REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO SI TELEVIZIUNE in perioada 15 octombrie-25 noiembrie 2007

REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO SI TELEVIZIUNE

in perioada 15 octombrie-25 noiembrie 2007

In perioada 15.X.-25.X.2007, au fost monitorizate 6 posturi de radio (Radio Romania Actualitati, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio Info Pro) si 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea, Acasa, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, National TV, Antena 3, B1 TV, OTV). Alegerea acestora s-a facut in functie de mai multi factori: audienta, acoperire nationala, pondere a emisiunilor informative si de dezbatere, asumarea unui rol cultural si educativ.

S-au efectuat 540 de ore de monitorizare, urmarindu-se in special transmisiunile de la ore de varf, emisiunile de stiri si dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar interventiile verbale si mesajele scrise (titrari, crawluri) pentru care isi asuma responsabilitatea redactorii si colaboratorii posturilor respective, nu si secventele verbale apartinand invitatilor in studio.

In urma unei analize comparative a rezultatelor monitorizarii, atragem atentia in primul rand asupra unor neglijente foarte mari in redactarea crawlurilor (de exemplu: la Antena3), in care apar des cuvinte fara semnele diacritice specifice alfabetului romanesc, greseli de ortografie, greseli tipice tastarii si editarii computerizate (contaminari intre structuri, elemente parazitare produse de stergerea incompleta a unei secvente, cuvinte lipsa etc.), erori grave de punctuatie. Intrucat textul scris ramane mult timp pe ecran sau se reia de mai multe ori, fixandu-se in memoria telespectatorului-cititor, erorile din aceasta zona sunt mult mai grave decat cele din rostire, care pot trece neobservate.

In anexele la acest raport sunt cuprinse listele erorilor inregistrate, insotite de o scurta descriere si, de cele mai multe ori, de indicarea variantei corecte. Faptele semnalate nu se plaseaza totusi la acelasi nivel intr-o ierarhie a abaterilor de la corectitudinea limbii. Unele nu constituie greseli grave, ci doar alegeri neinspirate, intre mai multe posibilitati admise in limba, dar respinse de un anumit context stilistic. Altele fac obiectul unor controverse chiar intre specialisti, fiind condamnate vehement de unii lingvisti, dar acceptate de altii (si in functie de o modificare in timp a normelor: cu variatii reflectate in diferentele dintre editiile succesive ale dictionarelor si ale indreptarelor). In fine, sunt greseli (balbaieli, repetitii, cacofonii, clisee) scuzabile in conditiile unei transmisiuni in direct, sub imperiul grabei si al emotiei.

Vom insista in cele ce urmeaza asupra erorilor elementare, unanim recunoscute si care, din pacate, se repeta intr-un mod extrem de suparator (cele mai frecvente sunt: dezacordurile, folosirea relativului care fara prepozitia ceruta, forme precum vroia, sa aibe etc.).

Prezentam, in continuare, principalele erori, grupate dupa nivelul lingvistic la care apar: greseli de ortografie, punctuatie, ortoepie, morfologie si sintaxa, lexic si semantica, structura textuala, stilistica si pragmatica.

I. FONETICA, ORTOEPIE

In acest domeniu, au fost inregistrate diverse tipuri de greseli. Cele mai frecvente sunt cacofoniile (si greselile rezultate din incercarea de evitare a acestora), accentuarile gresite, pronuntiile gresite ale unor neologisme si ale unor nume proprii, pronuntiile populare si regionale, precum si cele hipercorecte etc.

1. Cacofonii

Un tip de greseala foarte frecvent, scuzabil in exprimarea libera, dar nu si in cazul citirii unor texte deja redactate, este cacofonia, efect acustic dezagreabil, rezultat din repetarea sau combinarea sunetelor sau a silabelor in enunt. Aceasta combinare trimite la cuvinte vulgare (tabuuri lingvistice):

"cantareata clarifica care sunt" (Acasa TV, 7.XI);

"ea va juca cateva secvente alaturi de" (Acasa TV, 14.XI); corect: "va juca in cateva secvente";

"s-au luptat sa supravietuiasca cateva ore bune" (National TV, 5.XI);

"puteti fi la fel ca cele doua fete" (Prima TV, 21.X); corect: "ca aceste doua fete";

"pe banca campioanei" (Pro TV, 25.XI); corect: "pe banca echipei campioane";

"ca orice cetatean" (Radio Romania Actualitati, 17.XI); corect: "ca orice locuitor";

"muzica care s-a facut odata" (TVR2, 10.XI); corect: "muzica facuta";

"sa se afirme ca centru reprezentativ" (TVR Cultural, 28.X); corect: "drept/in calitate de centru";

"ca sa intre topul la fix" (Radio Kiss FM, 25.XI); corect: "ca sa intre topul melodiilor la fix";

sau, pur si simplu, este disonanta din cauza repetarii unor grupuri de sunete:

"deoarece cele mai multe" (Realitatea TV, 16.X); corect: "deoarece majoritatea".

Recomandabil este ca evitarea cacofoniei sa se faca prin reformulare. In multe situatii insa, este preferata introducerea unui cuvant parazitar (virgula, si) intre grupurile care se asociaza cacofonic. Pentru intervalele monitorizate nu s-a identificat nicio situatie in care cacofonia sa fie evitata prin rostirea cuvantului virgula (in mod ridicol, pentru ca virgula este un semn de punctuatie), dar s-au inregistrat destule contexte in care se foloseste si:

- "ca si concluzie, ce-ar trebui sa facem?" (Acasa TV, 23.X); corect: "ca o concluzie"

"ori ca brand, ori ca si creator de evenimente" (TVR Cultural, 28.X); corect: "drept creator"

"ca si comentator sportiv" (Radio Romania Actualitati, 25.XI); corect: "in calitate de comentator".

De la contextele in care este justificat (dar nerecomandat) de evitarea cacofoniei, si si-a extins uzul, aparand frecvent, parazitar, in contexte in care nu evita o cacofonie, pe langa prepozitia calitatii ca:

"e cel mai mare de la noi ca si numar de clienti" (Radio Romania Actualitati, 5.XI); corect: "ca numar";

"lucra ca si taximetrist" (Radio InfoPro, 19.X); corect: "lucra ca taximetrist";

"ce-nseamna asta ca si decodificare" (Realitatea TV, 14.XI); corect: "ca decodificare";

"ca si tentatie de a alege in afara cuplului" (TVR2, 17.XI); corect: "ca tentatie".

2. Accentuari gresite. Greselile de accentuare (prin raportare la DOOM²) privesc mai multe clase de cuvinte.

2.1. Neologisme:

"o reuniune cu diaspora romana" (Antena 1, 10.XI); corect: "diaspora";

"o tara unde mafia are o cifra" (Antena 1, 16.XI); corect; "mafia";

"in casa se afla si o butelie" (National TV, 20.XI); corect: "butelie";

"neputinciosi in fata furiei naturii, oamenii" (TVR2, 24.X); corect: "furiei";

"nu va suparati, asta e un seif in care intri ca sa-ti numeri banii?" (TVR2, 14.XI); corect: "seif";

"zeci de oameni pasionati de domino" (TVR2, 17.XI); corect: "domino";

"si care a devenit un idol national" (TVR Cultural, 14.XI); corect: "idol";

"ma gandesc doar la derbiul cu Steaua" (Realitatea TV, 15.XI); corect: "derbiul" (se accepta si grafia derby-ul);

"derby-ul care este discutat" (B1TV, 8.XI); corect: "derby-ul";

"in acest moment sunt in legitima aparare" (OTV, 18.XI); corect: "legitima";

"un concert cu caracter umanitar" (National TV, 5.XI); corect: "caracter";

"are un caracter national" (B1TV, 28.X); corect: "caracter";

"presedintele Asociatiei Editorilor din Romania" (TVR2, 24.XI), corect: "Editorilor";

"odata lansat acest program, editorii se pot inscrie in acesta" (Radio Kiss FM, 22.XI); corect: "editorii".

2.2. Cuvinte din fondul vechi:

"ca nu vine poporul roman sa faca el legea cu pricina" (Antena 1, 23.X); corect: "pricina";

"maine si poimaine" (Pro TV, 17.XI); corect: "poimaine";

"incotro" (Antena 3, 19.X); corect: "incotro";

"s-a dovedit dusman al poporului" (TVR Cultural, 11.XI); corect: "dusman".

2.3. Nume proprii:

"corespondentul nostru Adrian Olariu" (National TV, 22.X); corect: "Olariu";

"Alex Ferariu va prezinta stiri" (National TV, 23.X), corect: "Ferariu";

"aici la noi pe strada la Horia Macelariu" (Radio 21, 6.X); corect: "Macelariu";

"colega mea, Ileana Pescariu" (Radio 21, 13.XI); corect: "Pescariu";

"la telefon este domnul Octavian Morariu" (Realitatea TV, 30.X); corect: Morariu;

"Eugen Coseriu" (TVR1, 20.XI); corect: "Coseriu".

Acest tip de accentuare a numelor proprii este foarte raspandit, pronuntia corecta aparand mult mai rar decat cea incorecta. Regula de accentuare este urmatoarea: numele proprii care provin de la nume de agent (Olariu, Ferariu, Macelariu, Pescariu, Morariu, Coseriu de la olar, f(i)erar, macelar, pescar, morar, cosar/coser) se accentueaza pe radical, ca substantivele nume de agent corespunzatoare, nu pe segmentul final. Accentul se plaseaza pe segmentul final in cazul numelor proprii de provenienta greceasca (Caragiu, Catargiu, Vasiliu etc.); acest ultim tip accentual a fost adoptat, in mod analogic, si pentru numele proprii din prima categorie.

2.4. Forme verbale:

"spuneti-mi si mie" (National TV, 15.XI); corect: "spuneti‑mi";

"spuneti-ne daca inaintea aparitiei" (Realitatea TV, 12.XI); corect: "spuneti‑ne";

"spuneti-ne, domnule ambasador, niste reguli" (TVR Cultural, 30.X); corect: "spuneti‑ne";

"spuneti-mi de unde aceasta idee" (TVR Cultural, 20.XI); corect: "spuneti‑mi";

"nu toleram asemenea manifestari artistice, scoteti-le" (Realitatea TV, 14.XI); corect: "scoateti-le";

"credeti-ma!" (Pro TV, 19.X); corect: "credeti-ma!";

"tineti-o" (TVR1, 3.XI); corect: "tineti-o";

"trimiteti-ne fotografii" (B1TV, 22.XI); corect: "trimiteti-ne";

"faceti-o" (TVR1, 26.XI); corect: "faceti-o".

Verbele afectate de deplasarea accentului apartin conjugarii a treia (a spune, a scoate, a crede, a trimite, a face) si sunt la modul imperativ, persoana a doua plural, de obicei insotite de forme clitice ale pronumelui personal (din punctul de vedere al accentului, verbul si cliticul atasat lui functioneaza ca o singura unitate). In mod normal, verbele de conjugarea a treia au accentul pe radical, insa accentul se deplaseaza pe sufix sub influenta tiparului accentual al verbelor de conjugarea a doua (a placea, a vedea etc.), ale caror forme de imperativ (si de indicativ prezent) se accentueaza pe sufix (placeti, vedeti). Formele incorecte de imperativ ar corespunde deci unor forme neacceptate de infinitiv ca: a spunea, a scotea,a credea, a tinea, a trimitea, a facea.

Un caz special il reprezinta paradigma de prezent a verbului a fi (persoanele intai si a doua plural), pentru care DOOM¹ accepta forme paralele: suntem/suntem, sunteti/sunteti, dar DOOM² intregistreaza numai formele suntem, sunteti:

"ca si in episodul trecut, suntem in biblioteca Televiziunii Romane" (TVR Cultural, 20.XI); corect: "suntem".

3. Pronuntii gresite apar in cazul mai multor clase de cuvinte.

3.1. Neologisme mai vechi in limba, adaptate la sistemul limbii romane, a caror pronuntare gresita nu este tolerabila:

"Fara sa-l treci pe statul de plata" (National TV, 21.XI); corect: "statul";

"O siringa folosita pentru consumul de stupefiante" (Realitatea TV, 31.X); corect: "seringa";

"pancardele" (Radio Romania Actualitati, 8.XI), corect: "pancartele";

"proprietati afrodisiace" (Radio InfoPro); corect: "afrodiziace";

"desprinderea fuselajului" (Antena 3, 30.X); corect: "fuzelajului";

"Pe strada, la servici, la magazin" (Realitatea TV, 10.XI); corect: "serviciu";

"servici aveti, din ce traiti?" (TVR2, 5.XI); corect: "serviciu";

"Se pot duce la servici cu bicicleta" (TVR Cultural, 30.X); corect: "serviciu";

sau mai noi/cu aspect strain, in cazul carora ezitarile sunt explicabile prin neconcordanta dintre grafie si pronuntie:

ruigbi] (Pro TV, 27.X); corect: "[ragbi]";

[ruigbi], [roegbi] (Radio InfoPro, 21.X); corect: "[ragbi]";

"este o piesa dintr-un [patal] mai mare" (B1TV, 1.XI); corect: [pazal];

"[brocherii]" (Antena 3, 27.X); corect: "[brocarii]".

Greseli frecvente se inregistreaza in reproducerea sunetului x intervocalic:

- "rezultatele [ecsaminarilor] facute de . " (Realitatea TV, 4.XI); corect: "[egzaminarilor]";

"pentru memoria [ecsilului] romanesc" (TVR Cultural, 9.XI); corect: "[egzilului]";

"va propunem acum un [ecsercitiu] de stil" (TVR Cultural, 14.XI); corect: "[egzercitiu]";

ecsemplu]" (Pro TV, 27.X); corect: "[egzemplu

"sa treaca [ecsamene]" (B1TV, 28.X); corect: "[egzamene]".

