RELATII    INTERNATIONALE SI COMUNICARE

ARGUMENT

Am ales acest subiect pentru a cunoaste mai bine istoria de azi a Republicii Moldova si pentru a intelege cauza care a stat la baza nasterii unei revolte nationale, izvorate din indignarea categorica a unui popor.

Daca rezultatele care anuntau victoria Partidului Comunist a fost picatura ce a umplut paharul de amaraciune al moldovenilor, inseamna ca mentalul colectiv al fratilor nostri de peste Prut este unul ce tinde spre o libertate atat a ideilor si opiniilor, dar mai ales a faptelor.

ASEZARE GEOGRAFICA

Republica Moldova este situata in partea de sud-est a Europei, invecinandu-se cu Romania la vest si Ucraina la nord, est si sud. Lungimea totala a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu Romania si 939 km cu Ucraina Se raspandeste intre 45º28' si 18º28' N de longitudine geografica (aproximativ 350 km) si intre 26º40' si 30º6' E de latitudine geografica (aproximativ 150 km). Tara ocupa o suprafata de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape - mai ales fluviile Dunare si Nistru, raurile Prut si Raut si lacurile Beleu, Bic si Dracele. Desi Republica Moldova nu are drept iesire la mare, portul pe Dunarea in Giurgiulesti asigura servirea transportului maritim.

DIMENSIUNI

Suprafata totala este de 33.843 km ², dintre care 33.371 km² este ocupata de uscat, iar

472km² de ape.

SCURT ISTORIC

In antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci (regatele lui Burebista si a lui Decebal). Regiunea sudica moldoveana de la Marea Neagra (la sud de Cahul) a apartinut Imperiului Roman, partea de nord ramanand in acest timp dacilor liberi (supusi raidurilor triburilor migratoare). Situata pe o ruta strategica intre Asia si Europa, Moldova a fost deseori pradata sau invadata temporar pe parcursul istoriei antice si medievale de diverse populatii sau popoare migratoare, printre care amintim Gotii (germanici), Hunii (mongolici), Bulgarii asiatici turcofoni (initial, apoi slavofoni), Rusii kieveni, Maghiarii(ugro-finici), Pecenegii si Cumanii (turcofoni), si tatarii. Odata acestia trecuti, asimilati sau asezati (in Europa sau/si Asia), autohtonii moldoveni reusesc sa ridice in Evul Mediu Mijlociu intre Prut si Nistru mai multe cetati romane: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca si Tighina, citate in cronicile cavalerilor Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului si ale Voliniei.

In Evul Mediu dezvoltat, odata cu aparitia tarilor romane, Basarabia (al carei nume desemna initial sudul viitoarei gubernii a Basarabiei, cunoscut si ca Bugeac) si partea dintre Prut si Nistru a Tarii Moldovei constituiau jumatatea de rasarit a voevodatului Moldovei. In secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat sa accepte suzeranitatea Imperiului Otoman. Abia ulterior in secolul XIX, prin Tratatul de la Bucurestidin 1812 Basarabia a intrat (in mod fraudulos fata de tratatele atunci in vigoare) sub stapanire ruseasca. ) in componenta Imperiului Rus.

Dezvoltarea economica a guberniei Basarabia (dupa deslipirea de Moldova), sub adminstratia ruseasca, s-a efectuat in perspectiva unei economii de export de grane si vite spre portul Odesa si in paralel cu un proces de rusificare intensa a acestei regiuni, cum se proceda in toate zonele de populatie ne-rusa din imperiul tarist rus. Este semnificativa proportia covarsitoare a romanilor in 1817 in Moldova de rasarit: 86%. In acest cadru au fost construite caile ferate si zonele urbane noi din Chisinau si Balti, care au devenit orase preponderent rusesti in mijlocul autohtonilor moldoveni de origine romana.

Pentru a indeparta Rusia de la gurile Dunarii, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit Romaniei trei judete din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad si Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Tarii Romanesti sub domnia unica a moldoveanului Alexandru Ioan Cuza, a participat la intemeierea statului national roman, care cuprindea atunci si sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat Romania sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei in schimbul Dobrogei si a recunoasterii, de jure, a independentei Romaniei fata de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adancit resentimentele romanesti la adresa Rusiei.

Dupa Revolutia Rusa, Basarabia si-a proclamat independenta sub numele de Republica democratica moldoveneasca in ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul Romaniei.

