Modalitati de comunicare prin ziarele locale

Modalitati de comunicare prin ziarele locale

Daca pana nu demult modalitatile de comunicare prin ziarele locale erau destul de simpliste (cotidiane, saptamanale), tiparite pe hartie de calitate medie sau proasta, in ultimii ani institutiile de presa si-au adapatat produsele, au gasit noi modalitati de comunicare, uneori interactive, cu design grafic mai bun si mai aproape de cititori. Adagam suplimentele din ce in ce mai numeroase oferite gratuit impreuna cu cotidianele locale, posibilitatea de consultare a ziarului in format e-paper pe siteul publicatiei sau newsletterele care iti aduc in casuta de mail informatii locale actualizate.

Daca pentru Bogdan Oprea clasificarea publicatiilor locale ' se poate face dupa mai multe criterii, periodicitate, momentul de aparitie, statut, componenta', profesorul Marian Petcu vede la nivel local urmatoarele tipuri de ziare:

ziare de informare generala

ziare sau reviste de informare culturala

ziare de divertisment

reviste stiintifice

reviste sau ziare tip magazin

ziare politice

Profesorul Mihai Coman, considera ca pe langa clasificarea ziarelor in functie de priodicitate, in presa locala au existat mai multe formule generice de publicatii:

ziarul militant politic

ziarul de scandal

ziarul compozit (scandal si investigatie)

ziarul de informare economica si politica

Mai mult, Mihai Coman vede mimetismul ca o caracteristica a modalitatilor grafice de comunicare in presa locala. 'Desi afiseaza formule grafice diferite, presa romaneasca locala copiaza o formula pe care o considera de succes, dintr-un moment al istoriei presei noastre sau din afara' .

Vom analiza modalitatile de comunicare specifice ziarelor locale pornind de la statut, periodicitate, format si forma de prezentare online.

1 Statut

In functie de statutul publicatiilor se diferentiaza doua tipuri de publicatii, cele ce fac parte dintr-o retea de editii si cele de sine statatoare.

1.1. Ziare ce fac parte dintr-o retea de editii

Ziarele ce fac parte dintr-o retea sunt editate fie de aceeasi companie, fie de companii diferite, dar care au actionar comun si poarta uneori acelasi titlu la care se adauga numele localitatii sau regiunii in care apar.

Din aceasta categorie fac parte publicatiile trustului Publimedia (Hunedoreanul, Banateanul, Bihoreanul, etc), cele din trustul Informmedia (Jurnal Bihorean, Bihari Naplo, reteaua de ziare gratuite Expres) sau cele din trustul EMI (Monitorul de Cluj, Obiectiv de Vaslui, Viata Libera, etc). Marele avantaj al acestor publicatii fata de competitori vine din faptul ca utilizeaza in comun informatii de la nivel national, fac schimb de informatii locale, de expertiza, au suplimente comune si permit cititorilor sa dea anunturi de mica publicitate si in alte localitati unde au editii. Un dezavantaj poate veni din faptul ca au redactii locale putin mai restranse decat ziarele singulare si folosesc prea multe informatii care nu vizeaza sau intereseaza in mod direct publicul din localitatea unde se distribuie.

Mai exista o modalitate de comunicare locala, publicatiile complementare, utilizate de marile cotidiene nationale care aloca, zilnic, cate una sau doua pagini pentru stiri si informatii din localitatea unde se distribuie.

1. Ziarele singulare

Publicatiile locale singulare sunt acele ziare care apar intr-o anumita regiune sau localitate a tarii sunt editate de un publisher independent, folosesc informatii si stiri proprii farar sa aiba continut din alte surse cu exceptia paginilor de stiri nationale sau divertisment care sunt de obicei alcatuite exclusiv pe baza informatiilor furnizate de agentiile de stiri.

2 Periodicitate

Dupa periodicitate, ziarele locale sunt cotidiene (aparitii zilnice), saptamanale sau bi-saptamanale (cu una sau doua aparitii pe saptamana).

1 Cotidienele

Sunt modalitatea cea mai cunoscuta si cea mai populara de comunicare utilizata de editorii de ziare locale. Cotidianul poate fi definit, simplist, ca un ziar ce apare in fiecare zi, in general de luni pana sambata, dar sunt si cazuri in care avem editii de duminica. In unele situatii aceste editii de sfarsit de saptamana apar cu suplimente gratuite, cu un continut instrumental accentuat, in general pe partea de programe TV, dar si programe ale cinematografelor, ale spectacolelor, ale intrecerilor sportive, etc.

