Revista teatrala a berariei Regal

Revista teatrala a berariei Regal

Apare la 1 iulie 1913 pana in mai 1915 in format 20x17, de trei ori pe saptamana sub direcțiunea Fraților Gheorghiu. Tipografia: Aurora-Constanța. Costa 5 bani/exemplar și 1 leu/abonament anual. In iulie 1913 au aparut numerele 1-110 cu 86 de pagini, in 1914 nr.1-111, 278 de pagini, iar in 1915 nr.1-16, 38 de pagini. Titlul și subtitlul de la nr.21 din 9 august 1913"Revista teatrala. Constanța", apare sub conducerea unui comitet. Redacția și Administrația Strada Carol Nr. 50. Este de menționat faptul ca este precizat doar numarul publicației și nu data publicației.

Pe prima pagina a publicației, imediat dupa caseta tehnica, ne sunt prezentate in fiecare numar cate un rezumate al filmelor cinematografice ce rulau la Cinema Edison. De exemplu: " La Cinema Edison, strada Carol, alaturi de Hotel Regal se va reprezenta Cu incepere de vineri 9 August, 1913 pentru prima oara in Constanța Drama moderna in lungime de 1200 de metrii - Logodnica locotenentului, in doua mari acte- Pathe Journal, actualitate. - Dobitocescu - victima cinstei sale, Comedie - Povestea unei potcoave, Comedie."

Prezentarea rezumatelor de film se realizeaza in fiecare numar tocmai pentru a incita publicul sa urmareasca filmul. In editia cu numarul 21 din anul intai de apariție, ne este prezentat rezumatul unei drame moderne sub numele de "Logodnica locotenentului":

"In cursul unei plimbari, sublocotenentul Gino Aldi vede pe d-șoara Anne Marie, o draguța țaranca care fiind pa prispa se uita lung la el. Sosind la casa ei locotenentul descaleca și fiindu-i sete cere un pahar cu apa. Anna ii da un pahar cu lapte. El vrea sa-i plateasca insa d-șoara nu primește bani. Stand de vorba mai mult timp, locotenentul se amorezeaza de Anna fiind prea draguța și o chiama sa se plimbe impreuna in parcul de langa casa. D-șoara primește, și de aici se naște amorul intre ei. Giula Roveri, sora de cruce a Annei, a observat ca Anna este amorezata de locotenent. Dupa 8 zile primește o scrisoare dela locotenent. Draga Anna, daca intr`adevar ma iubești dupa cum mi-ai promis saptamana trecuta, vino la poarta pavilionului unde te voi aștepta. Ea se duce in fuga mare la poarta pavilionului, unde ei s`au logodit.

In intervalul acesta ii vine ordin dela ministerul de razboi ca locotenentul Gino Aldi sa plece cu regimentul sau la Tripolis. Amara a fost desparțirea intre cei doi logodiți. (Se va vedea in acest tablou cum pleaca armata la Razboiu Cavaleriei din Florența).

Actul II - Dupa ispravirea razboiului armatele victorioase se intorc inapoi. Entuziasmul cum sunt primiți, publicul aruncand flori de pe balcoane și ferestre. Anna nu mai putea de bucurie cand a vazut ca Gino Aldi va primi medalia de argint. Locotenentul neștiind ca Anna Marie este acolo cere pe Giulia Roveri in casatorie. Fericirea uneia, Chinurile alteia. Insa la urma el se casatorește cu Anna, și traesc fericiți."[2]

Pe langa rezumatul filmelor care rulau la cinematograful "Edison", existau in publicație și anunțuri publicitare și teatrale. Pentru ca tipografia la care publicația iși tiparea numerele era Aurora, in fiecare numar exista un spațiu alocat reclamei:

"Tipografia Aurora" - ILIE M. GRIGORIU - Constanța - Efectueaza orice lucrari atingatoare in aceasta branșa precum: Broșuri, Reclame, Ziare, Registre, Memorandum, Bilete de Nunta și Logodna, Carți de Vizita etc. Atelier de legatorie de carți - Executa prompt: Registre și carți in panza și piele, Poleit, Paspaturi și orice lucrari de lux - Prețuri convenabile.

