Noile mijloace de comunicare - o continuua provocare

Noile mijloace de comunicare - o continuua provocare

"Astazi, in era electronica a comunicarii instantanee, cred ca supravietuirea noastra - sau, in cel mai fericit caz, doar linistea si fericirea noastra - depinde de intelegerea naturii noului mediu, deoarece, spre deosebire de schimbarile ambientale anterioare, mijloacele electronice provoaca o transformare totala si aproape instantanee a culturii, a valorilor si atitudinilor. Aceasta rasturnare genereaza o mare suferinta si o pierdere de identitate care nu pot fi ameliorate decat prin constiinta dinamicii procesului. Daca intelegem transformarile revolutionare cauzate de noile mijloace, putem sa le anticipam si sa le controlam; dar daca staruim in transa subliminala autoindusa, vom deveni sclavii lor" .

Aceasta avertizare a vestitului cercetator canadian, Masrhall McLuhan, ne atrage inca o data atentia asupra pericolului iminent pentru intreaga umanitate, care consta in dezvoltarea exploziva si necontrolata din ultimii douazeci de ani a tehnicii informationale. In opinia lui " . societatile au fost intotdeauna modelate mai degraba de natura mijloacelor de comunicare intre oameni, decat de continutul comunicarii. Tot ce inseamna tehnologie are proprietatea atingerii lui Midos; ori de cate ori societatea dezvolta o extensie a ei, toate celelalte functii ale acestei societati au tendinta sa sufere mutatii pentru a se adapta la noua forma . " .

Astazi ansamblul institutiilor sociale este cel care a trebuit sa-si insuseasca regulile mediatice pentru a-si promova activitatea. Ei au fost condusi sa se profesionalizeze pentru a se adapta unui nou stadiu al societatii moderne, care nu este o societate mediatica, ci o societate in intregime mediatica . La formarea acestei noi societati a contribuit in mod esential aparitia si raspandirea mijloacelor de comunicare.

Notiuni ca telematica, multimedia, televiziune numerica, sateliti de comunicare sau sisteme de comunicatii de tip Internet sunt cunoscute din ce in ce mai mult de numeroasele categorii de oameni din diferite tari. "Noile media sau multimedia combina elemente textuale si grafice, cu sunete si imagini in miscare, cu imagini de sinteza si cu facilitati tehnologice oferite de calculatoare, generand produse care, prin unitatile componente, sunt similare cu cele din mass-media "clasice", dar care, prin modul de asamblare si de utilizare sunt total diferite. ( . ) Prin unele caracteristici, aceste sisteme sunt asemanatoare cu mass-media (au capacitatea de a atinge audiente uriase, eterogene, departate geografic; au o mare viteza de transmitere; sunt finantate prin cumparare directa, inchirierea dreptului de acces, sponsorizarea sau vanzarea de spatiu/ timp pentru publicitate); prin alte aspecte noile mass-media par apropiate de formele de comunicare interpersonala, mediate tehnologic (transmit atat mesaje elaborate de specialisti, cat si mesaje fabricate de persoane particulare, ofera facilitati de dialog intim, continuturile transmise nu pot fi controlate de autoritatile statale . Aparitia noilor media a provocat o schimbare de paradigma in sistemul si functionarea mediilor "clasice" (presa scrisa, radioul, televiziunea). Pe de alta parte, asistam la scaderea popularitatii acestor medii "clasice" in tarile superdezvoltate, unde multimedia sunt accesibile maselor. Numarul celor care se informeaza prin intermediul Internetului creste nu numai in S.U.A. ci si in intreaga Europa. Pe de alta parte, "tehnologia numerica sterge cu adevarat frontierele dintre mediile traditionale, in mod progresiv integrate in retele care vehiculeaza text, sunet si imagini sub forma numerizata. ( . ) Gratie dezvoltarii "autostrazilor informatice", ziarele din presa scrisa sunt in masura sa propuna astazi cititorilor "editii electronice" consultabile "on-line" pe reteaua Internet. Tot pe aceasta retea sunt difuzate programele radio si emisiuni televizate. Aceasta posibilitate anunta sfarsitul distinctiei traditionale dintre cele trei suporturi mediatice. Dupa parerea specialistilor acestui domeniu "datorita digitalizarii, diversele media vor putea fi translate dintr-una intr-alta si vor scapa de sistemele traditionale de transmitere. Un film, un apel telefonic, o scrisoare, un articol de ziar, toate pot fi transmise digital prin linii telefonice, cablu coaxial, fibre optice, unde ultrascurte, satelit, unde hertziene sau prin stocare pe discuri sau casete. Iar daca acest lucru nu este destul de revolutionar, o data cu digitalizarea, continuturile devin total plastice - orice text scris, orice sunet sau imagine va putea fi editat si transformat dintr-o ipostaza intr-alta" . Aceasta perspectiva va determina sistemele de comunicare in masa sa devina mai specializate. Acest proces este deja in desfasurare, se mareste numarul ziarelor de specialitate, a posturilor de radio si televiziune specializate strict pe muzica, stiri, filme, programe stiintifice etc., majoritatea avand site-ul lor pe Internet.