3.2. Nume proprii straine:

"daca ma uit numai la [olempic marsei]" (B1TV, 22.X); corect: [olempic];

"[mõteñ rus]" (B1TV, 3.XI); corect: "[mõta rus]"

"Tribune de Genève [tribune de geneve]" (Antena 3, 20.X); corect: [tribyn də ənev

"Le Figaro [le figaro]" (Antena 3, 25.X); corect: [lə figaro];

si, accidental, nume proprii autohtone:

"locuitorii orasului Ocna Sugartag" (National TV, 5.XI); corect: "Sugatag".

3.3. Pronuntii hipercorecte apar in cazurile in care vorbitorul simte o forma ca fiind gresita sau populara/regionala si incearca sa o inlocuiasca printr-o alta forma, pe care el o considera corecta:

"si totusi, vereghetele de pe deget va lipsesc" (Acasa TV, 31.X); corect: "verighetele";

"pe un petec de pamant" (National TV, 23.X); corect; "petic";

"si-au dat in petec" (Pro TV, 18.XI); corect: "petic";

"sa-si ia un bidon de-ala de plastec" (Radio 21, 24.X); corect: "plastic";

"nu-i poate impiedeca" (Antena 3, 25.X); corect: "impiedica";

"si-au intins tentacolele in toata lumea" (Acasa TV, 5.XI); corect: "tentaculele";

Unele forme asemanatoare sunt de fapt variante mai vechi ale unor imprumuturi culte, neacceptate ca atare de norma de azi:

"doreste cineva sa adaoge ceva?" (Realitatea TV, 29.X); corect: "adauge";

"repaos" (Pro TV, 17.XI); corect: "repaus";

"autovehicol" (Radio InfoPro, 24.X); corect: "autovehicul".

3.4. Pronuntii populare, regionale (specifice pentru zona sudica, in special pentru zona Bucurestiului):

"a ridicat-o din cenuse" (Acasa TV, 17.X); corect: "cenusa";

"la ultima camase sau la ultima pereche de ciorapi" (TVR Cultural, 11.XI); corect: "camasa";

"mai trage din tigare" (Radio 21, 31.X); corect: "tigara".

Pronuntii gresite care au drept cauza false analogii:

Pronuntia gresita a neologismului itinerar, prin analogie cu onorariu, acvariu etc.:

"Si ati ajuns la un itinerariu european" (TVR Cultural, 30.X); corect: "itinerar".

II. ORTOGRAFIE, PUNCTUATIE

Cele mai frecvente greseli din aceste domenii, extrase mai ales de pe crawl si de pe titraj, privesc folosirea cratimei si a virgulei, scrierea cu unu, doi sau trei i, scrierea cu majuscule, grafia numelor proprii, abrevierile. Nu am reluat aici numeroasele greseli de tehnoredactare (litere sau cuvinte lipsa, folosirea altor ghilimele decat cele romanesti, lipsa spatiului dintre cuvinte, dupa punct sau dupa punctele de suspensie etc.) care pot fi urmarite in tabelele anexe.

1. Greselile care privesc folosirea cratimei constau atat in aparitia acestui semn atunci cand nu e cazul, cat si in lipsa lui, in unele contexte in care ar fi fost necesar.

1.1. Cratima apare superfluu in urmatoarele tipuri de contexte:

(a) in scrierea cuvintelor continand prefixe sau prefixoide, pentru care se recomanda scrierea legata:

"operatiune anti-terorism" (National TV, 5.XI); corect: "antiterorism";

proteste anti-guvernamentale" (National TV, 22.XI); corect: "antiguvernamentale";

"guvernul olandez, acuzat ca finanteaza o organizatie anti-israeliana" (OTV, 26.X); corect: "antiisraeliana;

"pregatiri anti-gripa" (Antena 3, 30.X); corect: "antigripa";

"super-marketuri" (Antena 3, 3.XI); corect: "supermarketuri";

(b) pentru atasarea articolului la unele substantive neologice, in situatiile in care finala cuvantului permite atasarea directa a acestuia:

- "laptop-uri" (Prima TV, 21.X); corect: "laptopuri";

job-ul tau" (B1TV, 24.XI); corect: "jobul";

"summit-ul" (Antena 3, 19.X); corect: "summitul";

exceptie fac cuvintele terminate in w, y, pentru care se recomanda atasarea articolului prin cratima:

"derbyul" (Pro TV, 17.X); corect: "derby-ul";

(c) in scrierea unor neologisme, pentru care norma romaneasca este diferita de norma din limba de origine:

"week-end-ul trecut" (Pro TV, 25.XI); corect: "weekendul" (cf. fr., engl. week-end);

"minut de reculegere la toate meciurile din week-end in memoria lui Dobrin" (OTV, 26.X); corect: "week-end";

(d) accidental, probabil prin falsa analogie cu intr-o, dintr-o:

"este aceasta vre-o secta" (Acasa TV, 2.XI); corect: "vreo".

Cratima lipseste in mod nejustificat in urmatoarele situatii:

(a) in structura substantivelor compuse:

"prim procuror" (Pro TV, 26.X); corect: "prim-procuror";

"prim ministru" (TVR1, 20.XI); corect: "prim-ministru";

"prim secretar" (TVR1, 20.XI); corect: "prim-secretar";

"plutonier major" (Prima TV, 31.X); corect: "plutonier-major";

"agent sef" (Prima TV, 5.XI); corect: "agent-sef";

"redactor sef adjunct" (B1TV, 19.XI); corect: "redactor-sef";

"in prim plan" (TVR2, 25.XI); corect: "prim-plan";

"buna credinta" (Prima TV, 2.XI); corect: "buna-credinta";

(b) in structura unor adverbe sau adjective compuse:

"maine seara" (Antena 3, 30.X); corect: "maine-seara"

"post mortem" (Antena 3, 3.XI); corect: "post-mortem";

CFR on line" (TVR2, 9.XI); corect: "online/on-line";

(c) in structura substantivelor derivate cu prefixul ex-, care constituie o exceptie de la regula de scriere (fara cratima) a derivatelor:

- "ex presedinte al Romaniei" (TVR1, 23.XI); corect: "ex-presedinte";

(d) in structura unor substantive proprii:

- "Cluj Napoca" (B1TV, 19.XI); corect: "Cluj-Napoca".

Folosirile gresite ale virgulei constau, de asemenea, atat in aparitia ei nejustificata, cat si in lipsa ei din contexte in care normele de punctuatie o recomanda.

Virgula este gresit folosita:

(a) intre subiect si predicat:

"ambasadorul SUA la Bucuresti, a declarat, joi, ca" (B1TV, 15.XI); corect: "ambasadorul SUA la Bucuresti a declarat, joi, ca";

(b) inaintea conjunctiei coordonatoare copulative si:

"eu sunt tatal, si fratele jucatorilor".

Virgula ar trebui sa apara:

(a) pentru a separa structuri coordonate adversativ sau structuri coordonate cu ajutorul unor elemente corelative:

"incerc dar nu merge" (Pro TV, 19.X); corect: "incerc, dar nu merge";

"am sperat ca putem invinge dar []" (Pro TV, 4.XI); corect: "am sperat ca putem invinge, dar

"si nas si socru!" (Pro TV, 4.XI); corect: "si nas, si socru";

(b) pentru a delimita apozitia de restul frazei:

"Piero Piccinini avocatul lui Nicolae Mailat" (TVR1, 6.XI); corect: "Piero Piccinini, avocatul lui Nicolae Mailat";

"a afirmat ca ministrul Justitiei Tudor Chiuariu este un "tanar mafiot obraznic" (B1TV, 1.XI); corect: "ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, este";

"secretarul PSD, Titus Corlatean ii solicita" (Antena 3, 17.X); corect: "secretarul PSD, Titus Corlatean, ii solicita";

(c) pentru a izola circumstantialele (antepuse sau interpuse; pentru cele postpuse verbului, folosirea virgulei este, de obicei, facultativa):

- "prin telefon Laura Codruta Kovesi" (TVR2, 30.X); corect: "prin telefon, Laura Codruta Kövesi";

"Un barbat desi are 82 de ani si este bolnav ramane in inchisoare" (Antena 1, 14.XI); corect: "Un barbat, desi are 82 de ani si este bolnav, ramane in inchisoare";

"in privinta modalitatii de vot nu exista" (Antena 3, 25.X); corect: "in privinta modalitatii de vot, nu exista";

(d) pentru a marca elipsa verbului:

- "Copos agresat" (Prima TV, 29.X); corect: "Copos, agresat".

3. Greselile de grafie sunt de diverse tipuri.

3.1. Scrierea cu ii, in loc de i apare, probabil, pentru ca forma cu un singur i (desinenta de plural) este simtita ca fiind incorecta, si atunci se adauga un alt i, care ar fi reprezentat articolul hotarat, insa, in contextele de mai jos, nu exista articol:

"am fost foarte mandrii ca" (Acasa TV, 13.XI); corect: "mandri";

"suntem membrii ai acestui grup de state europene, si trebuie" (Antena 3, 3.XI); corect: "membri";

"dezvaluiri socante despre ce se intampla cu bani nostrii" (B1TV, 12.XI); corect: "nostri".

3.2. Scrierea cu ee, in loc de e

- "fara a creea locuri de parcare" (B1 TV, 21.X.2007); corect: "a crea". Forma cu doi e a aparut prin analogie cu alte forme din paradigma verbului, unde sunt doi e, unul din radacina si unul din afix (ex. indicativ prezent: creeaza).

3.3. Scrierea cu a

(a) in anumite situatii, pur si simplu nu sunt respectate reglementarile academice:

"asteptind" (TVR1, 16.X); corect: "asteptand";

"vinzari" (TVR1, 16.X); corect: "vinzari";

(b) in altele, reglementarile sunt cunoscute, dar aplicate gresit:

"bineanteles ca" (B1TV, 21.X); corect: "bineinteles" (Adverbul bineinteles se scrie cu i, nu cu a (intreg textul a fost scris fara diacritice, a fiind redat prin a); nu se scrie a, desi este in interiorul cuvantului, deoarece este un cuvant compus - bine + inteles).

3.4. Grafiile gresite ale unor nume proprii se inregistreaza fie ca urmare a faptului ca acestea contin semne inexistente in alfabetul romanesc:

"Munchen" (Prima TV, 18.X); corect: "München";

"Laura Condruta Kovesi" (Antena 3, 17.X); corect: "Laura Codruta Kövesi";

fie, pur si simplu, din necunoastere:

"regia Padurilor Kronstand" (Prima TV, 21.X); corect: "Kronstad

"Tokyo" (Prima TV, 31.X); corect: "Tokio".

3.5. Lipsa majusculelor pentru nume proprii sau pentru denumirea unor institutii:

"de-as fi scufita rosie" (Pro TV, 27.X); corect: "Scufita-Rosie" (in acest caz, lipseste si cratima);

"toti de la nationala" (Pro Tv 23.XI); corect: "Nationala" (numele echipei de fotbal);

ministru de externe (B1TV,15.XI); corect: "Externe";

"ministrul mediului" (Antena 3, 17.X); corect: "Mediului";

"ministrul muncii" (Antena 3, 19.X); corect: "Muncii".

4. Greselile care privesc abrevierile se impart in doua categorii.

4.1. Lipsa punctului care marcheaza abrevierea:

Orsova, jud Mehedinti (Prima TV, 29.X); corect: "jud.";

"subinsp" (Prima TV, 7.XI); corect: "subinsp.".

Abrevieri improprii:

"purt de cuv"/"purt. cuv" (Prima TV, 29.X); corect: "purtator de cuvant";

"sgt. maj." (Prima TV, 31.X); corect: "serg.-maj.";

"Administratia Nationala a Medicam." (Prima TV, 7.XI); corect: "Medicamentului".

III. MORFOLOGIE

Greselile intalnite pot fi grupate in mai multe categorii in functie de domeniul caruia ii apartin, cu mentiunea ca in anumite situatii domeniile interfereaza, deci nu pot fi clar separate. In clasificarea ulterioara, ne propunem gruparea a greselilor de morfologie in functie de clasa de cuvinte vizata (verb, substantiv, adjective, pronume etc.). Greselile vor fi exemplificate selectiv cu situatii frecvente dintre cele mai relevante.

Morfologia verbului

Incadrarea verbelor la o alta conjugare, asa cum s-a intamplat in cazul verbelor a bate,

a face si a simti. Verbele a bate, a face apartin conjugarii a treia (imperativele bateti, faceti cu accent pe radical); formele de imperativ bateti, faceti cu accent pe sufix, ar corespunde unor verbe de conjugarea a II-a (*a batea/*a facea). Verbul a simti apartine conjugarii a IV-a, iar timpul viitor (s-o simti) se formeaza cu un afix mobil si forma de infinitiv a verbului, (a) simti (conjugarea a IV-a), nu *a simte (forma corespunzatoare unui verb de conjugarea a III-a); de asemenea, verbul a se complacea apartine conjugarii a II-a (cu terminatia -ea), iar modul conditional-optativ se formeaza cu auxiliarul a avea si forma de infinitiv:

- "Bateti-i pe bulgari!" (KISS FM, 17.X.2007); corect: "Bateti-i pe bulgari!".

- "faceti-o" (TVR 1, 23.XI.2007); corect: "faceti-o!".

- "Irinel s-o simte bine? (Pro Fm, 19.X.2007); corect: "Irinel s-o simti bine?".

- "de ce barbatul s-ar complace sa fie prins la mijloc intre doua femei" (TVR 2, 17.XI.2007); corect: "s-ar complacea".

1.2. Deformarea formelor unor verbe in a caror structura se detaseaza sufixele -esc,

-ez; verbul a copia are in structura sa sufixul -ez la indicativ prezent si la conjunctiv, iar verbul a banui, sufixul -esc:

El a comis deja doua crime stiute, se banuie si o a treia." (OTV, 15.XI.2007); corect:

"se banuieste si o a treia".

- "Eu stii ce cred? Ca a inceput s-o copie pe Loredana Groza." (KISS FM, 7.XI.2007);

corect: "s-o copieze".