Ulterior, in iunie 1940, in contextul pactului imperialist Germano-Sovietic, Romania a fost fortata sa cedeze Basarabia, dar si Bucovina de Nord si Tinutul Hertei (parte din Moldova apuseana) care nu facusera niciodata parte din Imperiul rusesc. La 2 august 1940, a fost constituita Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar si un teritoriu din Podolia, in stanga Nistrului. Herta, Bucovina de Nord si Bugeacul au fost incorporate in RSS Ucraineana, unde s-au petrecut nenumarate ucideri in masa asupra romanilor/moldovenilor. In iunie 1941 Romania, aliata cu Germania, dupa inceputul razboiului impotriva URSS, a cucerit nu numai teritoriile cedate un an mai devreme, ci si Podolia ucraineana intre Nistru si Bug, devenita zona militara de ocupatie. In martie 1944 trupele sovietice intra din nou in Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Balti) iar la 24 august 1944, ele ocupa Basarabia de sud.

La 27 august 1991 in decursul procesului de destramare a URSS-ului, Republica Moldova si-a declarat independenta, devenind un stat-membru al ONU.

Imediat dupa proclamarea independentei, au aparut concomitent o miscare care sprijinea reunificarea cu Romania si miscari potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina fie despartirea unor teritorii de Moldova. Cele din urma au proclamat unilateral independenta teritoriilor respective. in 1992, Republica Moldova a incercat sa-si stabileasca suveranitatea prin forta armelor in stanga Nistrului, dar a fost impiedicata de armata < 14-a a Rusiei. In martie 1994, un referendum a aratat ca marea majoritate a votantilor prefera independenta, desi este considerat a fi fraudat de catre pro-rusi, in defavoarea unirii cu Romania

In urma alegerilor parlamentare din data de 5 Aprilie 2009, Partidul Comunist a castigat 50% din voturi, urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13% si Partidul Liberal Democrat cu 12%.

La 7 aprilie 2009 zeci de mii de protestatari, in mare parte tineri, au protestat in Chisinau, acuzand guvernul comunist de fraude electorale. Protestele pasnice au trecut la violenta datorita provocatorilor, infiltrati in multime. Au fost atacate si ocupate clǎdirile Parlamentului si Presedentiei. Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.Prostestarii au mai strigat lozinci pentru Unirea Republicii Moldova cu Romania. Conform Realitatea TV, Ministerul de Interne moldovean a anuntat cǎ peste 100 de politisti au fost rǎniti in confruntǎri, iar pe 8 aprilie au fost arestate 193 de persoane. S-au inregistrat 3 victime iar numeroase persoane au fost maltratate in arestul politiei.

DESFASURAREA EVENIMENTELOR

Dupa publicarea primelor rezultate oficiale de catre Comisia Electorala Centrala, conform carora Partidul Comunistilor din Republica Moldova a obtinut pentru a treia oara consecutiv majoritatea in Parlament, un val de indignare a cuprins pe cetatenii Republicii Moldova, fapt ce a dat nastere unor serii de manifestatii de protest la Chisinau. Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, sustinatori ai opozitiei au iesit pe strazile Chisinaului, ca sa conteste victoria comunistilor la alegeri, scandand "Vrem alegeri repetate" si "Jos comunistii". Liderii PLDM, PL si AMN sustineau ca alegerile au fost fraudate, cerand organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanti au patruns in cladirea Parlamentului si in cea a Presedintiei si le-au incendiat. In Presedintie, manifestantii au patruns fortand usa si stricand geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat care au fost arse.

In timpul zilei, toate unitatile administrative au fost deconectate de la internet, astfel incat lucratorii din ministere sa fie "protejati de stirile despre proteste". Autoritatile se temeau ca oamenii din ministere ar fi putut iesi masiv in strada sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea institutiilor de stat, potrivit Ziarul de Garda

In cursul noptii de 7 spre 8 aprilie, politia a facut uz de arme cu gloante oarbe si a arestat 193 de studenti, sub acuzatia de instigare la violente. Imediat dupa calmarea protestelor, in zilele imediat urmatoare violentelor, protestele s-au desfasurat pasnic in Piata Marii Adunari Nationale. Pe 8 aprilie, liderii opozitiei s-au desolidarizat de actele de vandalism si distrugere din Chisinau, considerand ca provocarile au fost implementate si organizate de comunisti pentru a deturna atentia de la fraudarea scrutinului electoral. In Romania au avut loc proteste in semn de solidaritate cu manifestantii din Republica Moldova in orasele Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj Napoca, Brasov, Constanta, Suceava, Galati, Hunedoara, Valea Jiului si nu numai.

