Sirena

Sirena

Curier de sezon aparut la Constanța, apare la 3 aprilie, pana la 3 august 1916, in format 33x25. Costa5 bani/nr.și 5 lei/sezon.In total au aparut 75 de numere și 296 de pagini. Tipografia:Albania, Constanța. In numarul 23 din 9 mai 1916 apare articolul "Presa locala și Societatea marilor stabilimente".

Publicația și-a intrerupt activitatea din cauza izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial. Așa cum ne este descrisa publicația in primul numar al anului intai, aflam ca pana acum la Constanța nu a existat niciun organ de publicitate, care, inlaturand orice preocupare de alt ordin, sa urmareasca pas cu pas ce sta in legatura cu vilegiatura. In stațiunile balneare și climaterice din strainatate, asemenea publicații sunt obișnuite și ele aduc un mare folos atat cititorilor cat și vizitatorilor. Sirena se va sili sa indeplineasca, pe cat puterile ei modeste ii vor permite sa urmareasca urmatorul plan de lucru:

"Va incerca sa puna in vedere, intr-o forma placuta, frumusețile orașului Constanța și ale imprejurimilor ei. Va ține publicul la curent cu mișcarea zilnica a vizitatorilor, publicand numele tuturor acelora care vin și care pleaca. Va da știrile cele mai amanunțite asupra mișcarii artistice locale pe care direcțiunea cazinoului promite sa o desvolte in chip neobișnuit. Va incuraja inițiativele nimerite și va releva lipsurile, ce eventual s'ar simți pentru ca cei in drept sa le inlature spre deplina mulțumire a tuturor."

Dupa deschiderea primului sezon de bai la Mamaia și pana in anii 1920 - 1930, cand au inceput sa fie construite in stațiuni vile de vacanța și hoteluri, sejurul se desfașura in felul urmator: dupa ce ajungeau la Constanța cu trenul, vilegiaturiștii cautau un loc de cazare, sistemul rezervarilor fiind valabil doar pentru protipendada și la hotelurile de lux.

La Constanța existau mai multe hoteluri cu nume pretențioase, precum: "Hotel D`Angleterre", "Gambetta", "Princiar", "Panaitopol", "Grand", "Bulevard", "Metropol", "Orient".

Cel mai luxos stabiliment, singurul "oțel de vaza" la care se caza lumea buna și unde se rețineau din timp camere , era hotelul "Carol I", construit de englezi in 1882.

Fiecare director de hotel avea grija sa iși faca cunoscut stabilimentul prin publicitate stradala sau in gazete. Și se pare ca fiecare publicație avea preferințele ei.

Analizand publicația Sirena, am observat ca revista acorda spații destul de ample promovarii imaginii hotelului Constanța - Palace. Redactorii revistei faceau cunoscute publicului aproape in fiecare numar condițiile de cazare de la hotel, subliniind cu grija aspectele pe care le considerau importante.

De exemplu, in mai toate numerele ale revistei Sirena din anul intai se facea publicitate hotelului "Palace":

"Constantza - Palace HOTEL - De primul rang. Cu ultimele creațiuni ale confortului și luxului. Situat pe cea mai pitoreasca pozițiune a malului Marii Negre, in apropierea Cazinoului. 250 de camere sau apartamente. Lumina electrica. Apa calda și rece in fiecare camera. Sali de bae la fiecare etaj. Ascensor pentru persoane și bagaje. Doua Hall-uri. Sala de corespondența. Sala de fumat. Fabrica proprie de ghiața. Spalatorie electro - mecanica. Telefon la fiecare etaj. Serviciu de omnibus automobile.

Celebru restaurant cu bucatarie romano - franceza.    Terasa superba, unde se servește masa fericiților locatari ai Palace-ului. Pe terasa superioara se servește un bufet din cele mai alese. Priveliște incantatoare de forme și culori, cu perspective marețe deasupra orașului sau a marei, de unde vederea se pierde in infinit. Cu toate acestea prețurile sunt din cele mai raționale. Constantza Palace- Hotel este pus sub cea mai nimerita direcțiune a D-nei Marie Antoinette Husser cu renume atat de cunoscut in lumea celor ce voiajeaza atat in țara cat și in streinatate."