1.3. Deformarea formei unor verbe in cadrul conjugarii acestora, prin analogii gresite pe

care vorbitorii le fac cu alte forme din paradigma verbelor respective:

Aoleu, nu mai zi de-astea!" (Acasa TV, 17.XI.2007); corect: "nu zice". Imperativul negativ are forma omonima cu infinitivul. Forma nu zi" a aparut prin analogie cu imperativul afirmativ: "zi (de-astea)!".

1.4. Deformari ale verbelor, prin modificarea radicalului sau a terminatiilor acestora:

- "nu trebuie sa aibe" (Pro TV, 5.XI.2007); corect: "nu trebuie sa aiba" (terminatia verbului a avea la conjunctiv prezent, pers. a 3-a, numarul singular este -a, nu -e).

- "daca desfintati" (Pro TV, 22.XI.2007); corect: "daca desfiintati", (verbul are in radical doi i ; vezi si etimologia verbului a desfiinta: des- + fiinta).

- "vi le trimetem" (TVR 1, 23.XI.2007); corect: "vi le trimitem" (in radicalul verbului trebuie

sa apara litera i, nu e).

- "aseaza Romania" (TVR 1, 16.X.2007); corect: "asaza Romania" (forma verbului a aseza la modul indicativ, timpul prezent, persoana a 3-a singular este asaza, fara diftongul -ea).

1.5. Utilizarea unor verbe ca reflexive, in conditiile in care norma literara nu accepta aceste forme:

- "dar totusi ma risc" (Pro TV, 19.XI.2007); corect: "dar/totusi risc" (forma cu reflexiv a verbului a risca este colocviala, neacceptata de norma).

- "Ma rad de lesin aici ca vad o poza in Gardianul." (Antena 1, 10.XI.2007); corect:

"rad" (forma reflexiva a verbului a rade este un fenomen al limbii populare).

1.6. Utilizarea formei hibride vroiam, vroiai, etc. (toata paradigma de imperfect), cea mai frecventa greseala legata de domeniul morfologiei verbului:

- "Vroia sa se casatoreasca" (Acasa TV, 23.X.2007); corect: "voia sa se casatoreasca" (forma de indicativ imperfect vroia nu este acceptata de normele limbii literare, fiind un hibrid intre voia, de la verbul a voi, si vrea, de la verbul a vrea).

1.7. Utilizarea gresita a formei de mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a, numarul plural a verbelor:

- "Mai devreme ne fixasem pe intarzierea" (Realitatea TV, 29.X.2007); corect: "Mai devreme ne fixaseram pe intarzierea" (conform DOOM², in structura formelor de mai-mult-ca-perfect, plural, este obligatorie desinenta ra

Morfologia substantivului

Aparitia unor forme gresite de genitiv si dativ, explicabila prin detasarea incorecta a

desinentelor de genitiv-dativ.

la sursa neregulei" (B1 TV, 17.XI.2007); corect: la sursa neregulii" (forma de

genitiv este cu desinenta -i).

"liderul pietii integrarii de sisteme si servicii informatice" (Antena 1, 3.XI.2007);

corect: "liderul pietei integrarii de sisteme si de servicii informatice" (forma de genitiv este cu desinenta -e).

2.2. Formarea incorecta (analitica) a cazurilor genitiv si dativ. La cazul genitiv, "articolul proclitic" lui este acceptat doar in cazul numelor proprii de provenienta straina si/sau al numelor proprii terminate in consoana. Exprimarea analitica a cazului dativ (prepozitional, cu prepozitia la) este un fenomen legat de limba populara. Aceasta regula nu se aplica insa in situatia in care un substantiv este precedat de un adjectiv numeral (e corect "dau premii la cinci copii"):

- "tortionarul lui Elisabeta Rizea" (TVR Cultural, 23.X.2007); corect: "tortionarul Elisabetei Rizea" (cazul genitiv se exprima cu ajutorul desinentelor si prin atasarea articolului hotarat la finalul substantivului).

"Si lu' Ucraina un miliard, si lu' baietii" (Antena 1, 31.X.2007); corect: "Si

Ucrainei un miliard, si baietilor astora"(cazul dativ trebuie exprimat sintetic prin atasarea articolului hotarat la finalul substantivelor: Ucrainei, baietilor).

I-am dat doua ciocane la butonul asta." (Pro FM, 6.XI.2007); corect: "Am dat doua ciocane butonului astuia." (in limba literara, cazul dativ al substantivelor nu se exprima analitic (cu prepozitia la), ci sintetic, prin atasarea articolului hotarat specific la finalul substantivului respectiv).

2.3. "Propagarea" desinentei de genitiv-dativ la unele substantive care sunt in alt caz

decat genitivul sau dativul:

le transmite investitorilor faptului ca " (Antena 3, 19.X.2007); corect: le

transmite investitorilor faptul ca" ("propagarea" inexplicabila a desinentei de genitiv-dativ la un substantiv care ocupa pozitia sintactica de complement direct).

cum este si cazul doamnei Lilianei Ghervasiuc (Info Pro, 24.X.2007); corect: cum

este si cazul doamnei Liliana Ghervasiuc".

Articularea gresita a substantivelor compuse:

Primul-ministru al Romaniei a observat ca este cam greu sa te deplasezi cu masina in

Bucuresti." (Pro FM, 22.XI.2007); corect: "prim-ministrul Romaniei" (adjectivul prim din alcatuirea substantivelor compuse prim-ministru, prim-secretar etc. este invariabil, cel ce primeste articolul este substantivul ministru, secretar etc.).

Utilizarea unor forme de plural gresite:

- "vreau sa aud ce mancari extraordinare ati consumat" (KISS FM, 18.XI.2007); corect:

"mancaruri" (substantivul mancare cu sensul "feluri de mancare" are forma de plural mancaruri).

abtibilde" (Radio 21, 14.XI.2007); corect: abtibilduri" forma de plural acceptata de

normele limbii literare e abtibilduri).

- "azilele" (Pro TV, 5.XI.2007); corect: "aziluri" (desinenta de plural a substantivului azil

este -uri. Inlocuirea lui -uri cu -e se explica prin faptul ca cele doua desinente sunt concurente in limba actuala).

Morfologia adjectivului: folosirea unor adjective cu forme incorecte din cauza

necunoasterii flexiunii acestora sau a deducerii unor desinente gresite:

Nici pentru anul urmator situatia nu este roza." (Antena 1, 10.X.2007); corect:

"situatia nu e roz" (adjectivul roz este invariabil).

- "Dragii mei, dragele mele, sunt foarte curioasa" (TVR Cultural, 23.XI.2007); corect: "Dragii mei, dragile mele, sunt foarte curioasa" (adjectivul drag are trei forme flexionare: m.sg. drag, f.sg. draga, m.f.pl. dragi).

- "in ultimile zile" (TVR 2, 20.XI.2007); corect: "in ultimele zile" (forma de feminin

plural a adjectivului ultima este ultime).

- "Presedintele este considerat atoatestiutor." (Antena 1, 31.X.2007); corect:

"atotstiutor" (ceea ce variaza la compusul de fata este componenta adjectivala - stiutor-stiutoare etc.).

Morfologia adverbului: confuzia dintre maxim, minim (adjective) si maximum/minimum

(adverbe) prin incadrarea morfologica in categoria incorecta:

in case de maxim 140 de metri patrati" (TVR 2, 17.XI.2007); corect: in case de

maximum 140 de metri patrati" (maxim este adjectiv; adverbul are o forma diferita, maximum).

- "minim 9,1 milioane alegatori" (TVR 2, 23.XI.2007); corect: "minimum 9,1 milioane

de alegatori" (maxim este adjectiv; adverbul are o forma diferita, maximum).

- "Au ascultat la maxim Costi Ionita" (Acasa TV, 13 noiembrie)

- "pana la maxim 500 de lei" (TVR 1, 23 noiembrie)

- "Avea nevoie de minim o suta de mii de euro" (Kiss FM, 27 octombrie)

Morfologia pronumelui

Si in cazul pronumelui se intalneste una dintre situatiile de la substantive, anume

exprimarea analitica a cazurilor genitiv si dativ:

I-a tinut lu' ala miinile." (Antena 1, 20.X.2007); corect: "I-a tinut aluia miinile."

5.2. De retinut este noua grafie recomandata de DOOM² pentru scrierea adjectivelor si a pronumelor negative (niciun, nicio, niciunul, etc.). Nu trebuie confundate pronumele negative compuse mentionate cu structurile de tipul nici una, nici cealalta sau nici unul, nici mai multi situatii in care se detaseaza un adverb (nici) si un pronume nehotarat (unul, una):

- "aparatul nu era conectat la nici o sursa de curent electric" (Antena 1, 10.XI.2007); corect: " aparatul nu era conectat la nicio sursa de curent electric".

O situatie aparte este cea a pronumelui tuturor, care, prin analogie cu alte pronume

nehotarate, este folosit gresit cu forma tuturora:

- "In cazul unora, de fapt al tuturora, codul penal nu se aplica." (Antena 1, 16.XI.2007); corect: "In cazul unora, de fapt al tuturor, codul penal nu se aplica." (forma de genitiv a pronumelui nehotarat toti este tuturor, omonima cu forma adjectivului, spre deosebire de unor copii/unora).

Morfologia numeralului

Cele mai frecvente greseli in folosirea numeralului sunt cele de dezacord intre numeralul

cu valoare adjectivala si substantivul determinat:

- "premii de peste doisprezece mii de euro" (TVR Cultural, 20.X.2007); corect: "premii de peste douasprezece mii de euro" (dezacord in gen al numeralului cu substantivul mii).

- "care a debutat anul acesta pe doisprezece iunie" (TVR Cultural, 17.X.2007); corect: Care a debutat anul acesta pe douasprezece iunie" (in mod conventional, numeralele care-l contin pe doi, exprimand data si ora, se folosesc cu forma de feminin).

6.2. Norma literara nu accepta numeralele cu modificari ale partii finale a compusului:

- " Pana la doispe va gasesc." (OTV, 9.XI.2007); corect: "Pana la douasprezece va gasesc." (dubla greseala: dezacord si forma "scurta" a numeralului douasprezece).

IV. SINTAXA

1. Dezacordul.

Una dintre cele mai frecvente greseli de sintaxa este dezacordul. Acesta poate fi de mai multe tipuri, in functie de domeniul sintactic unde se manifesta: dezacord intre subiect si predicat, dezacord intre adjectiv si substantivul pe care il determina, dezacordul anumitor pronume care se acorda cu nominalul de la care isi procura referinta (de ex. pronumele semiindependent al, pronumele relativ care, pronumele nehotarate care dubleaza complementul direct sau complementul indirect) s.a. Unele tipuri de dezacord pot fi intalnite si in limba scrisa (de exemplu dezacordul dintre predicat si un subiect multiplu postpus, dezacordul pronumelui semiindependent al, dezacordul verbului cand subiectul are o complinire colectiva sau partitiva), altele apar (mai frecvent) in limba vorbita, din diverse cauze (neanticiparea mesajului, neatentie):

1. 1. Dezacordul dintre subiect si predicat.

O greseala frecventa este dezacordul verbului cand subiectul este multiplu, iar cauzele greselii sunt diverse: cand subiectul multiplu este antepus, elementele care intra in componenta subiectului multiplu sunt concepute ca formand o unitate semantica (un "bloc" semantic), determinand utilizarea verbului la singular:

- "Traficul, vremea, ploaia i-a impiedicat deocamdata sa" (B1 T, 15 nov.) - "traficul, vremea, ploaia" sunt concepute impreuna drept cauza care "i-a impiedicat [pe invitati] sa";

- "au iesit foarte multi [alegatori] din Ardeal, Harghita si Covasna s-a situat printre" (B1 TV, 25 nov.) - cele doua judete cu populatie majoritar maghiara formeaza un "bloc" semantic;

Cand subiectul multiplu este postpus, cauzei amintite mai sus i se adauga neanticiparea mesajului, faptul ca mesajul este rostit pe masura ce este conceput mental, iar elementele care compun subiectul multiplu sunt adaugate treptat (ulterior). In plus, aceste exemple reprezinta si o manifestare a acordului prin atractie (cu cel mai apropiat element):

- "materialul din care a fost construit etajul si podul nu indeplineste standardele necesare" (TVR 2, 9 nov.);

- "a fost oprita circulatia navelor si tranzitul pe canalul" (Prima TV, 21 oct.);

- "Li s-a promis succes si imbogatire peste noapte" (Acasa TV, 31 oct.);

- "Cand vine frigul si ploaia, te iau ametelile" (Pro FM, 24 oct.);

- "Unde, pe arii restranse, va fi doar lapovita si ninsoare" (Realitatea TV, 18 oct.);

- "spune si Gazeta, si Prosportul" (B1 TV, 5 nov.);

- "Despre asumarea raspunderii pe votul uninominal va discuta in cateva minute colega mea, Andreea Cretulescu, si invitatii ei." (Realitatea TV, 29 oct.).

Tot din cauza neanticiparii mesajului apar dezacorduri intre predicat si un subiect simplu (plural) postpus verbului predicat:

- "Si mai se ducea niste dudui si mai suspinau niste dudui" (Antena 1, 6 nov.);

- "De la o petrecere mexicana nu putea lipsi celebrii mariachi." (Realitatea TV, 23 nov.);

- "Li se lua din casa, sa spunem, plapumile" (Realitatea TV, 26 oct.).

Acordul prin atractie, cu un element mai apropiat de verb decat subiectul, apare atunci cand subiectul si verbul predicat sunt la oarecare distanta in enunt:

- "Privirea neinduplecata a copiilor ii topeau si ii induiosau inima in acelasi timp." (Acasa TV, 30 oct.);

- "Rudele lui Romulus Mailat a avut parte de o primire nu tocmai buna." (Radio 21, 6 nov.);

- "mai vine din tanara generatie oameni" (Pro TV, 26 oct.);

- "Domnul Traian Basescu si corul lui de cantareti n-a explicat" (Antena 3, 23 oct.);

- "moastele sfantului Dimitrie va sta aici" (Antena 3, 25 oct.);

- "mentalitatea pe care dumneavoastra si acesti fotbalisti de astazi o au toti" (B1 TV, 22 oct.) - subiectul este dumneavoastra si fotbalisti, deci verbul trebuia folosit la persoana a II-a plural (persoana care il include pe interlocutor, alaturi de alte persoane);

- "Celebrul cuplu Monica si Irinel Columbeanu au fost surprinsi" (Prima TV, 31 oct.).

