Sportul si media

Sportul si media

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Definirea conceptelor

Delimitari conceptuale

Glosar de termeni

Capitolul II. Scurt istoric

Aparitia si evolutia jurnalismului

Mediatizarile competitiilor sportive

Capitolul III. Implicarea mass - mediei in sport

Rolurile mass - mediei in sport

Ipostaze ale comunicarii in masa

Capitolul IV. Actualitatea temei

Necesitatea legaturii dintre sport si media

Beneficii si dezavantaje

Capitolul V. Aplicatiile mediei in sport

Presa scrisa

Audio - vizualul

Alte mijloace de comunicare in masa

Capitolul VI. Exemple practice in domeniu

Publicitate si promovare

Informarea spectatorului

Transmisiuni sportive

Concluzii si recomandari

Bibliografie

Introducere

Sportul a fost si inca mai este un fenomen social de o importanta deosebita. Prin si cu ajutorul activitatii sportive oamenii isi dezvolta calitati si aptitudini sociale, volitionale, morale sau cognitive. Chiar si inteligenta sau rapiditatea in gandire sunt enorm influentate. Aici nu mai este nevoie sa reamintim importanta activitatii fizice asupra sanatatii mentale sau fizice a cetatenilor. Se poate observa ca traim intr-o societate mult industrializata, implicit si poluata, cu multe facilitati dar si factori perturbatori pentru binele individului (activitati sedentare, alimentatie incorecta, manipulare s.a.). Acestor numerosi factori li se adauga un constant si crescator (in intensitate sau volum) stres de diferite cauze si prezent la mai multe categorii sociale.

Am vazut ca sportul a fost influentat de-a lungul genezei si evolutiei sale de diferiti factori. Dintre acesti factori, cel care a contat cel mai mult a fost si este atitudinea societatii fata de miscarea sportiva si activitatile de educatie fizica. Daca in antichitate grecii practicau competitii diverse, dintre care Jocurile Olimpice erau cele mai apreciate si "savurate" in scop estetic (sau utilitar in cazul Spartei), romanii practicau aceste intreceri sub o forma decadenta (sau la pregatirea pentru razboi). La aceste intreceri antice asistau diferite clase sociale, formand un public mai numeros sau mai restrans, in functie de caz. In jurul sportului s-a creat din totdeauna o stare de emulatie. Chiar si Evul Mediu, evul intunecat, a avut parte de audienta la intrecerile specifice perioadei respective (calarie, turnir, etc.). In fine, ca sa concluzionam spunem ca sportul are nevoie de sustinerea publicului ca sa existe si acest lucru a facut posibil faptul ca astazi sa existe o atentie deosebita in promovarea, difuzarea prin mijloacele comunicarii in masa si chiar comercializarea acestuia. Aceasta comercializare are o fata intunecata, aduce unele neajunsuri, dar exista tocmai ca sportul sa perpetueze ca spectacol sau ca afacere. Rolul de destindere si formare a activitatilor sportive pentru toti si educatia fizica depinde si ea de acest lucru.

In prezent, media imprumuta sau adapteaza domeniile cognitive (psihologie, sociologie, lingvistica, semiotica si antropologie) pentru a fi omniprezenta si pentru a atrage simpatizanti, sponsori sau alte persoane. Legatura dintre sport si media a devenit in acest context deosebit de stransa. In paginile ce urmeaza vom urmari exemplificarea acestei legaturi cu explicatiile aferente.

In argumentarea acestei teme reamintim directia pe care a luat-o miscarea sportiva. Daca sportul a fost blamat in unele perioade istorice, astazi cunoaste o dezvoltare si prezenta constanta in constiinta societatii. Acest lucru a fost posibil datorita simpatiei pe care si-a castigat-o in timp si prin transmisiunile radio sau de televiziune. "Gestul public pune in functiune diferite mecanisme valorizatoare, suscita opinii si atitudini, stimuleaza nevoia de actiune, solicita actualizarea sau inventarea unor modele de evaluare. Aceste atitudini polarizeaza adesea, grupeaza publicul in tabere, trezesc pasiuni" (Neculau, 1997). Sportul a devenit parte componenta din cultura aproape a fiecarei tari, globalizandu-se. Unele ramuri sportive au caracter mondial, unele continental si altele regional. Exista chiar si sporturi izolate, pastrate prin traditia unor tari.

