Presa intre anii 1866 - 1880

Presa intre anii 1866 - 1880

In 1866 Carol I. devine domnitor al principatelor unite si se deschide astfel o pagina noua in istoria moderna a Romaniei. Carol I. a reusit sa aseze lucrurile intro tara in care totul era deconstruit: supraport economic, politic, social si cultural.

Primul lucru, in 1866 este promulgata o noua constitutie, dupa modelul constitutiei belgiene, cea mai moderna si evoluata constitutie din Europa. Riscul era ca acesta constitutie moderna sa nu se potriveasca realitatilor din Romania, sau sa fie respinsa de corpusul social. Din fericire constitutia adoptata la 1866 s-a dovedit a fi compatibila cu organizmul statal romanesc. Presa a beneficiat de prevederile acestei constitutii, care la art. 5 prevedea libertatea constiintei , a invatamantului, libertatea presei si intrunirilor. Este interzisa cenzura, iar publicatiile pot aparea, fara autorizatie prealabila. De asemenea nu este necesara taxa de timbru. Art. 24 prevedde pe larg aceste drepturi, inclusiv faptul ca delictele de presa vor fi judecate de curtea cu juri. Carol I. intro scrisoare din 1868 se exprima in favoarea libertatii din presa, spunand ca este infinit mai putin periculoasa decat libertatea limitata.

In acesta perioada asistam in contnuare la manifestarea tocmai agresiva a ziarelor partidelor politice. "Romanul" condus de Cea Rosetti continua sa fie cea mai importanta publicatie liberala. Atitudinea critica pe care a avut-o contra lui Cuza se va manifesta si impotriva lui Carol, cei mai importanti redactori la romanul alaturi de Cea Rosetti au fost Eugeniu Carada si Emil Costinescu. Daca vom face o analiza a presei vremii, vom putea constata faptul ca "Romanul" a fost un ziar bine redactat, cu stil, cu multe informatii si stiri, o publicatie care s-a perfectionat continuu si care reflecta evolutiile din presa romaneasca. "Romanul" a fost o tribuna a ideilor liberale, contribuind astfel la procesul prin care principatele romane s-a sincronizat cu apusul europei.

Partidul conservator a avut la dispozitie ziarul "Timpul" prin care si-a exprimat doctrina si ideile. Primul numar din "Timpul" a aparut pe 15 martie, 1866, fiind condus de catre Grigore Paucescu. Celebritatea ziarului Timpul este data si de faptul ca aici, in redactia lui au lucrat cei mai mari oameni de cultura si literali romani din sec. 19: Eminescu, Caragiale, Slavici, dar si Maiorescu.

Eminescu si-a facut ucenicia la gazeta "Curerul de Iasi" aici castiga cam 150 de lei pe luna. Astfel incat este obligat in 1877 sa vina la Bucuresti. Intrand in redactia "Timpului" in luna noiembrie, ca redactor. A fost un ziarist patimas, foarte mare polemist, ba chiar pamfletar. Cel mai mare merit al lui Eminescu ca jurnalist a fost acela ca a revolutionat limbajul de presa. In ce priveste insa ideile si doctrina, Eminescu s-a dovedit a fi un ziarist pe baricade gresite - avand idei inguste si fanatice, fiind dominat de o conceptie traditionalista si xenofoba.

Miscarea care a alimentat curentul conservator s-a nascut in 1863 si a numit "Junimea" (fiind si o miscare literala remarcabila). Cei mai imprtanti junimisti au fost Cogalniceanu, Negruzzi, Alecu Russo, Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Pepecal, Vasile Alexandri. Rolul junimii a fost unul preponderent cultural, iar in politica a mizat pe ideile conservatoare privind traditia, ordinea, rolul boierilor si forta taranimii. Publicatia prin care junimea si-a facut cunoscute creatile literale si convingerile politice a fost "Convorbiri literale" care a aparut incepand cu martie 1867. Redactia initiala a fost la Iasi, iar apoi s-a mutat la Bucuresti in 1885.

Un fel de revista care a aparut ca raspuns la "Convorbiri literale" a fost "Revista contemporana", aparuta la Bucuresti in 1873, cei mai importanti colaboratori la revista contemporana au fost Gheorghe Chertianu, Vea Urechea. In Translvania si la Budapesta in acesta peroada apar cateva publicatii romanesti ff. importante. Prima: revista "Familia", prrimul numar apare in iunie 1865 la Pesta, sub directiunea lui Iosif Vulcan. Aici a debutat Eminescu in 1866 cu poemul "De as avea". Initial revista Familia aparea de 3 ori pe luna, iar apoi saptamanal. In 1880 redactia se muta la Oradea, iar prima serie a publicatiei ia sfarsit in 1907 cand moare Iosif Vulcan.

O alta publicatie culturala a fost "Transilvania", care a aparut la Brasov, incepand cu anul 1868, a fost organul de presa al Astrei , iar dupa 1880 Transilvania a aparut la Sibiu. Alte publicatii culturale importante au fost: Orientul Latin, aparuta la Brasov - in 1874, in 1868 apare la Budapesta Federatiunea" publicatie condusa de Alexandru Roman.

Dupa 1875 se reaprinde criza balcanica, si se pregateste un nou razboi ruso-turc. Presa vremii a identificat astfel posiblitatea castigarii independentei. Apar mai multe periodice care se intituleaza chiar asa: Independenta, si Indepententa Romana - care a aparut la Bucuresti, sau publicatii cu acelasi nume la Buzau, Iasi Ploiesti. Publicati precum Romanul, Steaua Romaniei, Dorobantul, Romania Libera, Gazeta Translvaniei scriu despre nevoia si posibilitatea castigarii independenteil, prin lupta, prin intrarea in razboi alaturi de rusia, impotriva Turciei. Un punct de vedere diferit a avut presa conservatoare, in primul rand "Timpul" care si-a exprimat optiunea pt. independenta, dar pe calea tratativelor, nu prin razboi. La 9 mai 1877 Mihail Cogalniceanu proclama independenta spunand: "Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare". Urma insa ca acesta indepentedenta proclamata sa fie si recunoscuta , ziarul "Romanul" se exprima pentru intrarea soldatului roman in razboi, la fel ca si "Romania Libera".

Dupa ce armata rusa este infranta in primele batalii se cere interventia armatei romane, ziarul "Razboiul" intrun articol descrie entusiasmul cu care armata romana a trecut Dunarea. romanii luptau pt. independenta, astfel eroismul soldatilor a fost fara limita. Consemnam si primul fotoreporter de razboi: Carol Pop de Szatmary dar si alti pictori sau poeti au reflectat in operele lor razboiul de independenta.

Un lucur important care se intampla acum este organizarea breslei jurnalistice. In noiembrei 1871 se organizeaza primul congres al presei din Romania la care au participat 13 jurnalisti. A fost discutat rolul presei, nevoia de a lupta in interesul natiunii. Presa conservatoare a refuzat sa participe la acest congres, ceea ce arata faptul ca breasla era dezbinata si macinata de conflicte. Totusi este important de semnalat interesul pe care ziaristii il aveau deja pt. stabilirea statului profesiei, pt. apararea libertatii de expresie. Astfel de reuniuni vor avea loc din ce in ce mai des de acum incolo.