In ultimul exemplu de mai sus, un factor care favorizeaza dezacordul este si substantivul colectiv cuplu. In romana, substantivele colective (cu forma de singular si inteles de plural) utilizate la singular impun acordul verbului predicat la singular (spre deosebire de engleza, de exemplu). In limba vorbita, se intalneste insa si acordul la plural (care reprezinta o greseala), in situatii in care acordul dupa inteles (de plural) se poate asocia si cu alti factori, cum ar fi acordul prin atractie:

presa straina vin aici mai mult sau mai putin ocazional" (TVR 2, 20 oct.);

Colegiul Medicilor a declarat, dar nu au vrut sa divulge presei" (Prima TV, 18 oct.);

- "Va spun ca Ministerul de Externe a reactionat, ba chiar au solicitat intalniri cu" (B1 TV, 1 nov.);

- "Televiziunea Romana probabil vor pierde drepturile de televizare" (B1 TV, 21 nov.);

- "aflati despre o firma, care au nevoie de angajati" (Info Pro, 19 oct.);

Se poate intalni si situatia inversa, cand subiectul este la plural, iar verbul este utilizat la singular:

- "Pana acum, autoritatile locale nu au facut nimic, din contra, pot sa spun ca le-a favorizat sederea aici." (TVR 2, 17 nov.) - probabil ca vorbitorul avea in minte un substantiv la singular, primaria.

Unele dezacorduri dintre subiect si predicat apar prin analizarea gresita a unitatii sintactice din pozitia de subiect (elemente care ocupa alte functii sintactice sunt interpretate drept subiect):

- "Astazi si maine, alte mii de pelerini sunt asteptate sa vina la racla Sfantului." (TVR 2, 26 oct.) - subiectul este pelerini, mii fiind un subordonat (atribut) al acestuia;

- "La cimitir au venit si fiul jurnalistului, Andrei Iucinu, insotit de mama acestuia Emilia Iucinu, si de avocatul lor" (B1 TV, 19 nov.) - mama si avocatul sunt circumstantiale sociative, nu componente ale unui subiect multiplu;

- "lipsa de competenta sau amatorismul, ca sa fiu mai exact, au dus echipa la" (B1 TV, 8 nov.) - amatorismul reprezinta o explicatie, un element de tip apozitiv.

Tot o analiza gresita a structurii sintactice apare in cele trei exemple de mai jos, care implica si o schimbare a statutului sintactic al verbului:

- "Vor trebui ca italienii sa fie slugariti de italieni." (Antena 1, 6 nov.) - verbul ar fi trebuit utilizat impersonal (va trebui); acordul cu substantivul italienii este favorizat de existenta unui tipar de constructie in care verbul impersonal a trebui primeste un subiect (antepus, in general), cu care se acorda: "Italienii vor trebui sa fie slugariti de italieni.";

- "Nu se stiu care sunt cauzele ale acestor avarii." (Realitatea TV, 23 nov.) - subiectul predicatului nu se stiu (acordat gresit) este propozitia care sunt; acordul s-a facut gresit cu un element al acestei propozitii (si prin influenta unei structuri de tipul nu se stiu cauzele);

- "Majoritatea tinerilor se presupun ca ar vrea sa fie ca si" (TVR 2, 2 nov.) - subiectul predicatului se presupun (acordat gresit) este propozitia ca [majoritatea tinerilor] ar vrea sa fie ca si; acordul s-a facut gresit cu un element al acestei propozitii (un factor favorizant fiind plasarea acestuia in fata verbului).

Cand subiectul are o complinire partitiva (o parte dintre elevi) sau colectiva (o multime de elevi) sau cand in pozitia subiectului se afla un nominal cu sens colectiv sau partitiv, apar ezitari in ceea ce priveste acordul verbului, la singular sau la plural. Vorbitorii ezita intre acordul la singular (cu substantivul colectiv sau partitiv, care este la singular) si acordul la plural (cu substantivul care denumeste "multimea" asupra careia se realizeaza operatia de cuantificare, avand forma de plural): O parte dintre elevi a/au venit., O multime de elevi a/au venit. Norma literara admite, mai nou, ambele tipuri de acord, astfel incat nu am inregistrat drept greseala exemple ca O multime au venit., considerate uneori greseli. Atat uzul (exemplele cu pluralul sunt mult mai frecvente), cat si analiza si interpretarea sintactica (subiectul este substantivul la plural, iar cel cu sens colectiv sau partitiv este un atribute al acestuia, antepus) indreptatesc acceptarea structurilor cu acord la plural. Din acest motiv, exemplele cu acord la singular sunt simtite uneori ca fortate, hipercorecte (determinate de dorinta de a nu face o greseala):

- "O parte dintre ei a fost gata." (TVR Cultural, 20 nov.).

O situatie putin diferita este cand "operatorul" care realizeaza cuantificarea asupra unei multimi este un pronume nehotarat, negativ sau interogativ (fiecare dintre copii, niciunul dintre ei, care dintre voi etc.). Aceste trei categorii de pronume nu au categoria persoanei (cum au pronumele personale propriu-zise sau cele reflexive etc.) si impun acordul verbului predicat la persoana a III-a (singular sau plural, dupa caz). Acordul cu substantivul sau pronumele care denumeste entitatea cuantificata (copii, ei voi din exemplele de mai sus) presupune o reinterpretare a structurii (subiectul nu mai este pronumele nehotarat, negativ sau interogativ, ci ceea ce urmeaza). In limba literara, acordul corect este cel formal, cu pronumele nehotarat, negativ sau interogativ (Niciunul dintre ei nu a venit.), mai ales cand pronumele nu este insotit de un nominal prepozitional cu care sa se acorde verbul (Fiecare am venit. - verbul se acorda cu un "noi" nelexicalizat.) In limba vorbita, exemplele cu dezacord sunt foarte frecvente, dupa cum arata rapoartele de monitorizare a posturilor de radio si de televiziune, dar nu sunt toate greseli "categorice". Unele exemple sunt la limita dintre corect si incorect: asa cum am aratat, se poate considera ca pronumele nehotarat, negativ sau interogativ nu este subiectul enuntului, ci un subordonat al acestuia (in exemple ca Fiecare dintre noi am venit.) sau un operator de cuantificare al verbului predicat, in conditiile in care subiectul este inclus (Fiecare am venit.) sau subinteles (Fiecare au venit.):

- "Fiecare dintre dansii au fost in Romania in ultimele zile." (OTV, 15 nov.) - in acest exemplu, acordul la plural este si prin atractie, si dupa inteles (sensul sintagmei fiecare dintre dansii este "toti", iar acordul la plural reda mai bine sens);

- "Cred ca cel mai bine ar fi sa va prezentati fiecare." (OTV, 21 oct.);

- "Sunteti superstitiosi careva?" (OTV, 21 oct.) - acordul se face cu un "voi" neexprimat: "Sunteti superstitiosi careva dintre voi?";    

- "In aceste lupte nu luasera parte niciunul dintre rechizitorii prezenti in sala." (TVR Cultural, 11 nov.);

- "niciunul dintre petrecareti nu si-au dat seama" (Pro TV, 18 nov.);

In exemplul de mai jos greseala este mai evidenta, intrucat cineva nu se foloseste foarte des in structuri partitive:

- "Stiti cineva despre ce e vorba?" (Antena 1, 20 oct.).

Sunt situatii in care reinterpretarea structurii nu este posibila si care reprezinta exemple clare de dezacord:

- "Tu stii cine au castigat?" (Dan Dumitrescu) (B1 TV, 22 oct.) - pronumele cine impune acordul la singular;

- "care vor sa afle cine sunt vinovati de atacul asupra romanilor"(Antena 1, 3 nov.);

- "Fiecare student sau fiecare studenta care vin incoace" (TVR Cultural, 29 oct.) - intrucat a fost folosita conjunctia disjunctiva sau, ar fi trebuit facut acordul la singular.

Unele dezacorduri dintre subiect si predicat au doar cauze extralingvistice (neatentia graba, oboseala):

- "Faptul ca o instanta a decis trebuie situata" (Realitatea TV, 24 oct.) - greseala este favorizata de distanta destul de mare dintre subiect si predicat;

- "au fost nevoie de interventia mai multor" (Antena 3, 25 oct.) - e greu de spus ce element lingvistic a favorizat dezacordul, poate ca vorbitorul avea in minte o structura de tipul "au fost necesare mai multe interventii";

- "Bomba la care a fost adaugata si un mecanism de ceasornic." (Realitatea TV, 3 nov.).

Destul e frecvent este dezacordul dintre predicat si subiectul exprimat printr-un pronume relativ:

- "Una dintre putinele pelicule marca Hollywood care spune pe fata adevarul despre" (National TV, 25 oct.);

- "Una dintre cele mai mari agentii care face (Realitatea TV, 21 nov.);

- "Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care [interventie a interlocutorului] care locuieste la hotel." (B1 TV, 19 nov.);

- "numarul de turisti romani care merge in Bulgaria a crescut" (Info Pro, 24 oct.);

- "Acestia s-au lovit si de refuzul politistilor comunitari care i-a cerut (National TV, 25 oct.);

- "sunt considerat un om care nu exist" (TVR 2, 20 oct.);

- "esti o persoana care nu esti superstitioasa" (Pro TV, 23 oct.);

- "V-a zis ca sunteti singura care mai credeti in el?" (OTV, 7 nov.);

- "ca om care nu stiu foarte bine problemele" (Realitatea TV, 7 nov.);

- "Sunt singurul care vad emisiunea." (Realitatea TV, 20 nov.).

Dezacordul in gen al anumitor nume predicative are explicatii cognitive - se prefera formele de masculin in situatiile oficiale sau in textele care se refera la astfel de situatii:

- "Romania si Bulgaria au devenit membri ai Uniunii" (Antena 3, 30 oct.);

- "urmatorii clasati sunt Bulgaria si Ungaria" (Info Pro, 6 nov.).

1.2. Dezacordul predicativului suplimentar.

Au fost inregistrate cateva exemple de dezacord al predicativului suplimentar. In general, cauzele care determina greseala sunt aceleasi ca la dezacordul numelui predicativ:

- "Rudele ii cauta disperati, dar" (Acasa TV, 14 nov.);

- "spera ca echipa sa castige, pentru a termina neinvinsi grupa" (Antena 3, 25 oct.).

1.3. Dezacordul adjectivelor din grupul nominal.

Adjectivele (propriu-zise sau pronominale) se acorda cu substantivul pe care il determina (regent) in gen, numar si caz. Dezacordurile in gen se inregistreaza frecvent la adjectivele numerale:

- "in valoare de doi virgula patru miliarde de lei" (Realitatea TV, 18 oct.);

- "Aici exista douazeci si unu de facultati." (Realitatea TV, 26 oct.);

- "doisprezece zile" (Pro TV, 26 oct.);

- "doisprezece grade la Arad [], doisprezece grade la Timisoara" (B1 TV, 22 nov.);

- "doar doisprezece virgula opt procente" (B1 TV, 25 nov.);

- "zece mii sau doisprezece mii" (TVR 2, 30 oct.);

- "are peste doisprezece mii de membri (TVR 2, 5 nov.);

- "saptezeci si unu de institutii (Pro TV, 26 oct.);

- "o suta optzeci si unu de sectii (Pro TV, 22 nov.);

- "o suta optzeci si unu de sectii de votare (Antena 3, 25 oct.);

- "avem o mie si una de lucruri de facut (Kiss FM, 24 oct.);

- "cel de-al doilea film, al douazeci si doualea al seriei (Kiss FM, 1 nov.).

Probabil ca prin hipercorectitudine (dorinta de a nu gresi) se explica utilizarea formei de feminin a numeralului atunci cand nu este cazul (cand numeralul nu are o utilizarea adjectivala):

- "Vlad, alege-ti un numar intre patru, cinci, douasprezece sau paisprezece." (Radio 21, 14 nov.).

In mod conventional, la exprimarea orei, numeralele care il contin pe doi trebuie folosite la feminin (nu este vorba de un acord propriu-zis, pentru ca se spune pagina doisprezece, nu pagina douasprezece):

- "de vinerea, la ora doisprezece, si pana duminica noaptea" (Prima TV, 16 oct.);

- "ora doisprezece" (Antena 3, 27 oct.);

- "ceasurile se facusera doisprezece si douazeci si patru de minute" (TVR 2, 9 nov.);

- "este ora doisprezece" (Kiss FM, 8 nov.).

Vorbitorii ezita destul de des la acordarea adjectivului pronominal de intarire, care are o flexiune foarte bogata:

- "o balanta echilibrata, in echilibru cu sine insusi" (B1 TV, 21 oct.) - dezacord in gen;

- "si insasi materialele: matase" (B1 TV, 28 oct.) - dezacord in numar.

Greseli de acord in gen si numar se mai inregistreaza la pronumele semiindependent ("articolul demonstrativ") cel:

- "cele peste 1500 de litri de motorina" (National TV, 1 nov.);

- "ar fi putut dosi cei opt miliarde si se-ntoarce acum" (Info Pro, 19 oct.);

- "din administrarea Regiei Autonome Romaniafilm in cel al administratiei locale" (TVR Cultural, 6 nov.).