Suplimentele sunt o noua modalitate de comunicare care adauga valoare cotidianului. De cele mai multe ori aceste suplimente sunt pe partea de programe TV, dar sunt din ce in ce mai raspandite si suplimentele auto, suplimentele cu locuri de petrecere a timpului liber, de sanatate, agricultura, shopping, credite.

Suplimentele sunt publicatii independente ca forma si continut de cotidianul care le produce, sunt tiparite pe o hartie de mai buna calitate si se distribuie gratuit, dar numai impreuna cu acesta.

Daca cotidianul se bazeaza exclusiv pe stiri, reportaje, informatii, suplimentele acestora contin foarte multa informatie hiperlocala, precum resturante, baruri, cluburi in care sa-ti petreci timpul liber, magazinele care ofera cele mai bune si mai ieftine produse, cabinetele si policlinicile unde te poti trata.

Cotidianul este ziarul cu cea mai mare influenta locala si care se bucura de cel mai mare grad de popularitate in randul cititorilor. Cotidianul ofera o mare cantitate de informatii si stiri locale proaspete aproape de nevoile consumatorilor, analizeaza si comenteaza zilnic evenimentele din localitatea respectiva.

2 Saptamanalele

Saptamanalele sunt ziarele care nu au aparitii zilnice, de obicei apar o singura data pe saptamana, dar si cele bi-saptamanale sunt destul de comune.

Astfel de ziare au un tiraj mai mic decat al cotidianelor, apar mai ales in localitati mici si acopera o zona mai mica (oras sau comuna), fiind produse in special in localitati care nu au forta financiara de a sustine un cotidian.

Majoritatea saptamanalelor urmeaza liniile de continut specifice cotidianelor (stiri, sport, informatii diverse), cu un mai mare accent pe divertisment si reportaje. Avem si saptamanale locale cu continut specific pe economic sau sport. Chiar daca datele de aparitie difera, cele mai obisnuite zile in care saptamanalele ies pe piata sunt miercurea si joia.

3 Format

Majoritatea ziarelor moderne apar in unul dintre cele trei formate clasice:

Formatul broadsheet (600 mm X 380 mm), este asociat in general cu ziarele de calitate, destinate elitelor. In ultimul timp si in randul acestora se constata o tendinta de trecere spre un format compact.

Formatul tabloid (380 mm X 300 mm), este cat jumatate dintr-un ziar broadsheet, fiind perceput in genral ca un ziar cu continut senzationalist.

Format berliner sau midi (470 mm X 315 mm), este mai putin folosit in presa locala, fiind un format intermediar, asociat in general tot cu ziarele de calitate.

Daca nu cu mult timp in urma majoritatea ziarelor locale erau tiparite in alb si negru, de cativa ani aproape ca nu mai exista publicatie care sa nu aiba macar patru pagini policromie. Inca sunt foarte putine ziarele locale tiparite in totalitate full-color.

4 Ziarele online

Editiile electronice (ziarele online) sunt publicatii care exista pe internet, fie numai in astfel de editii fie ca editii electronice ale ziarelor tiparite.

Editiile electronice, ca noua modalitate de comunicare au creat o multime de oportunitati pentru ziare care au acum posibilitatea sa concureze cu medii precum televiziunea sau radioul si sa interactioneze direct cu publicul. Oferind cititorilor posibilitatea de a adauga comentarii pe pagina de web, ziarele au intervenit chiar in sistemul clasic al comunicarii prin intermediul mass-media, feed-backul care pana mai ieri era inexistent sau mult intarziat acum este imediat. Chiar daca nu este inca posibil pentru cititori sa influenteze scrierea unui articol sunt deja destul de multe ziare acre au adoptat modelul publicarii materialelor trimise de cititori pe internet sau chiar modelul scrierii de articole in timp real prin colaborare intre jurnalist si cititori, articole ce a doua zi se regasesc in paginile cotidianelor.

Putem spune chiar ca internetul a dus oarecum la o remodelare a comunicarii prin presa, receptorul putand acum sa fie si emitator.

Profesorul Alexandru-Bradut Ulmanu considera ca 'managerii de presa trebuie sa inceapa sa priveasca siteul de internet drept o publicatie diferita de ziarul tiparit si sa profite de oportunitatile unice pe care le ofera mediul online. Informatia poate fi actualizata in permanenta, textul poate fi imbogatit prin adaugarea de fisiere audio si video' .