Un rol deosebit in globalizarea sportului il are si mass - media prin mijloacele sale. Aceasta prin parghiile sale raspandeste pe toata planeta competitiile importante si transmite valori, atitudini, spiritul sportiv (caracterizat prin notiunea anglo-saxona de fair-play), concurenta si, in final, modele de comportament preluate constient sau inconstient de catre tineri. Se poate spune ca mass-media formeaza, informeaza si manipuleaza, produce schimbari la nivelul societatii sau controleaza, uneori dezvaluie adevaruri iar alteori falsifica, mistifiaza realitatea. Transmisiunile sportive au capatat o anvergura nemaiintalnita si chiar au provocat aparitia posturilor de televiziune sportive. Se prezinta stirile sportive intr-o rubrica separata de restul jurnalului de stiri si ziarele au pagini cu specific sportiv separat. La fel cum exista televiziuni sportive exista si ziare sau reviste cu caracter strict sportiv sau pagini pe internet. Publicitatea se face in prezent prin echipe dar si prin jucatori cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa. Sportul a devenit un mijloc dar si produs de promovare. Acest lucru are doua sensuri. Unul pozitiv, prin promovarea valorilor sportului si beneficiilor sale, si altul negativ, prin eventuala ignorare sau incalcare a altor valori ca si devalorizarea imaginii si integritatii sportului. Aceste aspecte trebuie cunoscute si exemplele oferite sunt binevenite pentru facilitarea intelegerii fenomenului.

Capitolul I

Definirea conceptelor

1. Delimitari conceptuale

In primul rand ne vom intreba ce este mass - media si de ce ne preocupa, mai ales ca avand trimitere la sport. Media se traduce prin mijloacele de comunicare adresate unei largi audiente. Ea mijloceste realitatea sau evenimente care nu sunt totdeauna accesibile unei mase mari de populatie. Aceste mijloace sunt din cele mai variate si cuprind televiziunea, radioul, ziarele si revistele, internetul, cinematograful si multe altele. Deci ne preocupa media pentru ca a devenit parte din viata noastra, de multe ori ne face rau (vezi sedentarismul, oboseala, manipularea, s.a.), dar ocupa un loc deosebit in societate. Are legatura si cu sportul, deoarece astazi mai mult ca niciodata sunt chiar posturi de televiziune, ziare si reviste, pagini de internet care au un continut strict sportiv si se refera la diferite sporturi. Se stie ca oamenii "se trezesc la viata" la fiecare patru ani sa se delecteze cu Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale sau Continentale ca de altfel si alte competitii de mare anvergura cu un grad ridicat de spectaculozitate. Acestia se identifica, se mandresc cu reprezentantii lor sau se deconecteaza de la stresul cotidian pentru a viziona spectacolul oferit de eroii sportivi in obtinerea performantelor.

Mass - media se stie ca are si o functie de control (uneori se transforma in manipulare) de aceea mai este numita si a patra putere in stat. Contureaza imaginea realitatii si exercita o influenta covarsitoare asupra opiniei publice. Acest termen a fost inventat in anii 1920 de anglofoni, odata cu aparitia radioului, ziarelor si revistelor. Presa, radioul, televiziunea si internetul constituie, in principal, mass - media. Elementul lor comun este prezenta lor publica si indirecta in viata oamenilor, prin intermediul mijloacelor tehnice de distributie.

Se spune ca traim intr-o lume media deoarece oricine poate primi informatii despre orice, la orice ora.

2. Glosar de termeni

Formele media sunt ziare, reviste, radio, televiziune, internet, telefoane mobile si altele.

Influentarea publicului se realizeaza prin alegerea si prezentarea subiectelor

Libertatea presei reprezinta unul din principiile esentiale ale democratiei.

Mass - media vizeaza circulatia informatiei, timpul liber, publicitatea, fiind totodata, un organism de control.

Capitolul II

Scurt istoric

1. Aparitia si evolutia mass-mediei

"Evolutia de la mesagerii din antichitate la televiziunea prin satelit s-a facut in doar cateva secole. Astazi, mass-media prezinta evenimentele in timp real" (Lumea astazi, 2009). Informatia poate face ocolul pamantului in cateva fractiuni de secunde, evident nu a fost asa din totdeauna. Transmiterea vestilor dintr-un oras in altul se facea in cateva zile sau saptamani.

