 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
| Muzica | Pescuit | Sport |
Organizarea informatiei
Trei modele majore:
Naratiunea, descrierea, argumentarea: sunt modurile esentiale de expunere intr-un discurs organizat.
Modurile de expunere sunt parte a unei strategii care are ca obiect persuasiunea.
Convingerea si adeziunea publicului se obtin in conditiile organizarii materialului.
Obiectivele expunerii: a informa, a clarifica, a explica, a instrui.
Naratiunea
Inseamna a spune o poveste bazata pe fapte.
Organizata in secvente, chiar cronologice.
Functii: a informa, a explica.
Nu se reduce la evenimente trecute.
Are un rol important in relatarea detaliilor.
Descrierea
Tine de capacitatea de exprimare.
Este girata de o minte imaginativa care evoca cu exactitate relatia fiinta-obiect-loc.
In cazul articolelor tehnice, este indicat stilul oral.
A vedea obiectul in structura si functiile lui
Argumentarea
Aduce obiectivitate (legaturi cu faptele verificabile).
Subiectivitatea: opinii.
Concluzii: costuri.
Argumentele: sa faca apel la ratiune.
Intentia utilizarii argumentului: a convinge audienta ca parerea este corecta.
Demersurile retorice:
o Tematic
o Exemplificarea
o Definirea
o Clasificarea
o Impartirea
o Comparatia
o Analiza
Organizarea tematica: presupune organizarea raspunsului la intrebarea initiala (tema mare a subiectului), construind discursul din mici alte subiecte complementare si fapte relatate. Cand raspunsurile sunt vagi, apar generalizarile abstracte.
Exemplificarea: exemplele concrete fac comprehensibile subiectele alese. Doua moduri de a folosi exemple: un singur exemplu extins, explicit sau o serie de exemple mici, nedetaliate.
Definitia: presupune definirea termenilor care nu fac parte din vocabularul cotidian; cu cat audienta este mai eterogena, cu atat este nevoie de mai multe definitii.
Din punct de vedere logic, formula este urmatoarea: termenul de explicat se defineste dupa gen, clasa si elementul de diferenta. Definitia se extinde prin descriere, exemplu, comparatie. Plasarea se face in text, in grafica, in imagine.
Clasificarea, impartirea: se foloseste in materialele complexe. Criterii: de timp, de clasa, etc.
Comparatia: parte-intreg, cunoscut-necunoscut; este folosita in definitii sau descrieri.
Analiza, prin:
o Rationamentul inductiv (de la particular la general) si deductiv (de la general la particular).
o Silogism.
o Cauza-efect si invers.
Expunerea efectiva se face in diferite stiluri: de la conversatia obisnuita la raportul tehnic. Devine mai eficienta prin: persuasiune, claritate, complexitate si exhaustivitae.
Modele consacrate de organizare a informatiei
Organizarea informatiei este un efort care se materializeaza chiar din momentul colectarii faptelor.
Experienta are un rol important.
Studii numeroase, dupa al doilea razboi mondial, despre modul in care se organizeaza o poveste jurnalistica.
Atentie mare acordata modului in care povestea poate fi citita mai usor.
Concluziile au aratat ca cei 5 w s-au dovedit constanti in problemele privind lizibilitatea textului. Adica, indiferent de natura povestii, oamenii vor sa stie raspunsurile la cei 5 w.
Piramida inversata
Este un mod de organizare a faptelor, ierarhizate in ordinea descrescatoare a importantei lor.
Nasterea sa: in Razboiul Civil (SUA), cand corespondentii au folosit pentru prima data telegraful. Pentru ca nu functiona tot timpul, ei transmiteau ce era mai important cand prindeau momentul. Agentiile de stiri au perfectat sistemul. La jumatatea secolului al XX-lea, o data cu aparitia telecopiatorului, au fost transmise in 2-3 reprize, la intervale de cateva zile, cu alte lead-uri, inserturi, completari.
Argumentele folosirii acestui tip de text: a) usureaza cititul (presiunile de timp si spatiu); b) satisface curiozitatea; nu creeaza asteptari sau frustari inutile. Ex: o stire despre inecarea lordului X nu va incepe niciodata cu pregatirile acestuia despre plecarea la mare; c) usureaza reorganizarea (abonatii pot publica o parte din poveste, fara a-i afecta fondul); d) usureaza scrierea titlului; daca este corect scrisa, editorul de titlu nu trebuie sa citeasca intregul prim paragraf ca sa vada ce se intampla.
Nu conteaza stilul; cel mai important este sa comunici ceva. Cuvintele scurte, paragrafele nu pot valoriza detaliile care tin de munca jurnalistica. Deci, conteaza mesajul.
Lead-ul in piramida inversata
Este utilizat de mai bine de o jumatate de secol.
