Romania, ungaria, bulgaria in presa americana

ROMANIA, UNGARIA, BULGARIA IN PRESA AMERICANA

• New York Times, Wall Street Journal

FISA DE AUDIT IMAGOLOGIC

Romania, Ungaria si Bulgaria sunt reprezentate diferit in mesajul presei americane monitorizate.

UNGARIA

1.) Nucleul pozitiv de imagine al Ungariei este dat de doua teme: tema economica si tema integrarii.

In cadrul acestui nucleu pozitiv de imagine este remacabila tema vinurilor nationale unguresti, intre care unul este printre "cele mai bune vinuri din lume" (Tokaj), iar celalalt are calitatile unui "medicament" (Unicum).

In problema relatiei cu NATO, Ungaria apre semnificativ mai slab decit Romania, pozitia Opozitiei fata de Alianta fiind sursa de referinte negative pentru Ungaria.

ROMANIA

2.) Nucleul pozitiv de imagine al Romaniei este construit in jurul urmatoarelor teme: integrarea in NATO si pozitia fata de politica NATO; proiecte de integrare europeana, dinamica pozitiva a economiei si privatizarea ARO.

Capitalul pozitiv centrat pe economia romaneasca are o singura problema: este atit de accentuat pozitiv, incit aproape ca genereaza suspiciune. Romania este o economie de piata, este o piata de investitii pentru capital strain, are o crestere economica mai mare decit Polonia, functioneaza politica de privatizare iar investitiile straine au crescut in Romania.

Sub aspect economic, spune mesajul, Romania este comparabila cu Spania si Portugalia. Numarul excesiv de mare al referintelor pozitive dintr-un singur articol risca sa compromita mesajul ca intreg, data fiind absenta aproape totala a capitalului pozitiv de informatie economica de analiza in intreaga perioada monitorizata.

Problema care a inflamat presa romaneasca - confundarea steagului Romaniei cu cel al Rusiei apare mai degraba pozitiv pentru Romania. Articolul care face referiri la acest eveniment petrecut in timpul vizitei Presedintelui ion Iliescu la Casa Alba este prilej de prezentare a drapelului Romaniei, fara sa existe speculatii nenecesare.

3. BULGARIA

In comparatie cu Romania, Bulgaria are un capital de imagine mai modest. Referintele despre Bulgaria nu au continut economic. Desi este accentuat pozitv-neutra, Bulgaria nu are o identitate de tara la nivel de nucleu pozitiv de imagine. Continutul capitalului pozitiv de imagine se sctructureaza in jurul temelor sport, cultura si mentionari ale Bulgariei ca parte a politicii americane in legatura cu extinderea si cooperarea in interiorul NATO. Lupta antiterorista a autoritatilor bulgare este prezentata ca reactie la cresterea gradului de risc pe teritoriul Bulgariei. Capitalul pozitiv de imagine al Bulgariei are aceeasi structura cu capitalul pozitiv de imagine al Romaniei, prezent in presa europeana: disipat, enumerari, fara continut explicativ sau atribute pozitive care sa defineasca in mod clar o identitate economica, politica, sau culturala.

WALL STREET JOURNAL EUROPE[1]

In functie de tipul de informatie transmisa, Romania a aparut astfel: 19.11% pozitiv, 36.76% negativ si 44.11% neutru.

Grafic 1

Dupa cum putem observa, abordarea neutra este cea care predomina. Ea este data insa, majoritar, de prezenta Romaniei in tabelul de convertibilitate euro-dolar-leu.

Profilul negativ este conturat de trei teme: IT, economie-investitii si istorie politica.   

Referintele pozitive la Romania sunt extrase din informatiile legate de temele IT si economie- investitii.

Datorita ponderii mari pe care o are in totalul informatie- cu referire la Romania, am optat pentru o analiza de structura a articolului despre domeniul IT.

Analiza porneste de la stirea conform careia romanii s-ar afla pe locul doi, dupa indieni, in domeniul IT-ului, mai precis al programarii. Romania, "in ciuda istoriei sale - apartinand blocului insular estic", a reusit sa se claseze pe aceasta pozitite, ne transmite articolul.

Referintele pozitive se distribuie pe patru teme distincte:

• Romanii sunt foarte buni profesionisti;
• Calitatile lingvistice pe care le poseda reprezinta un atuu in comparatie cu ceilalti competitori (indieni, de exemplu);
• Exista firme de succes in domeniul IT in Romania (Softwin);
• Programatorii romani construiesc situri moderne de e-commerce pentru firme din Vest.

Axa negativa a mesajului pare sa spulbere tematica pozitiva a informatiei despre Romania. Avantajul romanilor de a fi buni programatori se bazeaza nu pe actiunile guvernamentale din perioada post comunista, ci tocmai pe ceea ce s-a facut inainte de 1989. Datorita proiectelor megalomanice ale lui Ceausescu inginerii au fost in numar destul de mare si bine pregatiti.

Istoria indelungata a romanilor in domeniul IT (element pozitiv) este imediat contrabalansata de referirea la inceputurile acesteia, respectiv anii 60, cand s-a pornit de la piratarea IBM-urilor.

Romania este locul, conform articolului, in care oamenii vad in domeniul IT-ului un "paradis". Acest "paradis" - element pozitiv - are, insa, o serie de caracteristici care-l delimiteaza. Pe de o parte este prezentat ca fiind singura optiune pentru a duce o viata decenta (restul fiind caracterizat ca un mediu "in care coruptia ii sufoca pe oameni asa cum o facea comunismul in alte vremuri"); pe de alta parte nici acest "paradis" nu ofera perspective foarte bune. Atributele care deconstruiesc imaginea aparent pozitiva a "Romaniei - paradis IT" sunt:

Ofera o prosperitate foarte modesta

Programatorii castiga sporadic;

Perspectiva de succes este aceea a unui om care isi va putea cumpara un apartament mic, o Dacie la mana a doua si isi va putea petrece dupa cativa ani un concediu in Grecia

Capacitatea romanilor de a inova intr-o tehnologie avansata vine in contradictie cu "sistemul bancar antic" si metodele din acest domeniu din spatiul romanesc, neadaptate la ultimele cerinte. Astfel, acesti oameni care fac    programe de ultima generatie, se vad nevoiti, conform articolului, sa recurga la metode de plata vestice, precum Western Union, desi comisionul este mai mare, in detrimentul retelei bancare romanesti.

Atributul de buni profesionisti IT, acordata romanilor, este corelata, insa, cu ideea ca romanii sunt hackeri si creatori de virusi care produc pagube insemnate companiilor in domeniu.

Desi sunt date exemple de firme de succes romanii nu au pe piata de IT un Made in Romania. Firmele sunt nevoite sa faca programe pentru companii vestice mult mai puternice, nefiind capabile sa-si creeze o identitate si un nume independent de compania contractanta.

Articolul incheie imaginea de ansamblu a Romaniei cu un interviu luat unui programator roman care empatizeaza cu colegii de breasla din alte tari afirmand ca, daca i s-ar intampla sa piarda job-ul din cauza altor programatori, "ar fi la fel de suparat ca ei".

Graficul care prezinta distributia informatiei in domeniul IT insumeaza referirile negative, pozitive si neutre demonstrand cum un articol, aparent pozitiv, se poate transforma intr-unul care negativ pentru imaginea Romaniei.

Acelasi lucru se poate aplica si la domeniul economiei, unde articolul care infatiseaza privatizarea firmei ARO (pozitiv pentru Guvern pentru ca a scapat de o sursa de pierderi) are o configuratie finala negativa pentru Romania.