Textele scrise erau copiate doar la manastiri dar majoritatea oamenilor nu stiau sa scrie sau sa citeasca. Situatia s-a schimbat la jumatatea sec. XV cand Johannes Guttenberg a inventat tiparul. Putin mai tarziu s-au tiparit primele ziare. In Germania sec. XVII s-a folosit cu regularitate presa in mod public si la scurt timp au inceput sa se tipareasca saptamanal ziare si in Anglia, Olanda si Franta.

Aparitia cailor ferate a marit viteza transmiterii informatiilor, dar mai mult prin cai rutiere si maritime, pana la inventarea telegrafului la sfarsitul sec XVIII. Semnalele calatoreau prin cabluri initial si mai tarziu prin unde radio. Prin telegraf se transmiteau semnale intre Londra si Calcutta in 1870. Prima conexiune telefonica transatlantica a fost inregistrata in 1965. Dupa 50 ani mai tarziu se putea suna din orice loc de pe pamant prin telefoane mobile sau satelit.

Prima transmisiune radio a avut loc de Craciun in 1906. Mai tarziu, cercetatorii au inceput sa studieze imaginile in miscare. "Televiziunea nu a trezit mult interes, insa nazistii i-au gasit utilitatea, ca instrument de propaganda" (idem). Primul program de televiziune a fost difuzat in data de 22 martie 1935, in Germania. Dupa 1945, televiziunea s-a raspandit cu repeziciune, in 1952 fiind 15 mil. spectatori ca zece ani mai tarziu numarul acestora sa se ridice la 100 mil. spectatori in 26 tari.

Instalarea satelitilor a permis acces nelimitat la informatie, inconjurand pamantul, primind si transmitand programe radio si TV, internet si semnal pentru telefon. De la primul satelit de telecomunicatii din 1960 si pana astazi s-a ajuns la aprox. 800 sateliti.

2. Mediatizarile competitiilor sportive

Competitiile sportive sunt transmise oriunde pe glob, acestea fiind asteptate de un numar foarte mare de spectatori, simpatizand sau avand placere in a privi o intrecere cinstita si frumoasa. De obicei marile competitii sportive sunt transmise frecvent in peste 80 - 90 de tari ale planetei. La Campionatul Mondial de fotbal din Germania 2006 s-au montat ecrane in diferite orase pentru ca numarul imens de spectatori care nu au prins bilete de intrare la jocurile din ziua respectiva sa le poata privi astfel. Ziarele aduc informatii proaspete despre evolutia sportivilor, deciziile si miscarile cluburilor sportive, interviuri si alte materiale. Revistele publica analize si alte materiale de calitate despre competitii, cluburi si sportivi. Prin telefoane si internet se raspandesc zvonurile, stirile si parerile spectatorilor de sport.

Mediatizarea competitiilor sportive aduce diferite influente si transformari in perceptia sportului si structurii acestuia. Cel mai concludent caz este disparitia amatorismului din sportul de elita. Se stie ca "uriasul succes al Jocurilor Olimpice din 1984 de la Los Angeles a deschis portile schimbarii si J.O. au devenit deschis profesionalizate" (Dominic, 2008). Aceeasi sursa spune ca boxul olimpic ramane amator, dar aceasta din cauza incapatanarii promotorilor profesionisti sa cedeze influenta lor miscarii olimpice. Astfel, televizarea J.O. si comercializarea a determinat pozitia luata de Comitetul Olimpic International fata de amatorism in sport.

Capitolul III

Implicarea mass - mediei in sport

1. Rolurile mass - mediei in sport

Un prim rol pe care trebuie sa-l mentionam este cel de informare si, ca exemplu, stau stirile cu caracter sportiv si emisiunile sportive. Influentarea societatii este un alt rol si formarea unei audiente cu o anumita conceptie despre lume. Acest ultim rol se numeste functia de control a mediei.

Anti - rasismul, prin numeroase organizatii din Anglia (si nu numai), utilizeaza o varietate a mediei pentru a combate rasismul in sport. Cateva exemple sunt: Football United, Racism Divides, Charlton Athletic Race Equality, Leicester City's Foxes Against Racism si multe altele. Rezultatul acestor actiuni a fost de cele mai multe ori succesul, mai ales prin ajutorul legislativ din 1991, adica legea Football Offences Act (Dominic, 2008).