In afara de partea informativa, pe care direcțiunea publicației se va stradui sa o aibe cat mai completa, el va cauta sa mai fie in același timp ecoul literar și artistic al vieții pline de mulțumire și de voie comuna pe care sezonul o aduce in cuprinsul vechiului Tomis. Increzatoare in voința publicului, publicația conține diverse informații utilitare de sezon, reflectate in rubrici fixe, cum ar fi : mersul trenurilor: "Constanța - Plecare: Pentru Bazargic ora 4 a.p.; București (persoane)- 6.25 a.m.și 2.25 p.m; Fetești (mixt) - 6.50 p.m; București (accelerat) - 10. p.m; Constanța - Sosire : Dela Bazargic ora 12. 15 a.m; București (persoane)- 6. 15. a. m.; Fetești (mixt) ora 11 a.m.; București (expres)- 11.30 a.m.; București (persoane)- 2.10 p.m; București (accelerat) - 9.55.p.m. Trenul de Berlin sosește in Constanța in fiecare Marți, Joi și Duminica ora 10:30 p.m și pleaca in fiecare Miercuri, Vineri și Duminica ora 6:03 p.m. Reducerea de 40% pentru biletele de bai a inceput dela 115 Aprilie." sau abonamente și taxe de intrare la Cazino: " Intrarea pe terasa și in sala de jos a jocurilor 50 lei, intrarea in sala de cerc 2 lei de persoana; Abonamentul pentru sala cercului 20 lei, Abonamentul pentru sala de jos a jocurilor și terasa, pentru o familie compusa din 3 presoane și copii 25 lei; Pentru doua persoane 20 de lei; Pentru o persoana 15 lei. Ofițerii platesc intrarile pe jumatate, afara de intrarea in Cazino."

Publicația a redactat deasemenea și articole de istorie a Dobrogei scrise intr-o nota ușor umoristica. Și-a intrerupt activitatea din cauza inceperii celui de-al doilea Razboi Mondial. Publicația conține o diversitate de genuri publicistice, cum ar fi: Știri de ultima ora și reportaje imbinate cu poezii traduse și anunțuri publicitare.

O rubrica aproape nelipsita din Sirena aparea sub denumirea "Spicuri". Rubrica era destinata publicarii listelor cu persoanele din lumea buna, care participau la evenimentele ce se petreceau pe litoral și aparea in aproape toate ziarele vremii sub diverse titluri: "In numeroasa asistența dela reprezentația de aseara a comediei Sa divorțam! in sala cazinoului am putut remarca urmatoarele persoane: D-nii T.Cananau cu D-na, prefect Mumuianu cu D-na, V. Miclescu cu D-na, N,Rosetti cu D-na, colonel Grigorescu cu D-na, N.Negulescu cu D-na, M.Sipsomo cu D-na, Al.Gherghel cu D-na, Gr.Petrescu cu D-na, Mavrodin cu D-na, S.Seni cu D-na, Al.Bacleșanu cu D-na, M.Frenkian cu D-na, procuror gen. Budișteanu, A.Rosetti, Al.Cosma, M.Solacolu, Serghiescu, M.Capeleanu, Al. Pana, P. Dobrescu, maior Stanescu, G.Malcoci, Bucur Constantinescu, Const. Mille etc."[4]

O nota din 5 aprilie 1916 anunța la Constanța o prezența artistica de prestigiu mondial: baletul rus. " In zilele de duminica 10, luni 11 și marti 12 aprilie, renumitul balet rus va debuta in sala Cazinoului Comunal. Constanțenii vor avea ocazia sa admire pe Trayanowsky, regele balalaicei".[5]

Pe langa rubricile fixe, publicația conținea diverse anunțuri menite sa atraga vilegiaturiștii: "Lecții de tango- Dupa cererea generala, maestrul Jose Mendoza au fost angajați de a preda lecții de tango intre orele 10 - 12 a.m. și 3 - 5 p.m. in sala de lectura a cazinoului și aceasta in fiecare zi. Informațiuni la casa cazinoului" sau "In ziua de 21 Maiu se vor deschide baile dela Mamaia, impreuna cu bufetul. Antreprenorii au luat toate masurile ca vizitatorii sa aiba la indemana un confort mai presus de orice lauda."

