Presa pasoptista

Presa pasoptista

1848 este un an revolutionar in plan european, insa daca in Europa de Apus revolutia are doar o componenta ideologica in Europa de Rasarit componenta ideologica este devansata de o componenta nationala.

Componenta ideologica - lupta burgehziei pt. drepturi politice, pt. putere

Componenta nationala - specifica tarilor Romane - se refera la idealul romanilor de a trai intro tara independenta.

Presa romaneasca a speculat revolutia din 1848, pt. a experimenta libertatea de expresie, pt. a savura in sfarsit lipsa cenzurii. Presa din Muntenia si din Moldova era supusa unui regim sever de cenzura, care a fost intrudus de catre domnitorul Mihai Sutu in 1784 in Tara Romaneasca. De asemenea prevederi in domeniul cenzurii existau inca de la mijlocul sec. 17.

In acest climat de control sever presa avea o marja de miscare extrem de limitata. Motiv pt care libertatea de expresie castigata odata cu revolutia din 1848 a fost ca o betie, care a actionat violent asupra gazetarilor.Apar mai multe publicatii conduse sau scrise de catre cei sositi de la Paris, printre care: Cea Rosetti, Dimitre Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Cezar Bolliac, Balcescu, Alexandri. Programele revolutionare au prevazut dreptul la libera expresie, astfel punctul 8 al proclamatiei de la Islaz, prevede "Libertatea absoluta a tiparului", iar decretul nr. 3 prmulgat de Guvernul prvizoriu de la Bucuresti alcatuit de revolutionari anunta desfiintarea pt. totdenu a acenzurii: "Orice roman are dreptul de a vb., a scrie si a tipari slobod" (= liber). Petitia de lasi avea acelasi spirit, iar documentul revolutionar citit la Blaj in mai 1848 pe Campia Libertatii spune: "Natiunea romana cere libertatea de a vb, de a scrie si a tipari fara nici o cenzura!"

Noile publicatii aparute nu vor sta prea mult pe ganduri ci vor folosi din plin oportunitatea acestei libertati mult visate. Pasoptistii au fost in acelasi timp revolutionari si gazetari, patrioti si intelectuali care au inteles repede ce se intampla, au inteles in primul rand diferentele intre revolutia franceza si cea romana. Eugen Lovinescu remarca acesta maturitate a generatiei din 1848, faptul ca "pasoptistii au purces la cladirea statului roman, pe singuras cale cu putinta: a revolutiei". Daca la Iasi revolutia a fost zadarnicita inainte de a incepe la Bucuresti domnitorul Gheroghe Bibescu este eliminat de la domnie (asupra trasurii lui Bibescu s-a tras cu pistolul) puterea fiind preluata de 1 guvern provizoriu al revolutionarilor. Cat priveste Transilvania aici situatia este si mai complicata.

Cele mai importante publicatii pasoptiste din Tara Romaneasca au aparut exact 3 luni, adik atata vreme cat guvernul provizoriu a fost la putere iunie -septembrie 1848. O astfel de publicatie a fost "Pruncul roman", condusa de Cea Rosetti si Winterhalder, aparut intre 12 inui, 11 sept. 1848, in format mic, fiind scris publcatie atat cu caractere latine cat si chirilice si aparand de 3 ori pe saptamana. Nicolae Iorga vb. despre "Pruncul roman" ca fiind o publicatie atinsa de acesta retorica revolutionara, de acest patos slozical. Titlul publicatiei a fost propus de poetul Ioan Catina, Pruncul fiind un fiu al civilizatiei dar care s-a maturizat intrun ritm accelerat, din cauza conditiilor istorice. Trimful revolutiei i-a infierbantat pe ziaristii de la Pruncul Roman si beti de fericire il declara chiar pe Bibescu,voda, mare patriot, si gata sa prijine revolutie. Ioan Catina indeamna chiar la violenta, ispitindu-i pe revolutionar sa parjoleasca si sa darama totul. Din fericire indemnul poetului nu e urmat de revolutionari. Pruncul roman contine si articole importante unele despre situatia sociala grava, clacasii de exemplu nu aveau pamant si erau cei mai nepastuiti. Pruncul roman a dus o campanie de impropriire a acestora.