Acordul in caz al adjectivului este vizibil doar la adjectivele feminine la numarul singular, care au o forma de genitiv-dativ diferita de cea de nominativ (o prietena buna, unei prietene bune). In limba romana exista tendinta de pierdere a acestui tip de acord, mai ales in situatiile in care adjectivul nu sta langa substantivul pe care il determina. Desi nu este un fenomen foarte recent, norma literara impune acordul in caz, astfel ca exemple de mai jos sunt greseli:

- "pentru sprijinirea populatiei afectata de" (National TV, 23 oct.);

- "pe fondul starii de urgenta declarata de presedintele" (National TV, 5 nov.);

- "Suntem in asteptarea unei conferinte sustinuta de" (Realitatea TV, 6 nov.);

- "in cadrul cercetarii penale facuta" (OTV, 24 oct.);

- "vestea deciziei luata de Guvernul italian" (B1 TV, 1 nov.);

- "unei comisii formata" (TVR 1, 23 nov.);

- "aceasta este concluzia unei statistici publicata de Guvernul de la Sofia" (TVR 2, 24 oct.);

- "organizarea unei forte de actiune autonoma" (TVR 2, 25 oct.);

- "parte a unei campanii bine pusa la punct de catre organizatia Al-Quaida" (TVR 2, 5 nov.);

- "din cauza unei probleme de natura musculara aparuta la meciul cu Udinese" (TVR 2, 12 nov.);

- "impotriva starii de urgenta impusa de presedintele" (TVR 2, 25 nov.);

- "inceputul unei poezii frumoase compusa de . " (TVR Cultural, 24 oct.);

- "in cazul uniformei de politist patata cu sange si gasita langa" (Prima TV, 16 oct.);

- "in cadrul unei conferinte de presa organizata" (Antena 3, 25 oct.).

Unele dezacorduri sunt simple accidente, aparute prin neanticiparea mesajului sau din neatentie (au fost inregistrate in rapoartele de monitorizare deoarece realizatorul TV nu s-a corectat):

- "aceste constructii monolitice, aceste monstri de sticla" (TVR 2, 8 nov.).

1.4. Dezacordul pronumelui semiindependent al.

Pronumele semiindependent ("articolul posesiv-genitival") al este utilizat inaintea unor substantive la cazul genitiv si a unor pronume posesive, in situatii bine determinate sintactic (pentru greselile de constructie, vezi infra, punctul 6.). El nu se acorda cu substantivul pe care il preceda (aflat in genitiv), ci cu regentul acestuia, care, de obicei, este plasat in partea anterioara a enuntului (prietenul acesta al Mariei). Greselile apar cand al se acorda cu alt substantiv din fragmentul de enunt anterior sau cu substantivul in genitiv pe care il preceda:

- "in fata centrelor de distributie ale pachetelor gratuite" (National TV, 30 oct.) - este distributia pachetelor, nu centrele pachetelor;

- "pe tema referendumului pentru votul uninominal si al alegerilor europarlamentare" (B1 TV, 25 nov.) - asa cum este facut acordul, se intelege ca este referendumul alegerilor europarlamentare;

- "Horia a fost unul din pionierii si sustinatorii de stindard al cantatului pe viu." (TVR 2, 31 oct.) - acordul trebuia facut cu sustinatorii, nu cu unul;

- "se vor intrece in ochii juriului si al telespectatorilor" (Prima TV, 18 oct.);

- "de atunci au trecut opt generatii ai unei familii" (TVR 2, 28 oct.) - in acest exemplu, acordul s-a facut dupa inteles ("opt generatii de oameni").

Uneori, al este folosit invariabil (sub forma a). In limba literara, forma invariabila este corecta doar cand al preceda numerale (fisele a patru colegi), iar utilizarea invariabila cand al preceda substantive in cazul genitiv reprezinta o greseala:

- "Tinerii vor lua cu asalt portile unitatilor si a scolilor de profil." (National TV, 25 oct.);

- "cu ajutorul monologului sau a introducerii" (Realitatea TV, 29 oct.);

- "transfer firesc a unor jucatori valorosi" (B1 TV, 22 oct.);

- "pe locul 2 in topul preferintelor copiilor, dar si a adultilor" (B1 TV, 3 nov.);

- "la nivelul farmaciilor sau a medicilor de familie" (TVR 2, 17 oct.);

- "in timpul manevrelor si a duelurilor" (TVR Cultural, 10 nov.);

- "imbunatatirea legislatiei in domeniul constructiilor, a transportului in comun din judet." (Antena 1, 3 nov.).

1.5. Dezacordul pronumelui relativ care.

Acest tip de greseala apare pentru ca vorbitorii nu repereaza (destul de repede) care este substantivul cu care trebuie sa se acorde pronumele relativ. Este o greseala intalnita destul de des:

- "Am produs si o economie destul de desteapta de pe urma caruia voi o duceti bine." (Realitatea TV, 9 nov.);

- "pentru ca nu are o persoana impotriva caruia" (OTV, 24 oct.);

- "principiu pe baza careia" (Pro TV, 23 oct.);

- "Primarul orasului [] in subordinea careia se afla Politia comunitara" (Info Pro, 6 nov.).

Acordul este mai dificil cand pronumele relativ este precedat de pronumele al, fiecare dintre cele doua acordandu-se cu alt element din enunt:

- "o confruntare al carui titlu este" (Realitatea TV, 16 oct.) - pronumele relativ ar fi trebuit sa se acorde cu substantivul confruntare;

- "acea presupusa crima al carui autor este un roman" (Realitatea TV, 5 nov.) - pronumele relativ ar fi trebuit sa se acorde cu substantivul crima.

1.6. Dezacordul altor pronume.

Inregistram aici exemplele cu dezacordul pronumelui nehotarat unul, care trebuie sa se acorde in gen cu substantivul precedat de prepozitia partitiva:

- "Asta e una din avantajele acestei metode" (Acasa TV, 4 nov.);

- "una dintre capetele de afis ale productiei lui Cristian Mungiu" (B1 TV, 15 nov.).

Exemplul de mai jos este la limita dintre corect si incorect, deoarece vorbitoarea este o femeie, iar pronumele nehotarat ar fi trebuit sa se acorde dupa inteles, referential. Acordul la masculin apare prin presiunea formei de masculin care urmeaza:

- "Sunt unul dintre putinii norocosi care pot afla asta la servici[u]." (Realitatea TV, 29 oct.).

1.7. Dezacordul pronumelor personale.

In anumite conditii sintactice, complementul direct si cel indirect pot fi sau trebuie sa fie dublate printr-un pronume personal, iar intre cele doua unitati trebuie sa se faca acordul. Abaterile de la aceasta regula nu sunt foarte numeroase:

- "Vreti sa-i faceti o bucurie Andreei si lui Sebi." (Acasa TV, 5 nov.);

- "Conducerea gradinitei incearca [] si sustine ca nu le-a fost precizat" (Prima TV, 2 nov.);

- "ascunde opt miliarde, pe care ulterior ii va imparti cu" (Info Pro, 19 oct.);

- "din partea partidelor parlamentare pe care ii reprezinta" (Prima TV, 29 oct.).

1.8. Dezacorduri la nivel transfrastic.

Acordul este un fenomen sintactic care se manifesta in limitele unui enunt, in general. Totusi, anumite inconsecvente in ceea ce priveste numarul si genul (categoriile prin care se manifesta cel mai frecvent acordul), care depasesc nivelul enuntului, pot fi considerate dezacorduri:

- " - Sunt doua categorii de persoane: unele nu au niciun simptom timp de ani si ani de zile. (un medic)

- Desi sunt bolnavi." (reporterul, completandu-l pe medic) (TVR 2, 7 nov.).

2. Acordul adverbului.

Adverbul nu trebuie sa fie acordat, deoarece nu are categorii de gen si numar. Greselile mai frecvente afecteaza elementul de formare a gradului superlativ cel, atunci cand adverbul care este la superlativ determina un adjectiv. In mod gresit, vorbitorul il acorda pe cel cu adjectivul, desi cel determina adverbul. Nu este o greseala intalnita foarte des in fisele de monitorizare, ea caracterizand mai ales vorbitorii mai putin educati:

- "echipa cea mai prost clasata" (Antena 3, 27 oct.);

- "cea mai grav afectata" (Prima TV, 2 nov.);

- "este femeia cea mai putin senzuala din lume" (Antena 3, 27 oct.).

Destul de rar, si alte adverbe apar acordate:

"6 nominalizati din multi mai multi cati au fost la inceput" (B1 TV, 24 nov.).

3. Omiterea prepozitiei pe in fata complementului direct.

O greseala foarte frecventa in romana actuala, chiar in registrul standard, la vorbitorii educati, este omiterea prepozitiei pe in fata complementului direct. Aceasta se regaseste des in fisele de monitorizare, majoritatea contextelor fiind pronominale. Cel mai "afectat" este pronumele relativ care:

- "cea mai mare prostie care a facut-o" (Acasa TV, 17 nov.);

- "un ceas care l-am avut" (National TV, 12 nov.);

- "Sunt putin bulversat de aceste legaturi care nu putem sa le luam." (Realitatea TV, 4 nov.);

- "asta-i o atmosfera care nu o cunoastem noi" (B1 TV, 16 oct.);

- "o legenda care poate ne-o spui tu" (TVR 2, 28 oct.);

- "Vreau sa va intreb de festivalul care-l organizati acolo" (TVR Cultural, 12 nov.);

- "banii care Omar i-a dat" (Antena 3, 23 oct.);

- "la tonomatul care-l smenuiesc" (Kiss FM, 24 oct.);

- "piciorul care mi l-am rupt cu motocicleta" (Radio 21, 14 nov.);

Intrucat greseala utilizarii lui care in loc de pe care este destul de des remarcata si criticata chiar de vorbitori, apare si situatia inversa, in care vorbitorii, din dorinta de a nu gresi, folosesc prepozitia acolo unde nu trebuie (hipercorectitudine), in situatii in care pronumele relativ care are functia de subiect sau pe cea de complement secundar:

- "Aceasta poveste pe care pe noi ne-a impresionat foarte mult" (Acasa TV, 20 nov.);

- "Mai e un lucru pe care as vrea sa te intreb." (Realitatea TV, 23 oct.).

4. Greseli privind regimul verbal.

O alta greseala care apare destul de frecvent in fisele de monitorizare este schimbarea regimului sintactic al verbelor (acest aspect priveste constructia determinantilor verbului): unele verbe intranzitive sunt folosite tranzitiv, alte verbe sunt folosite reflexiv desi in limba literara au utilizari nonreflexive pentru sensul din context (ma rad, se merita etc.), verbe care ar trebui sa primeasca un complement direct sunt construite cu un complement prepozitional s.a.:

- "Parca nici voua nu va vine sa credeti de ceea ce s-a intamplat." (Acasa TV, 29 oct.)

- "un test pe care l-a cazut la mijlocul lunii trecute" (B1 TV, 24 oct.)

- "deja am dat citire asta" (TVR 1, 6 nov.)

- "FRF a decis amenzi intre o suta si doua sute de milioane de lei vechi." (TVR 2, 6 nov.)

- "Ce parere aveti ca Adrian Mutu nu rezista decat cateva minute?" (TVR 2, 8 nov.);

- "Tineti minte sa povestiti cu cineva despre asta." (Antena 1, 29 oct.);

- "va conversati" (Pro TV, 18 nov.);

- "dar totusi ma risc" (Pro TV, 19 nov.);

- "si ne pomeniti de noi la OTV" (Prima TV, 24 oct.);

- "s-au meritat cele 557 de minute" (Prima TV, 24 oct.);

- "merita de vazut" (Prima T, 1 nov.);

- "Dar uite, saracul, ca incearca sa eschiveze" (Antena 1, 23 oct.);

- "Cum poti sa vorbesti de inundatii si sa te razi?" (Antena 1, 25 oct.);

- "Si sa ne mai radem un pic" (Radio 21, 20 nov.);

- "Hai sa auzim cu temperaturile in tara!" (Pro FM, 24 oct.);

- "s-a expirat timpul" (Radio Romania Actualitati, 25 nov.);

- "Stiti ce sunt eu absolut consternat?" (Antena 1, 15 nov.);

5. Greseli de utilizare a prepozitiilor.

Unele dintre greselile de utilizare a prepozitiilor sunt de natura semantica (si nu vor fi discutate in acest capitol), iar altele sunt de natura sintactica, fiind vorba, in general, de prepozitii impuse de verb pentru un anumit sens. Greselile de acest tip sunt destul de numeroase:

- "E bine ca-si mai aminteste cineva despre ei." (Antena 1, 13 nov.) - a-si aminti de;

- "Imi aduce aminte la o reclama pe care o vad eu la televizor." (Radio 21, 31 oct.);

- "Isi facea probleme despre cariera sa de" (Realitatea TV, 10 nov.);

- "Eu fac insa un apel pentru acesti parlamentari pe care i‑am citit mai devreme." (B1 TV, 20 nov.);

- "In aceste lupte nu luasera parte niciunul." (TVR Cultural, 11 nov.);

- "Trebuie sa avem grija asupra celor care fac aceste acte." (Pro TV, 5 nov.);

- "sa-si asume raspunderea pe legea" (Antena 3, 19 octombrie) in loc de: "sa-si asume raspunderea pentru legea"

- "Isi va asuma raspunderea pe aceasta lege." (Antena 3, 23 oct.);

- "E o entitate tinuta pe bani grei din afara." (Antena 1, 16 noiembrie) in loc de: "E o entitate tinuta cu bani grei din afara."

- "Toata ziua el sa fie acolo pe telefoane cu Israelul, cu Statele Unite . " (Antena 1, 6 noiembrie) in loc de: "Toata ziua el sa fie acolo la telefoane cu Israelul, cu Statele Unite . "

- "Asta cu topul si-a pus amprenta si pe mine." (Info Pro, 24 oct.);

- "Nu in ultimul rand pot fi discutii ulterioare pe problema partajului." (OTV, 15 noiembrie)

- "pe finalul meciului" (PRO TV, 26 noiembrie)

- "Ceea ce s-a intamplat astazi pe conferinta de presa comuna Iuscenko - Basescu este act fara precedent." (Antena 3, 30 octombrie)

- "Pe agentiile de stiri a venit o informatie" (Antena 3, 19 octombrie)

- "Nu mai este interesata in continuarea investitiei." (Antena 3, 30 oct.);

- "aceasta chestiune la care aproape imi este jena" (Antena 3, 30 oct.);

- " a avertizat impotriva atitudinilor care ar putea incita la ostilitate." (Antena 3, 3 nov.);

- "Hai sa vorbim numai despre rau pe toata lumea." (Kiss FM, 30 oct.);

- "De capcane am trecut, iar de gardian nu cred ca mai e cazul sa ne facem griji." (Info Pro, 31 oct.).