Este primul paragraf care contine toate elementele (5w + 1H) necesare unei relatari complete a principalelor fapte.
In efortul de a creste lizibilitatea, anumite ziare au denumit lead prima propozitie, continand fapte.
Exemplu
O fetita de 7 ani a fost rapita, violata si batuta pana a murit. Ea era fiica lui Ann Roberts din Baltimore.
Tatal ei era judecator si lider al partidului x. Politia a gasit trupul intr-un camp.
Trupul era dezgolit si plin de vanatai.
Mama copilului raportase diparitia la ora 1.10 a.m.
A durat 4 ore si 10 minute pana cand trupul a fost gasit de politie.
In textul de mai sus este greu de identificat lead-ul sau unitatea care poate fi astfel denumita.
Dar se pot defini calitatile unui lead bun: indiferent de structura lui, trebuie sa raspunda la cat mai multe intrebari, sa trezeasca interesul, sa fie atractiv.
Alte modele de text (C. MacDougal, 1982, p. 106)
o Secvential: fapte in ordine cronologica, atentia este mensinuta pana la sfarsit, poate avea un lead "news".
o Interesul Crescut: metoda serializarii (episoade), informatiile sunt date pe masura desfasurarii evenimentului.
o Interes in suspans: la final se ajunge pas cu pas, se mentine interesul cu cateva detalii neclare, importante.
o Adresarea directa: "Nu-i asa ca va e frica de doctori, copii ? Relaxati-va . "
Texte informative frecvent intalnite in presa scrisa:
1) Materiale de actualizare
Se justifica prin regula improspatarii memoriei cititorului, indiferent daca au mai existat sau nu materiale pe aceeasi tema, in ziar, chiar si cu o zi in urma.
Se aplica regula identificarii persoanelor, a grupurilor, a locurilor si a evenimentelor.
Persoanele obisnuite pot fi identificate prin mai multe metode: adresa, ocupatie, varsta, titlu, porecla, rasa, nationalitate, stiri anterioare, realizari, probleme de viata, reputatie, relatii, statut civil, descriere, ocazie.
Organizatii: a) dupa tip (asociatie nationala, internationala, etc.); b) dupa scop; c) dupa realizari; d) dupa reputatie.
Locuri: a) comun / mai putin cunoscut; b) proximitatea fata de un alt loc deja identificat.
Evenimente: a) prin semnificatie; b) prin relatia cu alte evenimente; c) prin atmosfera, starea de spirit in care se desfasoara evenimentele; d) prin posibilele consecinte; e) prin relatia cu un eveniment precedent; f) prin coincidenta cu alte evenimente.
2) Materialele de urmarire
Este vorba, in principal despre "povestea de a doua zi" care trebui sa contina: informatii care nu sunt continute in povestea din prima zi; cauzele si motivele care au lipsit din prima poveste; cele mai recente dezvoltari ale faptelor; eventuale opinii despre eveniment.
"running story": exploatarea unui subiect, a unei teme, a unui eveniment pana la epuizarea tuturor informatiilor proaspete, importante. Tipuri de evenimente: razboi, dezbateri politice, proces indelungat, etc.
"revived story": poveste care a tinut pagina intai si care este insufletita dupa o perioada mai mare.
"resurected story": un fapt care pune in lumina diferita anumite evenimente istorice sau personaje, schimband imaginea acestora.
3) Materialele de interpretare
Simpla prezentare a faptelor nu este suficienta; de aceea, este nevoie de interpretare.
Punctul de vedere: pentru a raspunde la intrebarile "cum?" si "de ce?" este nevoie de interpretare; necesita cunostinte de psihologie, psihologie sociala, psihiatrie, sociologie + experienta + informatie.
Cauze si motive: sunt necesare pentru a construi raspunsul la intrebarea "de ce?".
Semnificatia: uneori, rezulta din faptul insusi, alteori trebuie construita.
Analiza: se aplica in cazul unor documente complicate, statistici, care trebuie analizate pentru a putea fi intelese. Uneori, o analiza corecta va aduce informatii care pot naste alte stiri, alte materiale.
Comparatiile: in general, sunt cronologice sau sunt puse in relatie cu evenimente similare.
Predictiile: reprezinta prevziuni care pleaca de la un material deja publicat.
4) Articolele de atmosfera: contin informatii calificative, care rezulta din observatiile reporterului.
5) Textul de agentie
Textul de agentie este materialul cel mai supus tratamentului redactional. Textul depesei este precedat de indicatii sau de un cod, importante pentru identificare.
Flash: primul anunt asupra unui eveniment, sub forma de titlu.
Buletin: prima redactare elementara.
Urgent: prima dezvoltare a unei stiri care a facut obiectul unui flash sau al unui buletin.
textul dezvoltat: redactarea completa a unei stiri.