6. ANEXA SI ANALIZA ARTICOLELOR

Republica Moldova alege: o tara patriarhala incearca sa scape de tatucul Voronin

Pe 5 aprilie, peste doua milioane de cetateni moldoveni se vor prezenta la urne pentru a alege un nou parlament. Alegatorii, ingrijorati in proportie de 60-70% de preturi si saracie si mult mai putin preocupati de politica, vor avea de ales intre multi membri ai esalonului secund al partidului comunist sovietic si o generatie noua de politicieni.

Potrivit unui recent barometru de opinie, Partidul Comunistilor, aflat de opt ani la putere, conduce cu 36% din preferintele de vot, urmat la o distanta mare de partidele democratice, care se straduiesc sa treaca de pragul celor 6 procente care garanteaza intrarea in legislativ: Partidul Liberal Democrat (8,3%), Partidul Liberal (8,2%) si Alianta Moldova Noastra (5,6). Un alt partid cu sanse poate fi Partidul Popular Crestin Democrat, favorabil actualei puteri, surse de la Chisinau precizand ca guvernul incearca sa indrepte voturile angajatilor Ministerului de Interne catre aceasta formatiune.

Liderii opozitiei atrag insa atentia asupra caracterului nociv al sondajelor si au anuntat crearea unui guvern de coalitie.

"Am facut o comparatie cu barometrele de la precedentele alegeri, cand opozitia a castigat cu 15% mai multe voturi. Datele sunt irelevante, iar acest barometru este nociv", a declarat purtatorul de cuvant al AMN, Victor Osipov. "Barometrul nu este un punct de reper. Mai avem un numar enorm de indecisi", a precizat si presedintele PLDM, Vlad Filat. "Indiferent de rezultat, concluzia devine clara: puterea de negociere a PCRM dupa 5 aprilie va fi, in realitate, mult mai mica decat se acrediteaza astazi", arata Dan Dungaciu, cercetator la Institutul de Relatii Internationale al Academiei Romane. Testul aliantei fortelor liberale va fi alegerea presedintelui Republicii Moldova, pentru care sunt necesare trei cincimi din voturile deputatilor. Daca dupa trei tururi nici un candidat nu intruneste numarul necesar de voturi, Constitutia prevede organizarea alegerilor anticipate. Majoritatea analistilor considera ca o coalitie a fortelor democratice ar putea fi dinamitata in primul rand de orgoliile nemasurate ale liderilor opozitiei, care se vad singura forta motrice a acesteia, mai ales daca partidele lor vor obtine un numar apropiat de voturi.

Desi toti liderii opozitiei sustin ca nu vor accepta alegerea unui candidat comunist, nu la fel stau lucrurile in privinta posibilitatii de a organiza alegeri anticipate. "PLDM va opta pentru anticipate. Nu vom accepta un compromis cu comunistii. Acum patru ani am acceptat un compromis, pe fondul revolutiilor portocalii din Ucraina si Georgia, al promisiunilor de reforma ale presedintelui Voronin si al declaratiilor optimiste ale presedintelui Basescu", a explicat Vlad Filat. Si vicepresedintele Partidului Democrat, Oleg Serebrian, isi doreste anticipatele, care ar putea duce la polarizarea spectrului politic, prin aparitia unui singur partid liberal si a unuia social-democrat, alaturi de PCRM. "Nu suntem pentru alegeri anticipate. Asta ar secatui economia. Nu vrem nici un compromis cu comunistii. Ei au pe liste multi tineri care ar putea sprijini partidele democratice", este solutia lui Victor Osipov. "In contextul unui rezultat la 5 aprilie care sa indice declinul comunistilor, anticipatele sunt cea mai buna solutie pentru actuala opozitie pentru a-si maximiza procentele parlamentare (efectul "vagonului castigator", adica scenariul din Romania dupa venirea la putere a Aliantei D.A., care nu s-a mai concretizat)", a sugerat Dan Dungaciu.