- in in loc de la:

"Doar putin sa ramaneti in telefon si dumneavoastra!" (OTV, 2 noiembrie)

"Ti-a intrat fusta in apa." (PRO TV, 5 noiembrie)

- in in loc de cu:

"in niste ani de zile in urma" (Antena 3, 30 octombrie)

In exemplul de mai jos, prepozitia impusa de verb (a aspira la, aspiranta la) este gresit inlocuita printr-o marcare cazuala: Alina Plugaru, o tanara aspiranta a statutului de membru PLD (B1 TV, 25 nov.)

- "Alina Plugaru, o tanara aspiranta a statutului de membru PLD" (B1 TV, 25 nov.).

Alte greseli de utilizare a prepozitiilor sunt la limita intre sintaxa si semantica. Adverbul vizavi, urmat de prepozitia de, se foloseste frecvent pentru a exprima relatia, dar aceasta utilizare nu este admisa de normele literare:

- "Ce ati vorbit cu autoritatile cu care ati luat legatura vizavi de situatia acestor oameni?" (OTV, 4 nov.).

Aceeasi utilizare o are adverbul apropo (mai putin frecvent decat vizavi):

- "L-as intreba pe domnul daca nu cumva cauzele obiective apropo de investigatii se lovesc de cauzele subiective, interesele financiare ale" (Antena 3, 19 oct.).

Au fost inregistrate diverse alte exemple:

- "Este ultima zi cand soarele se mai afla in influenta zodiei de apa a Scorpionului." (B1 TV, 22 nov.)S

- "ne putem distra macar de tara in care traim" (Antena 3, 23 oct.).

Locutiunea prepozitionala din punct de vedere poate fi urmata de adverbe, iar in aceasta situatie substantivul punct nu trebuie articulat (din punct de vedere economic), sau de substantive in genitiv - in acest caz, substantivul punct trebuie articulat (din punctul de vedere al profesorilor). Cand determina un pronume posesiv, acesta urmeaza imediat dupa substantivul punctul (folosit articulat). Greseala cea mai frecventa consta in folosirea nearticulata a substantivului punct cand urmeaza un substantiv in genitiv:

- "intr-o sala de clasa care, din punct de vedere al constructorului, trebuia sa fie" (Realitatea TV, 18 oct.);

- "din punct de vedere al unei persoane neavizate" (TVR Cultural, 4 nov.);

- "din punct de vedere al carcotasului" (Prima TV, 24 oct.);

- "Poate nici acum nu are o situatie vesela din punct de vedere al educatiei." (OTV, 2 nov.);

- "din punct de vedere al preturilor" (B1 TV, 11 nov.);

- "din punct de vedere al performantei" (TVR 1, 20 nov.);

- "din punct de vedere al spatiului construit" (TVR 2, 17 nov.);

- "din punct de vedere al veniturilor" (Europa FM, 14 nov.).

6. Omiterea pronumelui semiindependent al:

In sintagmele coordonate, dupa conjunctia coordonatoare trebuie folosit pronumele semiindependent al, omiterea acestuia fiind foarte frecventa:

- "Pentru impatimitii motoarelor si vitezei" (Acasa TV, 17 nov.);

- "Tariceanu cere desfiintarea gheretelor si bojdeucilor de la Romexpo" (OTV, 26 oct.);

- "De partea cui sunteti, de partea Andreei Marin sau Mihaelei Radulescu?" (TVR 2, 8 nov.).

7. Absenta dublarii complementului.

In anumite situatii, complementul direct si cel indirect trebuie sa fie dublate printr-un pronume personal nehotarat. Absenta dublarii nu a fost intalnita foarte frecvent in fisele de monitorizare (poate si pentru ca, uneori, e greu de delimitat intre o greseala si o constructie acceptabila):

- "Va propun sa ascultam unul dintre cei care au castigat." (Acasa TV, 2 nov.);

- "Domnule doctor, pe cati dintre noi afecteaza aceasta boala?" (TVR 2, 7 nov.).

8. Adverbul decat in contexte afirmative.

O greseala care apare mai ales la vorbitorii munteni este utilizarea adverbului decat cu verbul la forma afirmativa. In romana literara, daca verbul are forma afirmativa, se folosesc adverbele numai sau doar, iar utilizarea verbului la forma negativa impune utilizarea adverbului decat (ex. Nu am decat doua examene.):

"Am decat litera [l]". (National TV, 23 nov.);

"Mai sunt decat cateva minute." (National TV, 23 nov.);

"A jucat de la egal la egal cu [] decat in primele trei sferturi." (Realitatea TV, 4 nov.);

"Deci nu C.I.A.-ul l-a omorat pe Kennedy, ci chiar Lee Harvey Oswald, dar decat ca teleghidat la KGB!" (Antena 1, 22 nov.).

9. Utilizarea adverbului si in locul adverbului nici.

Regula "concordantei" negative impune utilizarea adverbului nici cand verbul are forma negativa. Invers, cand verbul are forma afirmativa, se foloseste adverbul si. Greseala consta in amalgamarea celor doua tipuri de structuri, folosirea lui si cand verbul are forma negativa (nu este o greseala foarte frecventa):

- "sa nu uitam in acest sezon si de accesorii" (TVR 2, 17 oct.);

- "se pare ca si ploile nu vor fi prezente" (Antena 3, 25 oct.).

10. Utilizarea prepozitiei ca pentru raporturi comparative de inegalitate.

Recomandarea lingvistilor este ca prepozitia ca sa fie utilizata pentru raporturi comparative de egalitate, iar decat, pentru raporturi comparative de inegalitate. Aceasta recomandare este incalcata destul de frecvent la posturile de radio si de televiziune monitorizate:

- "Iubirea e mai tare ca orice." (Acasa TV, 10 nov.);

- "mai frumos ca iarna" (Pro TV, 25 nov.).

11. Topica gresita.

In limba romana, topica este destul de libera, in sensul ca nu exista anumite constrangeri sintactice pe care le intalnim in alte limbi, astfel ca variatiile de topica se asociaza, in general, cu diverse nuante semantice sau pragmatice. Totusi, exista exemple clare de greseli de topica. Unele dintre acestea privesc avansarea adverbului mai, inaintea pronumelui personal nehotarat sau a celui reflexiv ori inaintea verbului auxiliar:

- "Nu mai il injurati." (Realitatea TV, 20 nov.);

- "Mai ne trebuie bani si pentru chirie." (B1 TV, 15 nov.);

- "Sper sa nu mai se intample nimanui." (Acasa TV, 3 nov.);

- "Mai ar fi povestea cu doamna blonda." (OTV, 24 oct.).

Au fost inregistrate si alte tipuri de greseli de topica:

- "Sa ramaneti fara si acest loc de munca." (Acasa TV, 20 nov.);

- "Ai avut o poveste tare complicata de viata." (B1 TV, 21 nov.);

- "au fost ridicate toate avertizarile, inclusiv cea de la meteorologi de cod galben" (Antena 3, 25 oct.);

- "Ramai cu stirile de la fix 17." (Info Pro, 26 oct.).

12. Nemarcarea relatiilor sintactice din grupul nominal.

In limba romana, legaturile semantico-sintactice dintre cuvinte sunt marcate prin diverse "unelte" gramaticale: prepozitii, cazuri (genitiv, dativ), articulare, acord etc. In limbajul presei actuale se intalneste insa, destul de frecvent, juxtapunerea unor substantive la cazul nominativ, in cadrul unui grup nominal, fara ca relatia de subordonare dintre ele sa fie semnalata prin "uneltele" amintite. Acest tip de constructie este o influenta a stilului administrativ, in care elementele de legatura sunt suprimate, ramanand doar cele pline semantic (substantive si numerale, in general, mai putin verbe). Astfel de structuri se intalnesc frecvent pe "burtiera" (unde se indica functia unei persoane invitate la o emisiune), dar patrund si in limbajul moderatorilor:

- "ne spune Silviu Sergiu, director departament politic la Evenimentul zilei" (B1 T, 18 oct., moderator) - in locul constructiei "ne spune Silviu Sergiu, directorul departamentului politic de la Evenimentul zilei";

- "Domnul Cozmin Gusa, presedinte PIN." (B1 TV, 19 nov., moderator);

- "Marilena Cojocaru, iubitoare animale" (TVR 2, 17 oct., titraj) - atributul trebuia sa fie legat de regentul sau substantival prin prepozitia de (iubitoare de animale);

- "presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Familiei" (TVR 2, 21 nov., titraj);

- "presedinte Patronatul National al Viei si al Vinului" (TVR 2, 21 nov., titraj);

- "Wajina Haris - Presedinte Fundatia Seherezada" (Antena 1, 23 oct., crawl) - in locul constructiei "Wajina Haris - Presedinte al/Presedintele Fundatiei Seherezada";

- "Corespondentul Realitatea TV Cristi Citre" (Realitatea TV, 29 oct., prezentator);

- "o sa ne spuna pe scurt istoria jacuzzi" (B1 TV, 11 nov., prezentator) - in acest caz, neatasarea marcilor de caz este cauzata si de faptul ca este un cuvant imprumutat recent;

- "sa promulge legea privind votul uninominal - varianta Pro Democratia" (Antena 3, 27 oct., prezentator);

- "Nu sunt bani pentru mariri alocatii, pentru pensii, pentru" (B1 TV, 19 nov., moderator);

- "Lansarea celui de-al doilea roman Dan Chisu va avea loc astazi." (Kiss FM, 21 nov., moderator).

O alta influenta a stilului administrativ se vede in omiterea prepozitiei de dupa numeralele de la douazeci in sus, greseala care apare si in vorbire, si in scris:

- "Pretul petrolului a scazut la 84, 90 dolari." (OTV, 24 oct.);

- "optzeci milioane de lei vechi [], douazeci milioane lei vechi" (B1 TV, 19 nov., moderator);

- "7,2 milioane lei [] 11,6 milioane lei" (TVR 1, 18 oct.);

- "un total de 188 metri patrati" (TVR 2, 17 nov.);

- "88 dolari" (Pro TV, 17 oct.);

- "de la 130 euro" (Prima TV, 18 oct);

- "Pretul unui bilet este treizeci lei pana la miezul noptii si patruzeci, dupa. (Kiss Fm, 8 nov.).

13. Greseli de utilizare a conjunctiilor.

Greseli care privesc organizarea enuntului apar in utilizarea unor conjunctii si adverbe: acestea fie nu corespund raportului logic-semantic sau sintactic dintre unitatile sintactice pe care le leaga, fie nu sunt utilizate cu perechea lor corelativa (aici se incadreaza, de pilda, utilizarea lui cat si fara atat, cele doua elemente formand o pereche corelativa: atat cat si). Greselile de acest tip apar prin neanticiparea (neorganizarea) mentala a mesajului, din neatentie, din graba:

- "Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, cat si subalternii sai" (Realitatea TV, 20 nov.);

- "In Etiopia, fetita are o bunica, cat si alte rude care doresc sa aiba grija de ea." (B1 TV, 16 nov.);

- "Si-a descoperit toate talentele, fie ele de afaceri sau de dansuri fierbinti" (Acasa TV, 13 nov.) - perechile corelative corecte sunt fie fie, sau sau, oriori;

- "fie ca sunt in Italia de ani buni sau de cateva luni" (Realitatea TV, 7 nov.);

- "fie ca e vorba de un nou spectacol sau de un nou teatru" (TVR Cultural, 18 oct.);

- "fie ca si-au continuat preferintele lucrului in atelier ori si-au adaptat" (TVR Cultural, 4 nov.);

- "fie ca vorbim de un detector radar sau de bani de benzina" (Europa FM, 16 nov.);

- "pe de alta parte un exercitiu de dictie, pe de alta parte si un exercitiu de" (Radio 21, 30 oct.).

Conectorul ca sa (fara disocierea celor doua elemente) este corect doar cand introduce o circumstantiala de scop. Greseala consta in utilizarea sa pentru a introduce alte tipuri de propozitii (destul de frecvent):

- "Aceeasi prezumtie de nevinovatie i-a impiedicat ca sa-si faca" (Realitatea TV, 16 oct.);

- "doresc ca sa poata" (TVR 1, 18 oct.);

- "Tiganii aia pe care vreti ca sa-i duceti dv. acolo" (Radio 21, 20 nov.).

Rar, sunt folosite alte conjunctii in locul celor corecte:

- "spera ca dosarele sa fie gata pana in primavara anului viitor" (TVR 2, 17 nov.) - probabil ca pe prompter era scris fara diacritice.

Au fost inregistrate si greseli de utilizare a conjunctiei deci. Aceasta cumuleaza diverse valori pragmatice (pe langa valoarea semantica de baza, care este concluziva), iar uneori e folosita in exces, devenind un tic:

- "Tu ma faci pe mine deci sa nu mai am vigoare." (Antena 1, 25 oct.);

- "E bine sa punem lucrurile deci intr-o oarecare ordine cronologica corecta." (Antena 1, 6 nov.).