O alta publicatie a fost "Poporul Suveran" condusa de catre poetul Dimitrie bolintineanu. Apare de 2 ori pe sapt. fiind intitulata gazeta politica si literala, din fericire adopta un stil mai sobru, fara lozinci, si fara retorica specifica Pruncului Roman. Din redactie au facut parte Nicolaea Balcescu, Grigore Alexandrescu, Cesar Bolliac, Alexandru Zane. De la bun incaput poporul suveran s-a pus in slujba celor multi, a drepturilor acestora.Poporul suveran nu va ezita sa intre in polemica la un momendat cu Pruncul Roman, acuzand tocmai retorica acestuia din urma. Intro privinta insa publicatiile revolutionare aveau acelasi crez, e vb. de unire. Amandoua publcatiile si-au incetat aparitiile in momentul in care revolutia se afla in pericol. In acesta perioada de 3 luni, au aparut si publicatii oportuniste, care s-au folosit de contextul revolutionar, pt. propriile interese. O astfel de publcatie editata de Alexandru Cretulescu, intitulata "Reforma", promova interesele boerimii , vazuti ca oameni onesti, altruisti, dispusi sa-si sacrifice averea pt. binele comun al patriei.

O alta publicatie la fel de oportunista a fost "Amicul comerciantilor", care a trait doar o saptamana. Redactorul responsabil a fost un oarecare C. Andronic. Acesta sustinea nici mai mult nici mai putin decat ca revolutia a reusit deoarece comerciantii si-au inchis pravaliile si au pornit spre palat sa-l dea jos pe Voda. In mod evident vem de a face cu o situatie de conjunctura, an care boer si comerciantii au procedat precum lupii, care isi schimba parul dar nu si naravul. Alte publicati care au aparut pe parcursul acestor 3 lun au fost: Universul, Constitutional, Propaganda (1 nr. a aparut doar), iar la Craiova publicatia "Nationalul".Toate aceste publicatii muntene au exploatat entuziasmul specific manifestarii libertatii in presa. Mesajul a fost unul revolutionar, dar acest mesaj a continut vorbe multe si idei putine.

In Transilvania revolutia a fost o lupta pe viata si pe moarte. Fara retorica, in care au fost implicate publicatii romanesti, printre care cele deja exsitente, gazetele lui Gheorghe Balitz (Gazeta de Transilvania, Foaie pt. Minte inima si Literatura), Timotei Cipariu au scos alte publicatii la Blaj, e vb. de "Organul luminarii" - 1847, si care din 1848 se va intitula "Organul national". Acelasi Cipariu scoate in 1848 "Invatatorul Poporului" supraintitulata "Foita pt. popor si limba poporului". LA sibiu in 1983 apare "Telegraful roman" sub conducerea lui Florian Aaron, una dintre cele mai importante publicatii romanesti din Transilvania.

La Budapesta "Sigismunt Papp" a editat "Amicul poporului f. apropiat de cercul revolutionar maghiar, iar in iunie 1849 acelasi Papp editeaza saptamanalul "Democratia". Revolutia mergea prost in Transilvania, pt. ca revolutionarii romani si cei maghiari nu s-au inteles pt. a lupta impreuna. In aceste conditii in martie 1849 Cezar Bolliac scoate la Brasov ziarul "Expatriatul" incercand sa promoveze ideea nevoii de intelegere intre revolutionarii maghiari si romani dar mult prea tarziu. La Cernauti , 1848, Gheorghe si Alecu Hurmuzachi au scos publicatia intitulata "Bucovina", la care a lucrat Aron Pumnul dar si Gheorghe Baritz, fugit din Transilvania, sau Cogalniceanu, Cuza, Alexandri si Costache Negri exilat din Moldova.

Infrangerea revolutiei din 1848 de catre armatle otomane, tariste si habsburgice a insemnat pierderea libertatii de expresie, precum si plecarea in exil a fruntasilor revolutionari. In Molodova regimul este ujnul mai bland sub domnitorul Grigore Ghica, iar Dancu Stirbei instaureaza un regin dur in Muntenia. Publicatiile sunt controlate strict astfel incat revolutionarii exilati la Paris vor edita aici publicatii precum: Romania Viitoare, Republica Romana, sau Junimea Romana. Cei mai importanti editori sunt: Cea Rosetti, Ion si Dimitrie Bratianu, Nicolae Bolescu, Gheorghe Magheru.

In Moldova situatie este mai buna, cativa tineri scot publcatia "Zimbrul" in 1850, unde Alexandrii publica poeziile lui celebre, "Baladele". Dupa venirea din exil Alexandri fondeaza revista "Romania Literala", iar "albina" lui Gheroghe Asachi isi schimba denumrea in "Gazeta de Moldova". In 1853, izbucneste razboiul Crimei, acest razboi va avea consecinte directe, pozitive, asupra Tarii Romanesti si Moldovei, pt. ca au deschis problema unirii.

Publicatia: Cele 3 Crisuri - bib. jude cota: V 1737

ultima ora de curs din semestru