Aceeași nota informa publicul și despre costul biletelor pentru spectacol. "Loja de jos - 40 de lei, loja de sus - 30 de lei, rezervat - 10 lei, stal I - 7 lei, stal II - 5 lei, stal III - 3 lei, banca I - 15 lei".[7]

Sociologul Francez Jean Cazneuve, vorbește despre capacitatea mass- media de a "oferi prin procura", susține ca prin divertisment, omul "regasește imaginea a ceea ce se teme sa vrea sa fie și a ceea ce iși marturisește ca vrea sa fie. Astfel se creeaza o lume fictiva, care permite evaziunea și ofera totodata o doza ușoara de informare". El definește aceasta latura a acțiunii presei, prin formulele "funcție terapeutica" sau "funcție

catarhica", subliniind astfel faptul ca, prin asumarea unor asemenea expresii imaginare indivizii se elibereaza de pulsuri, frustrari și nemulțumiri, proiectandu-și suferințele sau visurile in lumile imaginare oferite de mesajele mass- media. Un exemplu ar putea fi ilustrat in numarul doi al primului an de apariție a curierului:

"La ce varsta imbatranește femeia? Iata o problema grea și foarte delicata, care se zbate acum in Anglia. Problema aceasta a fost pusa pe tapet de insuși guvernul englez. Dorind sa trimeata cați mai mulți pe front, a decis ca sa inlocuiasca pe barbații din intreprinderile statuluicu femei. Pentru acest scop, guvernul englez a publicat o inștiințare, ca angajeaza femei in plina plina posesie a vigoarei tinereței stabilind limita de varsta la 40 de ani. Aceasta delimitare, prea puțin galanta a tinereții feminine, a produs o adevarata revoluție pentru reprezentantele varstei cele mai sensibile la astfel de lipsa de galanterie. In special sufragetele, cari se recruteaza mai cu seama din femeile ajunse la o anumita varsta, amenința cu suspendarea armistițiului intern, daca guvernulnu reda tenerețea și femeilor cari au trecut de 40 de ani. Guvernul englez se afla in fața uneia din cele mai dificile probleme. Sunt anumite lucruri de cari nu trebuie sa te atingi nici in Anglia și mai ales in timpul razboiului. Cu toate acestea lucrul se va aranja ușor: Nici o femeie nu va recunoaște ca a trecut de 40 de ani - și prin urmare, toate vor ramane tinere! "

Daca in numarul 20 al anului intai a publicației se publica un anunț in care este specificat ca: "Luni, la Cazinoul Comunal, Trupa de balet Grigoriu, sub direcțiunea Maximilian & Leonard va juca luni, 2 maiu 1916 "Dragostea Corinei", Marți, 3 Mai, 1916 Minerul și Miercuri, 4 Mai, 1916, Cowboy", in numarul urmator al publicației un articol este dedicat prezentarii spectacolului.

Cronica Teatrala iși face și ea debutul in numarul 21 al anului intai de apariție a publicației "Sirena". Incercarea de a aborda genul jurnalistic al cronicii este la inceput de drum jurnalistic spre dezvoltarea unui nou gen, numit cronica:

"Luni, 2 Maiu a inceput in sala de spectacole a Cazinoului Comunal seria de reprezentațiuni ale companiei lirice "Grigoriu". La un moment dat s-a cantat și Dragostea Corinei, al careea libret e facit de d-l Hertz, iar muzica de d-l Ionel Bratianu. Este o lucrare Romaneasca și se prezinta cu multe calitați scenice și muzicale. O acțiune bine injghebata cu multe situațiuni comice și un dialog viu și plin de spirit.

E vorba de un unchiu, care, spre a-și smulge nepotul din mijlocul unei vieți ușuratice și a-l insura, se preface ca ia de soție tocmai pe viitoarea logodnica a acestuia. Intr-o serie de intamplari, nepotul are ocaziune sa cunoasca insușirile frumoase ale Corinei, și totul se termina cu bine, spre mulțumirea tuturor. Muzica este ușoara și foarte bine adaptata libretului . In special cele trei frumoase valsuri, au fost mult aplaudate. D-l Ionel Bratianu, tanarul compozitor merita incurajare pentru debutul fericit, care este mai ales o mare promisiune pentru viitor."

In ceea ce privește interpretarea, ea a fost mai presus de orice lauda. Minunatul ansamblu, in fruntea caruia au fost d-nele Aurian și Mavrodi, impreuna cu d-nii Leonard, Maximilian și Carussy, ne-a facut sa petrecem o seara delicioasa