Opozitia incearca sa cucereasca electoratul apeland la promisiuni extrem de optimiste privind integrarea europeana. Liberalii primarului de Chisinau Dorin Chirtoaca promit semnarea Acordului de Asociere la UE in 2010, in timp ce AMN propune anul 2013. Argumentele opozitiei merg de la entuziasmul PL pana la experienta parlamentara si de guvernare, cazul PLDM si AMN. "Spre deosebire de alte partide, AMN este un partid parlamentar, a fost chiar singurul partid parlamentar din actuala opozitie si stie dinamica procesului apropierii de UE", a explicat Osipov.

Tot mai multe voci sustin insa ca actuala criza economica ce afecteaza UE va intarzia apropierea de Europa. Analistul Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale "Viitorul", impartaseste insa optimismul liderilor politici, considerand ca asocierea la UE va fi facilitata de lansarea recenta a Parteneriatului Estic, o initiativa polono-suedeza care va figura pe lista prioritatilor viitoarei presedintii suedeze a UE. Dimpotriva, Dan Dungaciu considera ca noua putere trebuie sa scoata Moldova "din seria necastigatoare a Parteneriatului Estic, dar nu negandu-l, ci completandu-l printr-un parteneriat special cu Romania".

Romania este vazuta de actuala opozitie ca un vehicul catre UE, iar liderul PLDM a declarat ca noul guvern va semna cat de repede atat acordul pentru micul trafic de frontiera cu Romania, cat si tratatul de frontiera, blocat de regimul comunist. Intr-o situatie delicata se vor afla zecile de candidati cu dubla cetatenie, romana si moldoveana. Conform legii in vigoare, ei vor avea de ales intre cetatenia romana si mandatul de deputat. Principalele trei partide de opozitie au precizat insa ca, imediat ce vor accede la guvernare, vor abroga legea care interzice demnitarilor si functionarilor publici sa aiba dubla cetatenie.

Paradoxal, cel mai european slogan, "Moldova Europeana o construim impreuna", il au chiar comunistii, cei care in urma cu patru ani propuneau aderarea tarii la Uniunea Rusia-Belarus. De altfel, presedintele Vladimir Voronin spunea despre Parteneriatul Estic ca este un element de incercuire a Rusiei. "Politica externa a R. Moldova a fost si este una in care integrarea europeana nu a reprezentat in nici un caz un "scop in sine", in functie de care erau decise strategiile politice sau geopolitice. A fost "scop pentru sine", adica o oportunitate de moment, judecata in functie de beneficiile pe care le aduce elitei guvernante. Declaratiile presedintelui Voronin de persiflare a ofertelor UE - "Parteneriatul Estic" - sugereaza ca la Chisinau proiectul european se stinge chiar si la nivel retoric", a apreciat Dan Dungaciu.

Desi criza economica a adus economia Moldovei in stare de "coma", dupa cum a spus liberalul Dorin Chirtoaca, partidele se intrec in a promite majorarea salariului mediu, care ar urma sa ajunga, in 2013, la 7.000 de lei moldovenesti (circa 2.000 de lei), dupa cum arata programul PLDM. Totodata, programul AMN promite un ajutor de 8.000 de euro pentru fiecare afacere deschisa de tineri in mediul rural. Cat despre comunisti, ei acuza opozitia ca promite ridicarea salariului mediu la 500 de euro, in timp ce programul PCRM prevede acelasi lucru. "Alegatorii din provincie, cu studii medii, mai prost informati, se lasa corupti de promisiuni si de aceea opozitia trebuie sa tina pasul cu populismul PCRM", explica Valeriu Cater, corespondent Europa Libera la Chisinau.

In timpul campaniei electorale, guvernul comunist a incercat sa mascheze efectele crizei economice asupra Republicii Moldova, unde exporturile, importurile si remitentele s-au redus cu 30% in 2009. Oficialii nu recunosc insa ca tara ar resimti efectele crizei, din cauza reformelor economice si a neimplicarii Moldovei in circuitele financiare internationale.