Prima vedeta media din fotbalul britanic a fost George Best, care a fost descris de presa tabloida drept cel de-al cincilea Beatle si a devenit rapid cunoscut pentru stilul sau de viata nesportiv. Alte vedete au aparut si chiar din mai multe ramuri sportive. Mai pot fi mentionati David Beckam, Serena Williams, Usain Bolt si altii.

Un alt rol al mediei este cel de manipulare. Acest lucru poate fi ajutat de interpretarea caracterului carnavalesc al fanilor privitor la gradul in care aceste grupuri au fost create si manipulate de catre media si organismele de conducere din sport pentru afisarea imaginilor pozitive, prietenoase (in contrast cu huliganismul din fotbal, spre exemplu). Cercetarile indica faptul ca fanii sunt mai activi in construirea propriei lor imagini si astfel intinderea rezistentei sociale de catre suporterii din sport este un fenomen tangibil (idem).

2. Ipostaze ale comunicarii in masa

"Inca ne ghidam vietile dupa motive subconstiente decat constiente" si "oamenii nu sunt rai, dar sunt facuti sa fie" (Alexander Jeffrey, 2003) sunt doua teme de discutie foarte actuale in privinta televiziunii si a celorlalte medii. Primul citat se refera la vulnerabilitatea cetatenilor si a manipularii emotionale a acestora. Al doilea citat se refera la acelasi lucru, dar marcheaza semnificatia educatiei. Ce vrea sa insemne acest lucru? Poate ca violenta televizata starneste multe controverse si opinii ale specialistilor in privinta faptului ca acestea vor genera modele de comportament in societate. Poate ca unii spectatori nu sunt pregatiti sau educati sa poata accede la multitudinea de informatii difuzate prin media. Oricum, mass - media are o foarte stransa legatura cu comunicarea (psihologia) si cu sociologia astfel ca acest fenomen are multe directii, sensuri, obiective si roluri. Acestea dau diferitele ipostaze, in lucrarea noastra ne vom ocupa de presa si jurnalismul sportiv, transmisiunile sportive si de ceea ce este legat de sportul mediatizat prin canalele de comunicare in masa.    

Capitolul IV

Actualitatea temei

1. Necesitatea legaturii dintre sport si media

In zilele noastre aceasta simbioza este aproape perfecta. Este mai avantajoasa pentru ambele parti transmisiunea sportiva decat un joc disputat fara public. Fara mediatizare sportul nu este atractiv la fel cum si televiziunea, radioul, presa si celelalte mijloace nu satisfac audienta daca nu includ in programele lor si un continut sportiv. Societatea este tot mai diversificata si dependenta de informatie. De aceea sportul si mijloacele de comunicare in masa sunt din ce in ce mai unite in scopurile lor. Si sportul dar si mijloacele comunicarii in masa se adreseaza unui public, unei audiente care asteapta si critica ceea ce primeste, de aceea ele cauta sa fie cat mai performante. Ambele urmaresc si interese financiare care de altfel le intretin in domeniile lor.    

2. Beneficii si dezavantaje

Aceste beneficii sau dezavantaje sunt prezente in ambele domenii, atat in media cat si in sport. Cea mai avantajata este de departe media pentru ca nu are de pierdut mai mult decat cluburile si echipele sportive. In plus, cea mai dramatica transformare comerciala a sportului a rezultat din influenta crescanda a mass - mediei.

Dictionarul Sage "Sports studies" precizeaza ca televiziunea a anulat amatorismul din sportul de elita. Aceeasi sursa afirma ca amplele transmisiuni media "au deschis oportunitatile de a exploata sportul comercial si sa imbogateasca eroii sai (comercializarea)". Rugbiul - uniune, printre ultimele sporturi care au imbratisat profesionalismul, in anul 1995, schimbarea fiind brusca si profunda "traditia sportului si istoria a fost lasata deoparte, administratorii sai temandu-se de a fi lasati in urma de o piata dominata de televiziune' (Dominic, 2008).

Costurile de televizare ale cluburilor sunt foarte mici (in comparatie cu celelalte costuri) si aceste cluburi detin drepturi asupra imaginii si proprietatii intelectuale. Acestea combinate fac ca vanzarea drepturilor de televizare catre companiile media sa fie atractive. Insa sportul este un bun perisabil si valoarea sa cea mai mare este data de transmisiunile in direct si exploatarea vanzarilor de bilete. Se speculeaza ca ar fi o legatura intre transmisiunile televizate si scaderea sau cresterea vanzarilor de bilete. Variatiile veniturilor indica o schimbare in balanta puterii intre organismele de conducere din sport si companiile media, intre organismele de conducere din sport si diferitele tipuri de consumatori. (idem.)

