Limbajul
Mass-Media
Master
anul I, sem I
RAPORTUL
IMAGINE - TITLU IN PRESA SCRISA
Stilul publicistic "apare și se dezvolta in condițiile intemeierii și dezvoltarii presei in limba romana, ca expresie a publicizarii, a interpretarii pentru public a vieții social-politice și culturat-științifice, naționale și internaționale." Rolul de comunicare și cunoaștere pe care il are acest stil se constituie prin impletirea funcției referențiale cu funcția conativa și cu cea expresiva. Funcția referențiala este indispensabila oricarei comunicari deoarece in fiecare act de cunoaștere emițatorul se raporteaza la un referent in jurul caruia se centreaza mesajul; funcția conativa este importanta deoarece cu ajutorul ei emițatorul persuadeaza, influențeaza opinia receptorului, aceasta funcție este centrata spre emitatorul mesajului, ea exprima atitudinea emitatorului fata de continutul mesajului spus si fata de situatie. Mesajul aduce informatia despre emotiile, sentimentele si ideile emitatorului si poarta amprenta suviectivitatii acestuia, iar funcția expresiva se refera la actul comunicativ care reflecta in special emoțiile, atitudinile, sentimentele, dorințele, nevoile emițatorului in raport cu mesajul pe care il transmite. In stilul publicistic emițatorul este preocupat de situarea destinatarului intr-o anumita perspectiva ideologica, politica, culturala din care acesta sa recepteze conținutul informațional pe care i-l transmite prin enunțul sau. In afara de relația care se stabilește intre emițator și destinatar, un alt raport important la nivelul acestui stil este intre text și mesaj. Intalnim astfel doua tipuri de texte: textul informativ sau de "mica publicitate" care e condițķonat de limitele spațiale impuse de publicațiile cotidiene, și textul care are ca dominanta componenta pesuasiva. In ceea ce privește raportul cu limba literara, stilul publicistic se situeaza "mediator intre cele doua variante ale limbii naționale, scrisa și orala, tinzand insa spre impunerea variantei scrise literare. Aceasta tendința face ca zona de suprapunere cu limba literara comuna sa fie relativ ampla și sa se afle in permanenta extindere." Se intampla acest lucru datorita faptului ca emițatorul ia in considerație destinatarul colectiv, prin urmare selecteaza termeni din vocabularul popular, iar urmarea este crearea unei zone de interferența a limbii literare scrise cu limbajul popular. Tot textele publicistice sunt cele care adopta neologisme care raman, de cele mai multe ori, neadaptate la sistemul limbii. In presa scrisa actuala se observa o inclinație spre procedeul de a alatura o imagine, sau mai multe unei știri. Aceasta este o arma a manipularii receptorului, deoarece imaginea poate fi interpretata. De obicei autorul articolului ofera propria interpretare, care poate susține articolul propriu-zis iar receptorul neavizat primește de obicei interpretarea ca atare. De cele mai multe ori imaginea corespunde știrii, dar exista și articole care folosesc imaginea pentru a da impreaia de senzațional. Aceasta impresie poate fi provocata și de titlul articolulu, care trebui sa fie o idee principala a textului. Uneori titlul este folosit pentru a "seduce" sau a sensibiliza cititorul. Stelian Dumistracel propune o tipologie a titlurilor: - "titlul clasic tradițional", - "titluri bazate pe jocuri de cuvinte", - "titluri care exploateaza valorile stilistice ale unor semne de punctuație", - "titluri care utilizeaza rimele", - "titlurile-citat", - "titluri care parafrazeaza", - "titluri interogative sau exclamativ-imperative", - "titulri defective de predicat", - "titluri evazive, care deruteaza cititorii".
Atat titlul cat și imaginea fotografica de obicei
au mai multe funcții cum ar fi: produc așteptari,
informeaza, (dez)ambiguizeaza mesajul, stimuleaza atenția
și interesul, delecteaza și manipuleaza receptorul. Acest
amestec de registre pare superficial daca punem accentul doar pe imagine
(imaginea fotografica care atrage atenția și imaginea titului
care intotdeauna e scris cu caractere mai mari decat restul textului și
care de obicei sunt colorate pentru a atrage atenția asupra lor),
insa cititorul parcurgand cu vederea toate paginille ziaruluise va opri
asupra articolului care ii va atrage
atenția și il va citi inaintea
altora. In ceea ce privește titlul, Maria Cvasnii Catanescu
afirma ca: "Teoretic, titlul jurnalistic este un construct a
carui forma concreta de reprezentare trebuie sa respecte
regulile codificate in lucrarile descriptive și normative de
specialitate. Regula esențiala de buna formare a titlului
presupune adecvarea acestuia la competența de lectura a cititorului mediu: in
consecința, sunt recomandabile titlurile concise, simple ca
structura lexico-gramaticala, eliberate de prețiozitate și
opulența figurativa și mai ales nonambigue. In
practica, publicistica romaneasca actuala intreține și
supraliciteaza retorica titlului spectaculos și șocant, fondat
pe multiple artificii lexico-semantice, gramaticale și figurative"
Eterogenitatea limbajului publicistic este evidenta sub mai multe
aspecte cum ar fi varietatea mijloacelor de codare a mesajelor, avind ca
tinta persuadarea cititorului vizibila in folosirea mijloacelor
mixte de persuasiune: text și/sau imagine. Pentru a vedea daca
imaginea ajuta la ințelegerea textului vom urmari exemplele
urmatoare:
Imagine 1: "MINUNE!