Alt tip de greseala este folosirea conjunctiei si pentru a lega elemente care din punct de vedere logico-semantic nu se afla intr-un raport de coordonare:

- "dar a incercat sa ne explice si sa inteleaga si toti romanii ca" (B1 TV, 16 oct.) - raportul logico-semantic este unul consecutiv (astfel incat sa inteleaga si toti romanii);

- "Toata lumea se plange de dureri de spate si varste din ce in ce mai tinere." (TVR 2, 18 nov.) - formularea corecta ar fi fost "de la varste din ce in ce mai tinere";

- "La acest succes au contribuit toti, de la suporteri si pana la presedintele Federatiei." (OTV, 18 nov.) - structura corecta este de la pana la, fara si;

- "si supararile fostului ministru al Agriculturii nu se opresc insa aici." (B1 TV, 18 oct.) - raportul de coordonare copulativa (exprimat prin si) si cel de coordonare adversativa (exprimat prin insa) sunt incompatibile semantic;

- "Sunt Oana Cuzino si aflam de la specialistul []" (Pro TV, 24 nov.) - coordonarea unor unitati sintactice indicand lucruri foarte diferite din punct de vedere logico-semantic nu este recomandabila;

- "va trebui sa plece la o clinica medicala din strainatate si unde se va incerca recuperarea lui." (B1 TV, 22 nov.) - propozitia introdusa prin adverbul unde se afla intr-un raport de subordonare (fata de substantivul clinica), iar conjunctia si exprima un raport de coordonare;

- "sa presupunem ca este o persoana care are o suma de bani si pe care vrea s-o investeasca" (TVR 2, 12 nov.);

- "aici s-a mutat o familie si care spera sa gaseasca" (Pro TV, 22 nov.).

Ultimele trei exemple, in care si este un cuvant de legatura "parazit" (sau "de umplutura"), arata o oarecare dezorganizare a enuntului, sub presiunea exprimarii libere, fara un text scris in prealabil.

14. Anacolutul

Dezorganizarea (sintactica) a enuntului poate fi chiar mai mare. Fraza poate incepe cu un anumit tipar de constructie, care apoi este abandonat, suspendat, continuandu-se cu un alt tipar de constructie. Acest tip de greseala (discontinuitatea sintactica) poarta numele de anacolut si este destul de frecventa in limba vorbita, unde mesajul nu este anticipat mental si intervin diversi factori care influenteaza vorbitorul si-l determina sa schimbe mesajul pe masura rostirii lui. Greselile incadrate sub denumirea de anacolut sunt foarte diverse si pot afecta un singur cuvant sau tot enuntul. Dupa cum sunt afectate diversele categorii gramaticale, intalnim anacolutul cazului (greseala afecteaza utilizarea cazurilor), anacolutul persoanei, anacolutul numarului sau mai multe dintre acestea la un loc. Este o greseala intalnita atat la vorbitorii mai putin educati, cat si la cei educati, pusi in situatia de a se exprima liber (in fisele de monitorizare, anacolutul apare frecvent in talk-skow-uri):

- "Eu, de exemplu, C.N.A.-ul ma pune sa va intreb daca aveti probe." (B1 TV, 31 oct.) - enuntul incepe cu un pronume in nominativ si continua cu o constructie in care pozitia subiectului este ocupata de un substantiv, iar pronumele ocupa pozitia de complement direct;

- "Cu un om simplu care nu are nicio putere, care ii e frica." (Acasa TV, 31 oct.) - pronumele relativ care ar fi trebuit sa aiba forma de dativ, corespunzatoare functiei sale sintactice, de complement indirect;

- "le-as recomanda-o din suflet celor care le-a placut la vremea lor." (B1 TV, 10 nov.);

- "Imi pare rau ca domnul Pandele de la Dambovita, cand a venit odata la OTV, nu am putut lua legatura cu el." (OTV, 24 oct.);

- "cum s-a vazut, saraca femeie i‑a fost devalizat magazinul doar pentru ca" (B1 TV, 8 nov.);

- "ne amintim de Danut Lupu, care nu se stie ce s-a intamplat acolo pana la urma." (B1 TV, 29 oct.);

- "dar culmea este ca Dobrin, in perioada aceea, nu prea se bateau echipele pe el" (B1 TV, 29 oct.);

- "ce sanse avem sa aflam, ca sa poti preveni, ca sa poti sa anunti" (Antena 3, 19 oct.) - anacolutul persoanei, persoana I plural este inlocuita cu persoana a II-a singular (cu valoare generica);

- "Californienii sa stie ca intreaga America este cu voi." (National TV, 24 oct.) - anacolutul persoanei;

- "Dar am avut rabdarea, si eu, dar si Domnia Sa, sa inteleaga ca, de fiecare data, vrem sa aflam cele mai importante si cele mai interesante lucruri." (Antena 3, 19 oct.) - al doilea verb este la persoana a III-a singular, desi primul verb este la persoana I plural, ambele verbe avand acelasi subiect (care impunea utilizarea persoanei I plural).

In fisele de monitorizare sunt inregistrate diverse alte tipuri de discontinuitati si dezorganizari sintactice (unele rezultand din suprapunerea mai multor tipare de constructie):

- "Orice om sanatos la cap are doi pantofi in picioare, care l-a lasat Dumnezeu cu doua picioare." (B1 TV, 18 oct.);

- "Exista o concluzie, ceea ce se mai demoleaza un mit." (Antena 1, 20 oct.);

- "E o afirmatie pe care aproape mi‑as fi dorit s-o fi spus-o."(Antena 1, 16 nov.);

- "Atunci cand nu esti vorbitorul de limba ta materna, nu reusesti sa-ti exprimi toate gandurile." (B1 TV, 21 nov.);

- "Sun la consulat si mi se raspunde robotul. Ce fac atunci?" (B1 TV, 12 nov.);

- "De asemenea, s-a putut vedea in reportaj pe antrenorul Florin Halagian" (TVR 2, 26 oct.);

- "N-au vrut sa supere Biserica Ortodoxa cu cea catolica, au vrut sa le impace." (Europa FM, 21 nov.);

- "dedesubturile unei afaceri care ne tot chinuim s-o aflam de ce s-a intamplat in felul in care s-a intamplat" (Antena 3, 23 oct.);

- "Ai facut lucrul acesta, ai intrat in aceasta campanie si inteleg ca unul dintre lucrurile, pentru ca in mod inevitabil, as vrea s-ajungem la chestia asta si oarecum sa o rezolvam din start pentru a nu fi cu aceasta povara ca trebuie sa clarificam si aceasta chestiune oricat de nu ne-ar face placere. Lucrul care s-a pus in discutie este de ce ai folosit conturile tale []" (Antena 3, 30 oct., talk-show) - enuntul este incoerent, ideile nu mai sunt terminate, paradoxal, se pare ca tocmai din dorinta de a lamuri mai bine anumite lucruri. La nivel lexical, sunt deranjante repetitiile. Propozitia concesiva oricat de nu ne-ar face placere este gresit (ingenios de gresit) construita, amestecand mai multe tipare (oricat de putina placere ne-ar face, oricat ne-ar displacea). Adverbul cu valoare contextuala concesiva oricat se raporteaza la secvente care nu sunt negate gramatical.

- "Acesta este albumul lansat la sfarsitul lunii septembrie a Simonei." (B1 TV, 31 oct.);

- "Fiti barbati! Dovediti ca fiti barbati!" (B1 TV, 8 nov.);

- "pentru a calma oamenii de la acest calvar al inundatiilor" (Realitatea TV, 20 nov.);

- "ei par mai confortabili cu ideea (Antena 3, 19 oct.) - constructia reprezinta un calc dupa engl. "to be comfortable with".

V. LEXIC SI SEMANTICA

Greselile de lexic si de semantica inregistrate se pot clasifica dupa mai multe criterii.

In functie de criteriul frecventa, se constata usor ca unele greseli sunt foarte des intalnite la prezentatorii emisiunilor, la moderatori, la reporteri, la corespondenti, iar altele sunt rare, accidente sau inovatii personale sau generale, dar foarte recente in limba) marcate uneori stilistic.

Dintre greselile frecvente inregistrate, mentionam:

utilizarea prepozitiei datorita in locul lui din cauza sau invers

- "Risca sa-si piarda casa datorita" (Acasa TV, 5 noiembrie)

- "Toate lucrurile astea se pierd datorita incompetentei guvernului" (Realitatea TV, 9 noiembrie)

- "A fost avansat la Exceptional din cauza unor astfel de rezultate." (OTV, 15 noiembrie)

utilizarea cuvantului locatie in locul lui loc (prin calc semantic din engleza si extindere excesiva):

- "locatie secreta" (TVR1, 3 noiembrie)

- "Autoritatile au pregatit deja locatii pentru a adaposti oamenii." (TVR 2, 21 noiembrie)

- "Sectiile de vot pentru cele doua alegeri raman diferite, dar se vor afla in aceeasi locatie." (B1TV, 19 noiembrie)

- "A treia locatie controlata a fost padurea" (Prima TV, 16 octombrie)

utilizarea pleonastica a semiadverbelor mai si inca:

- "inca il mai urmareste cosmarul" (TVR 1, 6 noiembrie)

- "mai sunt inca multe" (TVR1, 23 noiembrie)

- "de ce se mai fabrica inca" (PRO TV, 22 noiembrie)

Dintre greselile rare, accidente sau inovatii, notam:

accidente:

- "Biserica care spun locatarii ca" in loc de: "Biserica despre care spun localnicii ca"

- "In primul lucru va fi sa . " (InfoPro, 2 noiembrie) in loc de "Un prim lucru va fi sa . /In primul rand va trebui sa . "

"inovatii":

- "O sa se topeasca, o sa se melteasca zapada" (Antena 1, 25 octombrie) in loc de constructia fara verbul inutil, suplimentar a se melti: "O sa se topeasca zapada".

"Autoritatile din Italia sunt foarte retezante." (Antena 1, 6 noiembrie) in loc de "Autoritatile din Italia sunt intransigente."

Daca in primul exemplu, verbul a se melti este format de la engl. to melt "a se topi", in al doilea exemplu, cuvantul retezant, inexistent in lexicul limbii romane, poate fi pus in legatura cu locutiunea verbala a i-o reteza (cuiva .

- "si-a probat talentul de vitezist si pe doua roti" (TVR 2, 6 noiembrie)

- "cu privire la sexosenia lui Cioaca" (Antena 3, 23 octombrie)

- "Uita-te la emisiunea unui nord-vestist" (Antena 1, 16 octombrie)

- "Cand ii vad pe toti asfaltagiii astia!" (Antena 1, 20 octombrie)

De multe ori, creatiile personale sunt marcate stilistic, pentru a realiza o exprimare "mai altfel", pentru a da expresivitate unei formulari, pentru a spune un lucru intr-un mod mai sugestiv sau mai invaluit.

In functie de cauzele aparitiei greselilor, distingem urmatoarele tipuri:

Greseli cauzate de necunoasterea sensului unor cuvinte, in special al neologismelor,

Din cauza necunoasterii sensului unor cuvinte, a neglijentei in exprimare sau a "modei" lingvistice, acestea sunt utilizate adesea in contexte neadecvate.

In aceasta situatie se afla cuvantului hit care inseamna "slagar" (cf. DEX) din urmatorul exemplu:

- "Un mare hit sunt pantofii de inspiratie masculina." (Antena 3, 27 octombrie)

Din componenta semantica a cuvantului hit s-a pastrat numai caracteristica "moda", care explica utilizarea acestuia intr-un astfel de context.

Din cauza necunoasterii sensului verbului nereflexiv a servi ("Tranz. A pune, a aduce la masa mancare, bautura etc. # A prezenta cuiva o mancare ca sa ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance." - DEX) si a reflexivului a se servi ("Refl. A lua sa manance sau sa bea." - DEX), apare frecvent prima forma in locul celei din urma:

- "o serviti [placinta] impreuna cu bunii vostri prieteni" (PRO TV, 25 noiembrie)

- "mai serviti o cafeluta" (PRO TV, 23 octombrie)

Verbul a se intampla se intalneste in numeroase contexte, aceasta extindere a utilizarii lui nefiind justificata si deci nici recomandabila. Astfel, a se intampla apare in locul lui:

- a se produce

Ai observat cate filme cu pinguini s-au intamplat dupa?" (TVR Cultural, 7 noiembrie)

- a se desfasura

Se-ntampla ancheta, tocmai ce se-ntampla ancheta." (Antena 3, 19 octombrie)

- a fi

Asta [vremea buna] s-a intamplat mai ales in" (Prima TV, 13 octombrie

- a avea loc/a fi

Se-ntampla o mare petrecere "Cargo"." (InfoPro, 20 octombrie)

"S-a intamplat aceasta decernare de premii." (PRO TV, 5 noiembrie)

Verbul a se escalada, ca si a se intampla, apare cu frecventa de cliseu (probabil, gratie "rezonantei" lui savante), uneori facand enunturile neclare, alteori inlocuind un cuvant simtit ca "prea comun":

-"ca s-a escaladat pe scara asta aproape de dorinta mea" (Antena 3, 23 octombrie)

-"Am avut un conflict escaladat intre sindicate si" (Antena 3, 19 octombrie)

-"Scandalul dintre a escaladat luni." (Antena 3, 19 octombrie)

-"adapost de escaladarea pretului" (Antena 3, 19 octombrie).

De asemenea, din cauza necunoasterii formei fixe a unor locutiuni verbale, se intervine in structura acestora (fara a avea insa intentia de sporire a expresivitatii):

- "[copiii] si-ar da frau liber aventurii si dorului de a se bate pe culoare" (InfoPro, 19 octombrie)

Locutiunea verbala corecta este, conform DEX, a da cuiva sau la ceva frau liber = a lasa in voie, nu a-si da frau liber. (Substantivele aventurii si dorului sunt folosite fortat in acest context.)

- "nu mai sunt in putere, fizica, de a lua de la capat" (Antena 3, 17 octombrie) in loc de "nu mai sunt in putere, fizic,/nu mai am puterea fizica de a o lua de la capat"

Substantivul putere face parte dintr-o locutiune verbala (a fi in putere) si nu poate primi o determinare, o calificare adjectivala, chiar daca este incidenta. Expresia adecvata contextual este a o lua de la capat, nu a lua de la capat (care nu mai este urmata de nicio precizare: a lua de la capat ceva).