Capitolul V

Aplicatiile mediei in sport

1. Presa scrisa

Presa este cea mai veche si totodata originea tuturor mijloacelor moderne de comunicare in masa. Acestea sunt impartite in cotidiene si reviste.

Cotidienele informeaza despre evenimente locale si despre cele petrecute in intreaga lume. Ele sunt organizate in subsectiuni, vizand diferite teme, printre care si sportul. Sunt cazuri in care acestea pot fi specializate doar pe sport, cum ar fi cazul ziarelor France Football, El mundo deportivo, Gazzeta dello sport si altele.

Revistele nu vizeaza informatii de ultima ora si difera de ziare chiar si din punctul de vedere al aspectului exterior. Formatul este mai mic, hartia mai groasa, poze mai colorate si articole mai lungi. Revistele sunt specializate, avand si in domeniul sportului astfel de reviste cum ar fi Sports illustrated, World soccer, Athletic Bussines si altele.

In intreaga lume exista astazi mai mult de 300 000 de ziare si reviste.

Internetul a deschis calea editiilor electronice ale aparitiilor presei scrise, dar si o noua forma cum ar fi blogurile.

2. Audio - vizualul

Aceasta categorie include mijloacele comunicarii in masa printre care si televiziunea sau radioul.

Televiziunea domina viata de fiecare zi prin programele sale si este considerata un formator incepand cu anii 1950. Se spune ca aceasta a facut lumea mai mica. Sa vedem acum in ce fel intra sportul in acest "spatiu". Programele acesteia sunt de divertisment: filme (spre exemplu filmul Coach Carter in care vedem un antrenor de baschet sosit la o echipa cu probleme de comportament), seriale si spectacole (gale de premieri, trageri la sorti, deschideri si inchideri ale marilor competitii sportive, etc.). Mai sunt programele de stiri, in care ni se prezinta noutatile din sport. Si mai sunt emisiunile educative precum documentarele (de exemplu History of footbal: the beautiful game) si emisiunile precum Sport Science, Trans World Sport, Fifa magazine si multe altele.

Radioul a fost primul mijloc de comunicare in masa electronic, astazi el a fost devansat de televiziune. Acesta, prin posturile de radio, se axeaza pe transmiterea de stiri sau gazduirea unor discutii sau interviuri. In sport nu exista posturi care sa transmita exclusiv informatii cu caracter sportiv, cu cateva exceptii ca Fox sports si inca cateva de acest gen. La toate posturile de radio exista stiri cu caracter sportiv, interviuri si emisiuni care dezbat actualitatea sportiva cum ar fi emisiunile postului BBC Radio 5 live ca Formula 1, Sport, sau Football league.

In prezent pe planeta exista aproximativ 30 000 de posturi de radio si 3000 de canale de televiziune.

Televiziunea digitala aduce media pe telefoanele mobile si pe alte aparate mobile fara fir. Mai exista si televiziunea prin internet, dar si radioul poate fi gasit aici.

3. Alte mijloace de comunicare in masa

Internetul este unul din celelalte mijloace de comunicare in masa. Prin intermediul internetului se poate manifesta si posta orice, exista pagini de internet pentru aproape orice.

Internetul, astazi parte din cotidian si folosit de peste un miliard de oameni, a fost initial un mijloc de securizare a informatiilor armatei. Este cel mai eficient mijloc de comunicare rapida intre tari si continente. Identificat astazi cu pirateria, furtul de date si reunirea oamenilor cu gusturi comune, internetul este un mijloc foarte bun de promovare si comunicare a serviciilor si produselor. Astfel, fiecare federatie sportiva, fiecare club si fiecare televiziune sportiva are propria pagina pe internet.

Sunt si unele cluburi sportive ca Barcelona cu televiziune proprie. Acestea isi atrag suporteri prin transmisiunea jocurilor, interviuri si alte programe.

Exista la momentul de fata peste 6000 de baze de date.