Nu exista domeniu social unde importanta functionala a calculatorului ar fi neglijata. Calculatoarele sunt peste tot: institutiile educationale, medicale, industriale sau comerciale, politice sau religioase se folosesc de aceasta tehnologie. Nu se mai mira nimeni de preoti, utilizand calculatorul si navigand pe Internet si nici de calculatoare in manastirile ortodoxe. Computerul a devenit un mijloc de lucru necesar intr-o lume cybernetica.

"Daca revolutia industriala s-a produs cand masina a inlocuit muschiul si forta fizica, revolutia tehnologica actuala este atat mai importanta cu cat masina emblematica contemporana, computerul, inlocuieste creierul sau cel putin functii din ce in ce mai precise ale acestuia" . In viziunea altui cercetator, aceasta noua revolutie il vizeaza direct pe om: "Omul incepe acum, sa-si poarte creierul in afara craniului si nervii in afara pielii; tehnologia noua creeaza un om nou" .

Putem adauga ca tehnologia noua creeaza si societatea noua, o societate cybernetica care nu are apartenenta nationala, sociala, politica sau religioasa, ci numai cea a retelei Internet. Internetul este reteaua mondiala de computere care, legate intre ele prin modemuri integrate acum in mod sistematic, pot sa dialogheze si sa faca schimb de informatii. Nascut in Statele Unite, in 1969, la initiativa Pentagonului si adoptat foarte rapid de mediile de contra-cultura americane, ca si de comunitatea stiintifica si universitara internationala, Internetul constituie un model de convivialitate telematica din ce in ce in ce mai populara.

"Internetul isi vede audienta crescand neincetat; in 1998, 20% din americani au consultat un site de informatii din retea fata de 4% in 1995" . Se estimeaza ca, intre 2008 si 2010, numarul total al utilizatorilor va oscila intre 900 de milioane si 2 miliarde si ca WEB-ul va numara mai mult de 1.000.000 de site-uri comerciale . Aceasta statistica demonstreaza clar ca viitorul societatii noastre depinde de dezvoltarea si functionarea corecta a retelei Internet.

Ca orice sistem tehnologic, Internetul are partile sale bune dar si rele. Din cele bune subliniem posibilitatea omului de a alege liber orice informatie dupa nevoile si interesele sale din aglomeratia de site-uri specializate. Prin Internet omul are acces la enciclopediile digitale si la marile biblioteci. Conectarea in retea ofera posibilitatea de a primi in cateva minute informatii complete in ce priveste un anumit eveniment, istoria unei tari, a unei religii sau culturi din orice parte a pamantului. Tot prin retea, omul poate sa faca studiile in orice universitate din lume, poate procura un produs fara a iesi din casa, poate cere consultatii la un medic sau psiholog. Toate aceste facilitati sunt destinate sa-i faca omului viata mai usoara, mai comoda, economisind din timp, efort si finante.