Accesul la informatie al cetatenilor moldoveni a fost controlat de guvernul comunist dupa o strategie bine pusa la punct, mai ales in privinta televiziunilor, deoarece acesta este mijlocul de informatie cel mai credibil pentru 60% dintre cetateni, potrivit unui barometru recent. Acelasi sondaj arata ca posturile din care moldovenii se informeaza cel mai des sunt Moldova 1 si Prime TV, controlate de guvern. Incepand din 2008, postul public de televiziune Moldova 1 a ignorat total opozitia, in timp ce celelalte doua posturi cu acoperire nationala au atacat constant partidele de opozitie, explica Valeriu Cater. Totodata, puterea a retras licenta de emisie postului Prime TV, cel mai popular post de televiziune din Moldova, detinut de fiul fostului presedinte moldovean Petru Lucinschi, Chiril Lucinschi, care candideaza pe listele opozitiei. Controlul exercitat de comunisti a fost mult usurat si de saracia din tara, unde oamenii nu-si permit sa se aboneze la firmele de televiziune prin cablu, ramanand "prizonierii" posturilor controlate de guvern. Un efect asemanator il are si politica televiziunilor din Moldova de a redifuza programele televiziunilor din Rusia, pentru a reduce cheltuielile. Astfel se ajunge la situatia in care liderii rusi Vladimir Putin si Dmitri Medvedev au devenit mai populari in Moldova decat politicienii de la Chisinau, spune analistul Igor Munteanu. Singurele posturi care transmit exclusiv emisiuni in limba romana sunt PRO TV si EUTV, insa al doilea post tv apartine liderului crestin-democrat Iurie Rosca, un aliat al puterii comuniste.

Basarabenii din Romania nu beneficiaza decat de doua sectii de votare deschise de guvernul de la Chisinau. Ambele sectii sunt in Bucuresti, la ambasada si consulatul Republicii Moldova. Studentii basarabeni din Romania sunt simpatizanti in proportie de circa 100% ai opozitiei. "Nu cunosc pe nimeni care sa voteze cu PCRM", a spus Ana Zamfir, studenta in anul I. Studentii au inceput sa se organizeze, existand semnale ca multi dintre cei din Timisoara si Cluj-Napoca vor veni in Bucuresti pentru a vota. "In mod normal, guvernul ar fi trebuit sa ne plateasca transportul, dar nu a facut-o, la fel ca la alegerile din 2005", a spus Nicolae Tibrigan, membru al Ligii Studentilor Basarabeni. Pentru studentii care vor sa se intoarca in tara pentru a vota se pune problema costurilor calatoriei, intrucat ei nu beneficiaza de tarif redus pe teritoriul Republicii Moldova. Din aceste motive, liderul liberal Dorin Chirtoaca le-a cerut studentilor sa-si convinga in primul rand rudele ramase in tara sa voteze pentru opozitie.

La fel ca si studentii, imigrantii incearca sa-si convinga familiile sa voteze impotriva puterii. "Nu va mai trimit bani daca votati pentru comunisti" este avertismentul pe care l-a dat familiei unchiul unui student moldovean din Bucuresti. Accesul moldovenilor din Occident la sectiile de votare este limitat: doua sectii pentru cei 200.000 de cetateni din Italia si nici una pentru cei din Spania si Irlanda.

O tara in faliment psihologic

Din Chisinau, acolo unde afisele amintesc ca "Republica Moldova este patria mea", profesorul Oleg Serebrian, vicepresedinte al Partidului Democrat, avertizeaza ca Republica Moldova este o tara aflata in "faliment psihologic". Una dintre explicatii consta in exodul cetatenilor moldoveni catre Occident, prin intermediul pasaportului romanesc, care tinde sa devina mai important decat cel national, un scenariu identic cu cel din fosta RDG. Pe de alta parte, "partidele demonstreaza ca nu cred in Republica Moldova. Toate fortele politice speculeaza scenarii din exteriorul tarii si nu din interior. PCRM propune apropierea de Rusia, iar liberalii faciliteaza apropierea de Romania si UE", mai explica Serebrian situatia politica de la Chisinau.

UE semnaleaza "aspecte negative"

UE a prezentat in cadrul reuniunii OSCE de saptamana aceasta o declaratie privind unele probleme semnalate in derularea procesului electoral din Republica Moldova, dar si asupra importantei pe care o acorda desfasurarii democratice a alegerilor parlamentare din 5 aprilie. In declaratie sunt mentionate "utilizarea abuziva a resurselor administative in procesul electoral", "probleme privind componenta listelor electorale si acoperirea mediatica dezechilibrata in favoarea majoritatii aflate la putere". Documentul aminteste ca ritmul si calitatea reformelor pe care si le-a asumat R. Moldova influenteaza natura relatiilor acestui stat cu UE.

