politici prin mass-media si a emisiunilor cu teme politice. Inainte de inceperea campaniei electorale (in general cu 6-8 saptamani inainte) partidele politice acorda un mare interes cercetarilor de piata. Pe baza acestor cercetari consilierii de PR initiaza programul campaniei, program care trebuie sa aiba un impact pozitiv asupra alegatorilor pentru atragerea voturilor, obiectivul final fiind castigarea alegerilor.

Actorii politici si partidele politice apeleaza la mass-media de foarte multe ori pentru a forma opinia publica sau pentru a schimba opinia publica dintr-una nefavorabila intr-una favorabila.

Mass-media a fost deseori considerata "cea de-a patra putere" in stat alaturi de executiv, legislativ si justitie, iar democratiile moderne au fost numite "democratii mass-media". In opinia mea, in statele moderne de astazi, politica n-ar putea exista fara mass-media deoarece politica este reprezentata prin aceasta. Cunostintele oamenilor despre politica sunt aflate de cele mai multe ori prin intermediul televiziunii, al radioului si al ziarelor (fapt evidentiat si de studiul facut de C.U.R.S pentru C.N.A in anul 2007).

"Comunicarea mediatica are loc intr-un context social, receptia mesajelor nefiind privita ca un fenomen individual. Opiniile, conceptiile, atitudinile indivizilor au in mare masura un caracter social, sugerand o anumita cultura de grup.Comunicarea intr-un grup a unui mesaj care este potrivnic normelor grupului, nu poate duce la o modificare de proportii a opiniilor si atitudinilor, mai degraba se va inregistra o schimbare de atitudine fata de emitent." (Septimiu Chelcea, " Sociologia opiniei publice" ).

"In decursul anilor s-au cristalizat trei teorii care domina cercetarea macroefectelor mediatice: teoria agendarii, teoria spiralei tacerii si teoria prapastiei cognitive (cunoasterea diferentiala).

1.Teoria agendarii. Publicul este supus unui flux mediatic permanent. Pana in anii '70, cercetatorii au studiat efectele atitudinale si comportamentale, care sunt efecte pe termen scurt. In prezent se studiaza efectele la nivel social pe termen lung. Comunicarea mediatica pune in centrul atentiei publice probleme sociale . Mass-media fixeaza agenda publica, mass-media "ridica" sau "coboara" oameni si institutii. Ca urmare a sistemului de selectie, mass-media desemneaza prioritatea subiectelor pe ordinea de zi.(Exemplu : au fost demonstratii organizate doar pentru ca se stia ca se filmeaza; au fost si demonstratii care nu au mai avut loc pentru ca nu se filma).Efectele la nivelul atitudinilor sau la cel al comportamentului pot fi relativ reduse, ceea ce nu inseamna ca nu ar exista un efect in planul cunoasterii. In functie de raporturile dintre mass-media si public apar doua variante de agendare: agenda mediatica si agenda publica. Ambele variante sunt luate in considerare in cazul ipotezei pe care se bazeaza teoria agendarii: publicul da importanta exact acelor subiecte care se bucura de atentie mediatica.(exemplu: informatiile vehiculate de mass-media despre anumite banci au dus la aglomeratii in fata sediilor din intreaga tara pentru retragerea banilor depusi de persoanele fizice. Relatia media public este de ordin cauzal: media selecteaza anumite aspecte si le noteaza pe propria lor agenda, iar publicul ajunge mai devreme sau mai tarziu sa faca acelasi lucru. Agenda mediatica precizeaza evenimentele si stabileste o ierarhie a interesului public. In privinta agendei publice lucrurile sunt mai complicate decat in cazul agendei mediatice, deoarece publicul nu are o agenda unica si nu poate fi vorba de un singur tip de agenda. Dupa teoria agendarii descoperita in anii '70, studiile ulterioare ale sociologilor si psihologilor au reliefat ca exista trei tipuri de agende: 1.agenda personala sau intrapersonala, care contine subiecte si obiective exclusiv personale; 2. agenda interpersonala care contine obiective importante pentru contactele sociale;    3.agenda comunitatii in care subiectele sunt de interes general.

Teoria spiralei tacerii In anii '70 Noelle Neumann, o cercetatoare germana, a elaborat teoria spiralei tacerii. Ea a plecat de la faptul ca influenta mediatica este foarte greu de dovedit, pentru ca opinia publica obliga individul sa se retina, sa nu-si dezvaluie optiunile proprii. Individul are un astfel de comportament pentru ca el considera mai importante opiniile majoritatii. Fundamentul teoriei cercetatoarei germane este faptul ca ea considera televiziunea un canal de comunicare care nu permite selectia individuala: oamenii se uita la televizor fara sa se intrebe ce imagini vad. Ea considera ca mecanismul individului de autoaparare, selectivitatea lui actioneaza foarte slab in cazul in care acesta urmareste o emisiune televizata. La nivelul psihologiei individuale este foarte greu de pus la indoiala ceea ce ai vazut cu proprii ochi, de aceea manipularea prin televiziune are cel mai puternic impact.