Un alt anunț publicitar introdus in publicație in fiecare numar, la fel ca și tipografia "Aurora", era "Marele Hotel Regal ", cu sediul in Constanța, strada Carol, Nr. 50, in apropierea Garei - centrul orașului, vedere la Mare - Reuniunea voiajorilor și comercianților, 50 de camere și confort complect- Lumina electrica. Restaurant, Berarie, Cinematograf - Bucatarie Romana și Franceza, mancari calde și reci in orice ora din zi și din noapte. Prețuri convenabile - Serviciul prompt. Orchestra naționala condusa de maistrul Nic.Procopie."[3] sau: "Gradina Sala Regal, Sambata, 10 august, orele 9 jum.seara -Concertul Domnului Simicel-cu Concursul Domnului RUDOLF-Pianistși al Domnișoarei Lydia Ferari- Primadona dela Opera Italiana din Milano. In pauza Cinematograf cu filme nuoi."

Forma romana a acestor reclame, este una dintre cele mai rezistente forme de publicitate, supraviețuind declinului imperiului roman, putand fi regasita in special in arta decorativa.[5]

Funcțiile afișului:

De comunicare, calitatea comunicarii se masoara prin gradul ei de promptitudine și eficacitate publica, funcționalitatea, motivația sa clara, capacitatea de concentrare a elementelor de informație,

Educativ- Estetica, dependenta de puterea de sugestie, de formele de expresie folosite, de toate elementele care condiționeaza forța de comunicare și semnificația mesajului. Afișul promoveaza gustul estetic, insereaza arta in spațiul de civilizație și relaționeaza.

De informare. Afișul transmite un mesaj de actualitate, comunica o știre despre un eveniment, lanseaza o invitație.[6]

Un grad ridicat de dificultate reprezinta și realizarea inserțiilor din categoria micilor anunțuri, acestea avand o marime redusa și se poate scoate in relief numai printr-un text intocmit cu spirit. Despre tipar, in "Gandirea comunicaționala", Bernard Miege aducea aminte de "o personalitate de notorietate mondiala, Mac Luhan, omul hranit din Cultura Clasica, și catolic convertit" care considera tiparul un mijloc cald, care a etalat expresia in sensul simplificarii și a "silabisirii semnificațiilor". Același autor considera faptul ca tiparul a accelerat și a facut sa "explodeze" manuscrisul condensat in fragmente mai simple".

Publicitatea este o "comunicare de masa facuta de cei care cumpara un spațiu, mai ales in mass-media, pentru a-și difuza propriile mesaje promoționale."

In concepția lui Jean - Claude Bertrand in lucrarea "O introducere in presa scrisa și vorbita" publicitatea are ca drept obiectiv si faca cunoscute și sa puna in valoare un produs sau o marca, un serviciu sau o activitate, o instituție sau o cauza importanta, un grup sau o persoana.

Pentru Dimitrie Tudoran, pe langa toate aceste obiective ale publicitații, menționate de Jean- Claude Bertrand, anunțurile și bunurile uzufructuare de utilitate publica, au o mare importanța.Aici, autorul Dimitrie Tudoran enumera: " reclama unei bai orașenești sau a unei stațiuni balneo- climaterice, etc."[9]

Astfel de reclame intalnim și in cadrul presei dobrogene supuse cercetarii: de exemplu aflam in cadrul publicației "Marea Neagra", din anul 1923, anul I, nr. 214, despre "Baile și Restaurantul Parcului Tataia" sau, in același numar al acestei publicații, la paina 2, "Pe ziua de 15 mai s-a redeschis la Techirghiol renumitele bai moderne. Se garanteaza cel mai prompt serviciu! Veniți și va veți convinge!"

Conform A.D.Farbey, scopurile și motivele pentru care intreaga societate apeleaza la publicitate sunt: In afacerile comeriale, pentru a vinde bunuri și servicii; De catre organizații, pentru angajarea personalului; De catre guvern, pentru a informa pupulația; De catre firme pentru a anunța rezultate sau noi acțiuni comerciale; Pentru produse sau servicii pentru sanatate; De catre indivizi, pentru a cumpara sau a vinde bunuri personale; Pentru carți, turism sau cursuri educaționale, Pentru servicii financiare sau programe de divertisment.