Miza Transnistriei

Cu doar cateva saptamani inaintea alegerilor, presedintele Voronin a semnat, la Moscova, o declaratie privind conflictul transnistrean, prin care recunoaste statutul de parte egala in negocieri al Tiraspolului, dar si statutul legal al trupelor ruse din Transnistria. Declaratia anuleaza eforturile de negociere cu participarea SUA, UE si OSCE in favoarea acordurilor mediate de Moscova. In schimb, liderul transnistrean Igor Smirnov a promis ca va facilita tranzitul cetatenilor moldoveni din Transnistria, favorabili comunistilor, catre sectiile de vot din Moldova. "De obicei nu voteaza decat cateva mii de cetateni din Transnistria", a precizat insa Valeriu Cater. Majoritatea voturilor din Autonomia Gagauza se vor duce catre formatiunea procomunista a fostului premier Vasile Tarlev.

SURSA: cotidianul.ro

Analiza articolului

In acest articol destul de vast, cu un titlu care ne da de inteles ca Presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, este vazut ca un tatuc mai mult decat ca un sef de stat, si de care absolut toata lumea din Moldova vrea sa scape, ni se prezinta intr-un limbaj standard situatia in care se afla Republica Moldova, atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al strategiei de colaborare cu statele vecine si chiar cu cele din Occident. Pentru a da un plus de credibilitate informatiilor, ne sunt prezentate cifre cu privire la preferintele votantilor, potrivit sondajelor de opinie, dar si declaratii ale oficialilor moldoveni din partidele de opozitie. Ceea ce lipseste din acest articol sunt declaratiile politicienilor comunisti din Republica Moldova, iar acest lucru arata o partinire din partea acestui ziar.

Voronin: 'Nu negociem cu nimeni functiile importante din stat'

Suntem foarte multumiti de rezultat' a declarat pentru cotidianul.ro Mark Tkaciuc, eminenta cenusie a Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM), cel care a condus campania electorala, de altfel. 'Cum imi explic votul masiv pentru noi? Prin politicile noastre foarte eficiente' a continuat el.

Duminica seara, in curtea PCRM este plin de SPP-isti. Bustul lui Lenin vegheaza din curte, iar un Mercedes S ceva mai vechi, care are pe placuta din fata steagul Moldovei si pe spate numarul 0001 ne indica faptul ca presedintele Vladimir Voronin este alaturi de colegii sai, pentru a sarbatori victoria. Intr-adevar, el sustine o conferinta de presa, in care anunta ca nu va negocia cu celelalte partide niciuna dintre functiile importante din stat: presedintia, conducerea Parlamentului sau postul de premier. Nici nu are de ce, la urma urmelor. PCRM a obtinut, in urma redistribuirii, 61 de mandate, suficiente pentru a putea alege presedintele tarii.

Analiza articolului

Un articol scurt, la obiect, presarat cu putina ironie "eminenta cenusie", dar felul cum sunt legate frazele intre ele, scoate in evidenta faptul ca cel care a scris acest text, ar fi preferat sa nu aiba vreodata "onoarea" sa redacteze astfel de randuri. Ne sunt prezentate declaratii ale lui Vladimir Voronin si ale lui Mark Tkaciuc multumiti de rezultatele voturilor.

SURSA: cotidianul.ro

15.000 de moldoveni au iesit in strada impotriva comunistilor

Intre 15.000 si 20.000 de persoane, potrivit unor estimari, 10.000, potrivit altora, au participat luni la proteste in fata sediilor unor institutii emblematice ale statului - Guvern, Presedintie, Parlament, Comisia Electorala Centrala - exprimandu-si nemultumirea fata de rezultatele alegerilor legislative de duminica, ce au consfintit o victorie zdrobitoare a comunistilor, aflati de opt ani la putere, relateaza NewsIn.

Tinerii au fost mobilizati prin sms-uri si mesaje pe internet, care indemnau ca la ora 18.00 sa se adune in fata statuii lui Stefan cel Mare, pentru a aprinde lumanari in semn de 'doliu national' pentru victoria comunistilor. La statuie au venit mai intai cateva sute de tineri, au aprins lumanari si, purtand pancarte cu mesaje anticomuniste, au inceput sa se indrepte catre Presedintie strigand 'Libertate'.