Capitolul VI

Exemple practice in domeniu

1. Publicitate si promovare

Publicitatea reprezinta o mare parte dintre sursele de finantare ale mass-media. Astfel ca ziarele si revistele sunt mai accesibile la pret si costurile consumatorului catre televiziunile private dispar.

De cate ori nu am vazut mari sportivi jucand in reclame publicitare si cate spoturi de acest fel nu se difuzeaza inainte, in pauza sau dupa competitiile sportive televizate? Spre exemplu sponsorii competitiei Uefa Champions League au calupuri intregi de reclame pe care televiziunile le difuzeaza mai multe minute inainte de a incepe jocul respectiv, in pauza sau dupa. La campionate mondiale din diferite sporturi sau de la J.O. se pot observa destul de clar sponsorii care sunt inscriptionati pe mantinelele stadionului, pe suprafetele din jurul incintei sportive si multe alte astfel de cai.

2. Informarea spectatorului

Acest subiect a mai fost dezbatut in capitolele anterioare, dar il vom relua. Toata lumea a vazut un program de stiri si a observat ca stirile sportive au rubrica separata. Exista multe emisiuni sportive care prezinta istoricul unei echipe, etape de campionat, aspecte dintr-un anumit sport sau chiar din mai multe sporturi si rezumate ale jocurilor grupate intr-o anumita ordine. Toate acestea au rolul de a informa spectatorul pasionat de sport.

3. Transmisiuni sportive

Am vazut in capitolele anterioare cum transmiterea meciurilor si intrecerilor este o mare oportunitate pentru publicitate. Pe langa aceasta, transmisiunile sportive satisfac nevoia spectatorului de competitii sportive. Exista mai multe teorii si ipoteze in aceasta privinta. Una dintre ele spune ca prin sustinerea (in sensul de suporter) unei echipe, spectatorul simte ca apartine unui grup, unei idei, satisfacandu-si nevoia de afiliere. Alta ipoteza este ca prin vizionarea competitiei respective, spectatorul are senzatia ca el este cel care concureaza, ca el este competitor (in sensul de imaginare a actiunii respective). Alte ipoteze sustin ca cel ce urmareste competitia isi "ingroapa' nereusitele sale din viata proprie in succesele echipei sau sportivului pe care il sustine sau ca intrecerea (vederea actiunilor sportive) provoaca relaxare si destindere prin continut intelectual redus si cu elemente de psihologie datorita tacticii si strategiilor abordate. Huliganismul poate lua cate putin din toate acestea si sa le adauge agresivitate sau chiar violenta asupra celorlalte grupuri.

Oricare ar fi cauza sau motivul se stie ca aceste transmisiuni se bucura de o mare audienta in randul populatiei si cauzeaza o stare de emulatie in preajma marilor competitii.

Concluzii si recomandari

Se recomanda ca emisiunile sportive sa fie de calitate si sa aiba un continut valoric superior. Astfel televiziuni cu totul abjecte cum ar fi GSP TV sau Sport.ro si ziare precum Gazeta sporturilor sau Fanatik sa aiba personaje de calitate care sa transmita niste valori. Sa se promoveze sportul si nu mentalitati gresite sau oameni de scandal ori imorali. Sa se promoveze toate sporturile, cum fac spre exemplu televiziunile Sport Klub, Eurosport Romania si Digi Sport. Inca nu se stie sigur daca mass-media influenteaza comportamentul direct al societatii, dar aceasta manifesta o functie educativa si creeaza un spatiu mental socio-cultural in care ar trebui sa se exprime si promoveze valori. Astfel, daca se repeta excesiv niste comentarii, fapte sau tipuri de comportament gresite se ajunge la fenomenul de invatare sociala si este periculos sa fie anormalul normal sau incorectul corect.

Bibliografie

Alexander Jeffrey, "The meanings of social life. A cultural sociology", Editura Oxford University Press, 2003

Danesi Marcel, "Dictionary of media and communication", Editura M.E. Sharpe, New York - Londra, 2009

*** Lumea astazi, volumul 6 din Marea enciclopedie a cunoasterii, Editura Litera International, Bucuresti, 2009

Malcolm Dominic, "The SAGE dictionary of sports studies", Editura SAGE Publications, 2008

Neculau Adrian (coord.), "Psihologia campului social: reprezentarile sociale", Editura Polirom, Iasi, 1997

https://en.wikipedia.org/wiki/Mass_media

www.fcbarcelona.cat/web/english/barca_tv/barca_tv