Sinteza: redactarea complexa ce reia toate elementele mai multor depese anterioare, din cursul aceleiasi zile.
6) Textele de stiri obisnuite
Stirea scurta
Este textul care da raspunsul cel mai concis la intrebarea "ce se intampla?"
Este cea mai mica unitate de informatie. Spune ce se intampla, poate fi primul paragraf al unui filet, este singura unitate redactionala din care nu se poate reduce nimic.Acest tip de text rezulta daca: stirile nu sunt considerate importante; sunt destul de comune pentru a fi relatate in cateva cuvinte sau prea specializate pentru a atrage atentia.Ca forma, in "breve" se constata 3 aspecte distincte: nu este datat (nu apar locul si sursa informatiei, dar este totusi identificat); este monobloc (este alcatuit dintr-un paragraf sau doua fraze simple); este aoutotitrat.
Stirea obisnuita
Se defineste ca fiind redactarea obisnuita a oricarei informatii simple. De fapt, este acelasi continut ca la "breve", dar expliciteaza, spune ceva in plus.
7) Relatarea
Prima exigenta: relatarea faptelor importante, noi.
Tonul este neutru, dar nu fara viata sau culoare, care se obtin prin citate sau stilul indirect.
Este raspunsul la intrebarile esentiale.
Tipul de evenimente care se preteaza a fi relatate: conferinte de presa, reuniuni oficiale (consilii municipale, generale, regionale, adunari parlamentare, reuniuni de partid, sindicate, dezbateri, proiecte, etc.), ceremonii, congrese, manifestari de strada, evenimente neprevazute (accidente, fapte diverse, catastrofe naturale), intalniri sportive, procese, spectacole.
Nu comentariului subiectiv.
Da raportarii faptelor, in urma unei selectii, ierarhizari, "scenariu" si scriitura care sa puna in valoare tot ceea ce este nou si important.
In functie de spatiu si de natura subiectului, relatarea se poate imbogati cu detalii sau un supliment (citat, anecdota, etc.).
Exercitii
Lecturati cu atentie un cotidian central si incercati sa identificati genurile jurnalistice de pe prima pagina. Argumentati.
Alegeti la intamplare cateva texte informative din presa centrala, regionala sau locala si analizati in ce masura acestea indeplinesc exigentele specifice de redactare fiecarui tip de text in parte. Argumentati.
Selectati un eveniment care se regaseste in mai multe ziare importante si comparati textele care au rezultat in urma procesarii informatiei de catre jurnalisti. Argumentati.
Alegeti cateva cotidiane centrale (Adevarul, Romania Libera, Evenimentul Zilei, National, Libertatea, etc.) si identificati elementele care dau formatul repectivelor publicatii. Argumentati.
Alegeti un cotidian si incercati sa identificati publicul-tinta al acestuia. Argumentati.
Lecturati, timp de o saptamana, acelasi cotidian. Care este, in mare, structura informationala a ziarului? (rubrici, domenii, genuri, etc.).
Cititi cu atentie 10 stiri din mai multe ziare. Identificati elementele comune care au stat la baza elaborarii acestora.
Alegeti cateva texte informative scurte pe care le considerati slab redactate. Rescrieti-le.
Identificati, dupa un exercitiu sistematic de lectura a presei cotidiane, erorile frecvente din stiri. Elaborati o lista in care sa apara: numele publicatiei, titlul, eroarea constatata si corectura efectuata.
Dati definitia reporterului si pe cea a specialistului de relatii publice. Identificati si comentati elementele comune si elementele diferite intre activitatea cotidiana a reporterului si cea a PR-istului.
Participati la un eveniment (Salonul Auto Bucuresti, TIB, Targ de Carte, etc.). Elaborati o stire pentru un cotidian central si un comunicat de presa destinat televiziunilor centrale.
Cititi cu atentie stirile de pe prima pagina a unui mare cotidian. Identificati leadurile acestor stiri si analizati-le. Rescrieti-le pe acelea pe care le considerati neinspirat redactate.
Redactati un text informativ de 15-20 de randuri pornind de la: a) povestea "Alba ca Zapada si cei sapte pitici", b) o poveste din cadrul emisiunii "Din dragoste"; c) un roman politist; d) modul in care s-a desfasurat primul an de facultate. Elaborati cate 2-3 variante de lead pentru fiecare din textele pe care le faceti.
Care este cel mai potrivit mod de a redacta un lead pentru un cotidian comercial de tip "Libertatea", dintre variantele propuse mai sus? Argumentati-va alegerea.
Leadul este un text, un principiu de redactare sau echivalentul primei fraze dintr-un text jurnalistic? Comentati.
Identificati si comentati relatia intre publicul-tinta al unui cotidian central si o companie multinationala (Mobifon, Unilever, Procter & Gamble, Coca-Cola, etc.).
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Jurnalism | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