! Un schior a fost salvat dupa ce a stat aproape o ora sub zapada!"
Aceasta imagine corespunde unui text ce are
urmatorul titlu: "MINUNE! Un schior a fost salvat dupa ce a stat
aproape o ora sub zapada!" Dupa cum observam in cazul
de fața imaginea nu este ilustrativa pentru text, insa in
lipsa unei fotografii instantanee ziaristul este nevoit sa aleaga o
alta imagine care nu corespunde in proporție de 100% nici titlului și nici articolului
propriu-zis. In schimb senzaționalul este surprins sub o alta
forma și anume imaginea unui alpinist pe marginea unei prapastii
inzapezite. Singurele asemanari intre articol și imagine ar
fi: zapada abundenta și riscul pe care și-l asuma
alpinistul datorita situarii in apropierea unei prapastii. Titlul
este urmat de un altul care dorește a rezuma txtul articolului: "Un schior
de 53 de ani a supravietuit ca prin minune, in conditiile in care a
stat 45 minute sub zapada, in urma unei avalanse in Alpii
francezi."
Cel dintai titlu este scris lizibil și
primul cuvant care se vrea a atrage atinția este scris cu litere
majuscule. Este un singur cuvint, abstract tocmai pentru a starni curiozitatea
și interesul cititorului pentru respectivul articol.
Imagine 2: "Gheata la malul marii"
Titlul articolului este scurt și de aceea
prezinta avantajul economiei de limbaj și tocmai din aceasta
cauza se pune accentul pe imagini. De aceasta data imaginile 2
și 3 sunt reale și nu doresc sa dea cititorului o
perspectiva apropiata de conținutul articolului cum se intampla
in imaginea 1, ci una exacta. Aici imaginile completeaza textul
și dau expresivitate acestuia, facand știrea mai ușor de
perceput.
Imagine 3: "Gheata la malul marii"
Imaginea
4: "Haiti: dezastrul de dupa
cutremur"
Imaginea 5: "Haiti: dezastrul de dupa cutremur" 
Și in acest caz titlul este pus in umbra de expresivitatea pozelor, acestea fiind cu mult mai șocante decat cuvintele din introducerea articolului: "Cadavrele sunt adunate laolalta pentru a fi inhumate in gropi comune. Autoritatile din Haiti considera ca numarul victimelor ar putea depasi 200.000." Datorita impactului imens pe care il au pozele asupra cititorului acestea sunt scoase in evidența prin dimensiunile mai mari și poziționarea in pagina. Chiar daca conținutul articolului impresioneaza, imaginile au un impact mult mai puternic asupra receptorului.
Pozele prezinta realitatea, iar claritatea cu care este redata fiecare fotografie ii induce cititorului o anumita stare, imaginile sensibilizand mult mai mult decat textul propriu-zis. Astfel, privind imaginile și citind textul in paralel, starea receptorului se potențeaza considerabil. Ințelegem astfel ca rolul imaginilor alaturate unui articol este foarte mare, uneori pot inlocui chiar textul daca sunt foarte expresive; insa pentru un efect puternic asupra cititorului fotografiile așezate langa un titlu șocant au o mare influența asupra cititorului, manipuland cand este cazul opinia acestuia. Imaginea 6: "Un bebelus de 8 luni a fost gasit in zapada langa mama lui beata moarta" 
Titlul unui articol trebuie sa rezume conținutul intregului text și de asemenea trebuie sa fie cat mai clar pentru a putea fi ințeles corect de cititorul obișnuit. Tocmai de aceea apar titluri care pretinzand ca doresc sa fie cat mai concise folosesc cuvinte ce aparțin limbajului familiar: "mama lui beata moarta". Aceasta sintagma pare a fi oarecum pleonastica, deoarece nu putem spune "beata mult" sau "beata puțin", iar calificativul "moarta" este mai degraba o forma de superlativ pentru substantivul "beata". Subtitlul insa pare a fi adevaratul titlu al acestui articol: "Un bebelus in varsta de opt luni a ajuns la Spitalul Judetean De Urgenta Vaslui dupa ce a fost gasit de un localnic zacand in zapada." In ceea ce privește relația dintre imagine și titlu pare ca intre cele doua nu exista foarte multe apropieri deoarece fotografia ilustreaza de fapt o femeie, insa nu pare a fi beata ci este lovita. In articol nu este menționat faptul ca mama bebelușului ar fi fost batuta, dar probabil ca este vorba despre aceleași motive editoriale și in cazul imaginii 1, neexistand o poza cu mama și fiul sau s-a ales o poza care sa influențeze cititorul intr-un mod asemanator. Imaginea 7: "Dovada relatiei extraprofesionale!" 