- "avand de luat o revansa" (Antena 3, 25 octombrie) in loc de "trebuind sa-si ia revansa"

Greseli ce reprezinta pleonasme frapante. Asocierea frecventa a unor cuvinte care au acelasi sens nu mai este simtita ca pleonasm, nu este suparatoare pentru vorbitor din cauza faptului ca structura s-a fixat si s-a uzat. Vorbitorul simte ca este insuficient un singur cuvant pentru redarea unei idei si atunci o "intareste", adesea fara a fi atent la sensul cuvintelor folosite.

In exemplul urmator, nu se cunoaste etimologia cuvantului procent, care are in structura sa prepozitia latineasca pro "pentru" si numeralul centum "o suta". Asadar, repetarea lui "suta" constituie un pleonasm:

- "Reprezinta un procent de pana la 25 la suta." (Realitatea TV, 18 octombrie)

In aceeasi categorie, se inscrie asocierea verbului a termina cu englezismul happy-end, care inseamna "sfarsit fericit":

- "Se termina cu happy-end. (B1TV, 28 octombrie)

Din punct de vedere pragmatic, pleonasmul se explica prin faptul ca acela care il foloseste intentioneaza sa fie mai explicit, sa intareasca o idee.

Exemplele urmatoare sunt relevante:

- "Ramaneti cu Televiziunea Romana in continuare!" (TVR1, 20 noiembrie)

- "vremea de afara" (Realitatea TV, 22 octombrie)

- "daca n-or fi intemperii pe afara" (PRO TV, 4 noiembrie)

- "vesti noi" (PRO TV, 17 noiembrie)

- "O papiota de ata" (Radio 21, 31 octombrie)

- "marea majoritate a bulgarilor" (Radio Romania Actualitati, 17 noiembrie)

- "Drept pentru care l-am invitat la primul subiect" (Realitatea TV, 9 noiembrie)

grabiti-va repede" (Antena 3, 3 noiembrie)

- "O rotita care ( . ) sa-si aduca aportul (Antena 1, 16 octombrie)

- "Bine v-am regasit din nou la editia speciala a emisiunii noastre!" (OTV, 28 octombrie)

- "Ma sunau sa ma intorc inapoi sa vad despre ce e vorba" (OTV, 18 noiembrie)

Greseli cauzate de asemanarile formale dintre cuvinte.

De exemplu, argumentatie apare in locul lui argument:

Una dintre argumentatiile de baza ale presedintelui a fost tocmai aceea ca pentru a nu se cheltui bani." (Antena 3, 23 octombrie)

Greseli care se explica prin calc din engleza:

- "o adevarata relocare dinspre Marea Neagra spre Costa Rica" (TVR 2, 17 noiembrie)

Verbul a reloca si substantivul relocare nu sunt inregistrate in dictionarele romanesti (consultate); probabil ca este o adaptare a engl. relocation (se refera la mutarea unui numar mai mare de persoane).

Greseli cauzate de neintelegerea sau neconstientizarea structurii cuvintelor (a formarii lor):

Substantivul presedintie este format de la presedinte, prin urmare, trebuie sa apara litera i in structura cuvantului derivat:

- "Din momentul in care legea a ajuns la presedentie, seful statului" (OTV, 30 octombrie).

Greseli care sunt rezultatul unor suprapuneri de cuvinte sau de constructii.

Urmatoarea constructie se explica prin suprapunerea mentala a doua constructii: a obtine o diploma si a absolvi un masterat:

- "Tot aici a obtinut un master pentru . " (TVR Cultural, 16 octombrie)

Exemplul continand structura ocupa un rol se explica tot printr-o suprapunere mentala a doua structuri (frazelogice): a juca un rol si a ocupa un loc:

- "Manastirea Neamt ocupa un rol cu totul deosebit"

In aceasta categorie, intra si forma nevoios, aparuta prin suprapunerea lui nevoias cu anevoios:

- "In Bulgaria sunt mii de copii nevoiosi." (TVR2, 16 noiembrie).

Greseli reprezentand creatii nejustificate

Uneori, se creeaza cuvinte acolo unde nu este nevoie. Cuvintele respective nu sunt inregistrate in dictionare. Astfel, apare cuvantul respectabilitate in locul cuvantului respect:

- "obtinerii unei false respectabilitati (Acasa TV, 6 noiembrie)

Nici cuvantul capabilitate nu este consemnat in dictionarele curente ale limbii romane. In urmatoarea constructie, trebuia evitat acest cuvant:

- "Sigur ca traiesc o minima satisfactie atunci cand vad ca aproape toata lumea si-a dat seama despre domnul Cioroianu si capabilitatile sale."; corect: "Sigur ca traiesc o minima satisfactie atunci cand vad ca aproape toata lumea si-a dat seama de domnul Cioroianu si de ce este capabil domnul Cioroianu.

Justificarea unor creatii noi trebuie sa aiba intotdeauna in vedere utilitatea lor. Cuvintele inexistente pentru a exprima un lucru sau o nuanta de sens au sanse sa se fixeze in lexicul unei limbi, altfel, nu.

Greseli cauzate de "atractia semantica"

Cuvinte din aceeasi sfera semantica ameninta sa apara uneori in locul altora inrudite. Astfel, inregistram cuvantul diagnostic in loc de bolnav, a absolvi in loc de a trece/a sustine (un examen), a completa in loc de a adauga:

Mii de cazuri si de diagnostice se lupta cu moartea." (OTV, 15 noiembrie)

- "elevii care nu au absolvit examenele de capacitate" (Antena 3, 27 octombrie)

As mai vrea sa completez faptul ca . " (Radio Romania Actualitati, 5 noiembrie)

Dintre greselile mentionate la punctele anterioare, unele pot fi considerate grave, altele sunt oarecum "scuzabile".

Dintre cele grave, mentionam greselile datorate neintelegerii sensului unor cuvinte, ca si neintelegerii structurii unui cuvant (a modului de formare). In aceeasi categorie, poate intra pleonasmul frapant.

Utilizarea unor cuvinte englezesti nu reprezinta propriu-zis greseli. Totusi, o astfel de utilizare nu este recomandabila acolo unde exista un echivalent in romana. De exemplu, in urmatoarea constructie, in locul cuvantului slow se putea folosi foarte bine romanescul lent:

- "in categoria asta, a pieselor mai slow" (Kiss FM, 21 octombrie)

In locul engl. sit-in, ar fi trebuit utilizat romanescul demonstratie:

- "A organizat un sit-in in fata ambasadei." (Antena 3, 3 noiembrie)

Desigur ca utilizarea unor cuvinte englezesti se explica, pe de o parte, prin dorinta vorbitorului de a impresiona, de a arata ca este cunoscator al unei limbi straine, pe de alta parte, pentru a atrage atentia, pentru a da colorit mesajului. Snobismul unor astfel de utilizari nu ar trebui incurajat, deoarece exista riscul ca receptorul sa nu inteleaga mesajul transmis.

Foarte probabil, cei mai multi vorbitori de limba romana nu cunosc sensurile cuvintelor asist si device din urmatoarele exemple:

- "cinci asisturi (Prima TV, 7 noiembrie)

- "Am realizat ca e nevoie de toate device-urile si de toate minunatiile" (InfoPro, 31 decembrie).

Cuvantul englezesc asist inseamna "o activitate prin care un jucator ajuta alt jucator din echipa lui ca sa inscrie un gol sau ca sa castige un punct", iar device (din seria lui gadget) "dispozitiv, aparat, mecanism, sistem".

VI. STILISTICA SI PRAGMATICA

In plan discursiv, stilistic si pragmatic, nu este vorba de greseli propriu-zise, ci de abateri de la un ideal de claritate, proprietate si adecvare a limbajului.

1. Excesul de elemente colocvial-argotice

Folosirea elementelor colocvial-argotice intra in formula unor emisiuni (de divertisment) sau caracterizeaza stilul - de o expresivitate populara marcata - al unor colaboratori. E insa nerecomandabila folosirea lor in exces si mai ales in contexte nepotrivite (de exemplu in emisiuni de stiri si in comentarii politice), chiar daca sunt insotite de formule de scuza sau de marci ale ironiei:

- i-a dat in bot, iertata fie-mi expresia" (Antena 3, I. Cristoiu)

Iar la intrebarea asta, cea mai penala, ca sa zic asa" - (TVR 2, 22.XI. 2007)

Au fost inregistrate (destul de rar) cuvinte marcat vulgare:

o curvistina mica pusa pe interes" (Prima TV, 21.X.2007)

Nici nu mai sunt vreun pulifrici de-asta" (Antena 1, 25.X.2007).

- "Bai pupincuristule, bai baiatule!" /Antena 1, 16.XI.2007)

Mai frecvente sunt argotismele a caror vulgaritate este aluziva; in aceasta situatie sunt mai ales constructiile eliptice si ambigue cu verbele a pune, a lua, a da, a face etc.:

"Sa nu mai umbli cu masina murdara ca am pus-o" (31.10.2007. ProFM)

"Cred ca daca era Cristina acum in Italia, cred ca si-o lua" (8.11.2007, ProFM)

- "Am auzit ca in seara asta o romanca si-a mai luat-o in metroul din Milano" (OTV, 7.11.2007)

- "In ideea ca n-au reusit sa ne-o traga" (OTV 18.11)

- "Conducerea le-a dat ceasuri Cartier la tot cartierul" (26.10.2007, ProFM)

"Pe voi va cam freaca grija despre emigrantii romani" (Antena1, 6.11.2007)

Argotismele sunt folosite uneori in comentarii politice, coborand foarte mult nivelul discursului:

Politicienii sunt de gasca, sunt borfasi" (ProFM, 8.11.2007)

- "presedintele e un smenar politic" (Antena 3, 23 octombrie)

- Foarte tare, Patriarhul asta, manca-ti-as, cum stie el sa" (KissFM 20.XI. 2007)

sau chiar in prezentarea stirilor si a anchetelor:

- "cei trei pugilisti romani suspectati ca ar fi pus mana la Chicago" (TVR2 5.XI.2007)

- "Daca e moarta, cine i-a facut felul?" (OTV, 15.XI.2007)

Cele mai multe elemente familiar-argotice si vulgare au fost inregistrate la posturile de televiziune OTV si Antena1 (emisiunea lui Mircea Badea):

- "Ia sa ma dau eu grande" (OTV, 2.XI.2007).

- "Scoate ceva din buzunar ce zice Mihaela ca clar, soto, era un cutit" (OTV 18.XI.2007)

- "I-a pupat pe bascalie?" (Antena1, 23.X.2007).

- "s-a inflamat orezul, grisul in el?" (Antena 1, 6.XI.2007)

- "a inceput sa creasca in steaua lui de smardoi politic" (Antena 1, 31.X.2007) etc.

Alte exemple sunt: bazat, abureala (OTV), dilimac, ciumpalac, naspa, mecla, duda, din parti, vrajeala, a se oftica, pauza lui peste (Antena1), - toale (Antena3), fata, teapa, borfasi, beton (ProFM), bulau (InfoPro, 19 octombrie) etc.

Regretabila este si violenta pe care unele elemente familiar-argotice o aduc in discurs, prin includerea lor in acte (fie si pe jumatate glumete) de amenintare, insulta:

- "Daca nu mai am timp suficient iti crap capul cu lopata" (Antena 1, 27.X.2007)

- "Ei credeau ca eu o sa stau cu mainile in buzunar ca ei sa ma porcaie pe mine" (OTV 18.11)

- "Ideea este, pana se deschide jegul asta de..site" (Antena1, 6.XI.2007)

2. Stilul "relaxat"

Anumite abateri morfo-sintactice si lexicale discutate in capitolele anterioare au si relevanta stilistica, pentru ca apartin registrului popular si familiar, comunicarii "relaxate", indidferente fata de norma.

De exemplu, o serie de constructii cu pronumele reflexiv (a se rade, a se merita, a se risca) sunt stridente stilistic, marcind un nivel suburban de comunicare (folosit involuntar sau cu intentie umoristica):

Ma rad de lesin aici ca vad o poza in Gardianul" (Antena 1, 10.XI.2007)

- s-au meritat cele 557 de minute" (Prima TV, 24.XI.2007)

- "ma risc" (ProFM), "va conversati" (18.11.2007, ProFM); "sa ne mai radem un pic" (Radio 21, 20.11.2007) etc.

Indicii ale unui stil colocvial neglijent sunt si anumiti conectori discursivi - "in plus de asta" (Antena3) - , ca si extinderea - deja discutata - a folosirii prepozitiei pe.

Aceluiasi registru ii apartin formulele de desemnare si de adresare ireverentioase (Raduleasca, Baselu) sau stangace:

- "Domnu' sot, e adevarat ca Elodia e la dumneavoastra la nunta?" (OTV, 9.11)

3. Alte excese stilistice sunt:

a. utilizarea ununi stil pretios, artificial, in care cuvintele comune, din lexicul fundamental, sunt inlocuite cu sinonime culte, cu imprumuturi mai mult sau mai putin recente:

- "Revenind la acest moment terminus al vietii Elodiei" (OTV, 15.XI).

Substitutia este socanta mai ales cand se prduce in locutiuni si expresii relativ stabile:

- "Simona Senzual spera ca dupa ce va lua final tambalaul" (Acasa, 24.X.2007).

Recursul adesea nejustifcat la termenul locatie (vezi supra) poate intra in aceeasi categorie de fenomene;

b. stilul "telegrafic", administrativ (manifestat prin juxtapunerea unor substantive si grupuri nominale - "iubitoare animale", "presedinte Patronatul National al Viei si al Vinului", pentru care vezi supra).

c. folosirea cliseelor (la nivel de/ la nivelul, vizavi de etc.):

si la noi in tara, la nivelul zilei de maine, vor incepe ploile" (Antena 3, 3.XI.2007)

- la nivelul zilei de marti" (Antena 3, 3.XI.2007)

- mai avem de invatat la nivel de suporteri" (B1 TV, 22.X. 2007)

d. repetitiile involuntare; cacofoniile (vezi supra).