Pana la Presedintie se stransesera deja peste 2.000 de persoane, iar circulatia pe bulevardul Stefan cel Mare a fost intrerupta. De la Presedintie, protestatarii s-au indreptat apoi catre Piata Marii Adunari Nationale, unde se afla sediul Guvernului. Aici protestatarii au devenit tot mai numerosi, 10.000, potrivit unor estimari, pana la 20.000, in opinia altora, in orice caz a fost vorba despre cateva mii de persoane si despre cel mai amplu protest spontan din ultimii ani de la Chisinau.

Ulterior, protestatarii au incercat sa se apropie de Parlament, un moment mai tensionat, pentru ca fortele de ordine se pregateau sa intervina. Manifestantii au renuntat in cele din urma si au dat curs apelului liderului liberal-democrat Vladimir Filat, care i-a indemnat sa se intoarca in Piata Adunarii Nationale, in fata Guvernului. In drum spre Guvern, tinerii au trecut pe la sediul Comisiei Electorale Centrale, strigand lozinci prin care denuntau fraudarea alegerilor.

Odata ajunsi inapoi la Guvern, liderul PLDM i-a indemnat insa pe tineri sa mearga acasa si sa revina marti dimineata, la ora 10.00, cand vor avea si autorizatia necesara pentru protest. Majoritatea au dat curs indemnului si au promis ca vor reveni marti. Un nucleu de 1.500 de persoane a ramas in fata statuii lui Stefan cel Mare, blocand circulatia pe bulevard si strigand sloganuri anticomuniste. Ulterior, au mai ramas circa 200 de tineri, care s-au asezat pe jos intr-un protest de tip 'sit-in', blocand circulatia pe o strada perpendiculara pe bulevardul Stefan cel Mare.

Doua dintre cele trei partide de opozitie care au depasit pragul electoral la alegerile parlamentare de duminica din Republica Moldova au anuntat luni ca vor organiza in zilele urmatoare proteste masive in centrul Chisinaului, unde vor prezenta dovezi ale fraudarii scrutinului din 5 aprilie.

Partidul Comunistilor a provocat surpriza si castigat detasat alegerile din R.Moldova cu 49,96 % din voturi, mai mult decat estimau sondajele, urmand sa detina in viitorul Parlament 61 de mandate - o majoritate suficienta pentru investirea Guvernului, dar si a sefului statului.

Comisia Electorala Centrala a anuntat luni la ora 18.00 ca, dupa procesarea a 98,13 % dintre procesele-verbale ale sectiilor de votare, trei partide liberale - Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat si Alianta Moldova Noastra - au trecut pragul electoral, acumuland peste 35 % din sufragii si vor detine, impreuna, 40 de mandate.

Partidul Liberal a acumulat 12,78 % din voturi si va avea 16 mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova - 12,26 % si va detine 14 mandate, si Alianta Moldova Noastra - 9,81 % si va avea 11 mandat

SURSA: cotidianul.ro

Analiza articolului

Un articol cu o prezentare amanuntita, reflectata in cifrele pe care le intalnim si in descrierea pasilor urmati de studentii moldoveni furiosi dupa aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare. Se foloseste un limbaj standard, iar nivelul de obiectivitate e mediu, lipsand din text declaratiile oficialilor comunisti moldoveni cu privire la protestul tinerilor.

CONCLUZII

In urma unor alegeri parlamentare ce au captivat atentia unei tari intregi, dar mai ales dupa un rezultat nedorit de moldoveni ce a insemnat scanteia necesara pentru a aprinde un butoi cu pulbere, au luat nastere manifestatii de protest in special ale tinerilor dornici de schimbare intr-o tara unde "briza" comunista "adia" de atata amar de vreme. Faptul ca manifestatiile de protest au fost urmate si de actiuni violente ale tinerilor din Republica Moldova dovedeste faptul ca acolo, peste Prut, se simte nevoia unei schimbari, si asta cat mai repede deoarece traim in vremuri de democratie, iar acum, mai mult ca oricand, oamenii isi simt libere ideile , faptele si opiniile.

CUPRINS

ARGUMENT

ASEZARE GEOGRAFICÃ

DIMENSIUNI

SCURT ISTORIC

DESFÃSURAREA EVENIMENTELOR

ANEXA SI ANALIZA ARTICOLELOR

CONCLUZII