Imaginea 8: "Dovada relatiei extraprofesionale!" 
Imaginea 9: "Dovada relatiei extraprofesionale!" 
In cazul presei tabloide relația titlu-imagine este diferita fața de cea intalnita in articolele de informare. Toate revistele de acest gen se bazeaza in primul rand pe imagine care trebuie sa cuprinda intreaga acțiune la care va face referire articolul. Fotografiile trebuie sa fie clare și mari, și de asemenea trebuie sa deduci titlul textului privindu-le. Ele sunt centrul articolului, mai ales ca acesta se bazeaza doar pe poze, daca este vorba de un articol paparazzi. Deoarece ele sunt cele care reflecta intreaga acțiune, textul in sine vine doar cu amanunte minore care sa faca cadrul principal și sa introduca imaginile intr-o poveste". Aceste fotografii pot manipula cititorul caruia i sa va induce o anumita opinie de catre autor, astfel cel care privește imaginile și citește și articolul va vedea in pozele respective ceea ce autorul il face sa vada. In cazul de fața cititorul nu poate fi manipulat in mod direct deoarece in imaginile respective se face o analiza diacronica a evenimentelor: in imaginea 7 observam alatutarea celor doi care mai apoi vor fi protagoniștii unei presupuse relații. Aceasta imagine incearca sa creeze cititorului impresia de apropiere intre cei doi, pentru ca mai apoi sa apara textele unor mesaje. Prin aceasta prima poza cititorul este pregatit pentru cele ce vor urma, i se sugereaza o posibila relație pentru a parea mai plauzibile urmatoarele doua. Este tot o modalitate de persuadare a receptorului și de a-l duce pe acesta intr-un anumit punct. In ceea ce privește titlul articolului: "Dovada relatiei extraprofesionale!", acesta este scurt și concis, fiind urmat de un subtitlu care rezuma articolul cu pricina: "Mesajele dintre soția lui Irinel Columbeanu și fostul ei șofer au ieșit la iveala. Revista Ciao! publica in numarul aparut astazi pe piața dovada ca intre Monica și angajatul ei a existat o poveste romantica." Cum am precizat și mai inainte, in acest tip de articol pe primul plan se afla imaginile iar textul nu face altceva decat sa susțina ceea ce imaginile sugereaza deja. Imaginea 10: "Cosmina Pasarin, preferata de TVR in defavoarea Soranei" 
Imaginea 11: "Cosmina Pasarin, preferata de TVR in defavoarea Soranei" 
Spre deosebire de majoritatea tabloidelor care apeleaza la imagine mai degraba decat la text pentru a prezenta anumite evenimente, in cazul de fața suntem puși in fața altei tactici. Deoarece titlul menționa numele a doua persoane publice, imaginile au fost acelea care au pus accent nu pe situație ci pe protagonistele evenimentului. Astfel, articolul este insoțit de doua imagini unde fetele apar sumar imbracate. Se pare ca aceasta este o alta tehnica de a atrage atenția cititorului asupra textului, și este uitlizata deoarece paparazzi nu au surprins nicio fotografie care sa poata fi folosita pentru a intari cele precizate in articol. Din lipsa acestui tip de poze, au ales o alta modalitate car atrage publicul: imagini cu fete imbracate sumar. Din aceasta cauza, acest articol spre deosebire de cel prezentat anterior are funcția de manipulare mai puțin pregnanta, poate chiar inexistenta. Tacticile folosite depind de publicație și de tipul de informație pe care o promoveaza. Astfel nu putem afirma ca exista o anumita tehnica care poate manipula mai mult cititorul deoarece acest lucru difera de la un ziar la altul. Imaginea este in stransa legatura cu titlul și cu intreg articolul, oferind de obicei o viziune in plus, iar de alte ori fiind baza intregului articol. In concluzie, imaginea este pivotul noii lumi. Traim intr-o societate in care rolul imaginii devine din ce in ce mai important iar in unele cazuri, din punctul meu de vedere, arta de a persuada intr-o comunicare publica este esențiala. Imaginea influențeaza, șocheaza receptorul și uneori il incita sa participe la construcția mesajului. In cazul titlului, acesta are rolul esențial de a dirija și influența lectura și de a aduce in discuție tema propusa. BIBLIOGRAFIE Cvasnii Catanescu, Maria, Retorica publicistica de la paratext la text, Editura Universitații din București, București, 2006. Dumistracel, Stelian, Limbajul publicistic din perspectiva stilurilor funcționale, Institutul European, Iași, 2007. Irimia, Dumitru, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1986. SURSE: www.click.ro www.ciao.ro www.libertatea.ro www.cancan.ro www.evz.ro www.jurnalul.ro