In cazul consumului mediatic din zona presei, selectivitatea (zidul de aparare impotriva consumului mediatic) actioneaza din plin. Este foarte usor sa treci cu privirea la un alt articol sau sa urmaresti alta publicatie, selectivitatea este la indemana consumatorului.

Oamenii au tendinta sa se alinieze la un curent de opinie, sa faca parte dintr-un grup si sa fie recunoscuti de grup. Din acest motiv, cel care are o opinie, care crede ca este impartasita de grup isi exprima opinia mai apasat si o sustine cu mai mult curaj decat cel care "simte" ca opinia lui este in "minoritate'. Psihologii numesc acest fenomen "conformism de grup".

Teoria denumita "spirala tacerii" contribuie la studierea unor aspecte esentiale pe care le are comunicarea prin media asupra publicului: 1. teama de izolare poate contribui la trecerea sub tacere a opiniilor minoritare; 2. mesajele mediatice care acorda atentie acelorasi subiecte produc o anumita uniformizare a preocuparilor publicului; 3. influenta mediatica este mai mare decat se crede in general, aceasta afirmatie este valabila in special in tarile cu o democratie exersata in timp; 4. izolarea opiniilor minoritare favorizeaza procesul integrarii sociale.

Teoria prapastiei cognitive (si a cresterii diferentei de cunoastere). Efectele mediatice actioneaza si asupra cresterii gradului de cunoastere a persoanelor. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere este un aspect pozitiv, mass-media contribuie esential la diseminarea informatiei. S-a observat insa, la un nivel general, un efect negativ. Ca urmare a consumului mediatic, distanta dintre "indivizii care stiu" si "indivizii care nu stiu" se mareste. Din mai multe studii facute s-a constatat ca "indivizii care stiu" sunt oameni cu educatie superioara, ei se tin la curent cu fenomenele sociale mai ales prin citirea presei. "Indivizii care nu stiu" se informeaza despre fenomenele sociale in principal prin intermediul televiziunii.Cercetatorul american Robinson a aratat ca un consum mediatic depinde de diferenta intre "autocunoscatori" si "ignoranti" si de nivelul de educatie al indivizilor." (Delia Cristina Balaban, "Teorii si efecte ale comunicarii de masa").

Dupa parerea mea, mass-media nu ne obliga sa gandim intr-un anumit fel, ea insista si impune oarecum niste subiecte asupra carora avem de reflectat. Mass-media ii influenteaza cel mai mult pe "indivizii care nu stiu", acestia fiind oameni cu un nivel de educatie mediu sau slab, cu venituri mici sau medii, indivizi care se informeaza cel mai des prin intermediul televiziunii, nu mai proceseaza alte informatii, ei iau un "rezumat" al subiectului, rezumat facut de o persoana sau grup de persoane, "rezumat" care poate fi gresit si care poate influenta negativ individul. "Indivizii care stiu", oameni cu nivel de cunostinte ridicat si (in mare masura) care au un venit mare (statut social inalt), au sanse mai mari sa fie bine informati decat "indivizii care nu stiu". Dupa parerea mea, aceasta informare mai buna a "Indivizilor care stiu" nu se datoreaza neaparat numai nivelului lor de educatie. Aceste persoane cauta informatia in mai multe surse si o analizeaza "in mare", facandu-si rezumatul singuri. Datorita unui statut mai inalt, acesti indivizi au o arie mai larga in ceea ce priveste cautarea informatiei (exemplu: nu toti indivizii au acces la un calculator conectat la internet; internetul da posibilitatea unui individ sa afle informatia dorita din mai multe surse si intr-un interval de timp relativ scurt). Actorul politc este dependent de mass-media, deoarece cu ajutorul ei se face cunoscut unui public cat mai larg. Mass-media ii poate crea actorului politic o imagine favorabila sau una mai putin favorabila, fapt care poate duce la castigarea sau pierderea voturilor.

Bibliografie:

Delia Cristina Balaban, "Teorii si efecte ale comunicarii de masa"

( Septimiu Chelcea " Sociologia opiniei publice"

Studiu efectuat de CURS pentru CNA "Influenta media asupra comportamentului electoral", septembrie- noiembrie 2007

www.dadalos.org

www.wikipedia.org

Enciclopedie de psihologie

www.clujeanul.ro- articol " Orasenii au incredere in TV", 8 iulie 2008