Strategii de planificare a unui reportaj

Strategii de planificare a unui reportaj. Aplicatie pe tema: alegerile locale.

Reportajul reprezinta un gen jurnalistic puternic, care are o forta informativa si de impact si poate fi definit ca fiind o relatare de la fata locului a unor fapte de actualitate, din realitatea imediata, de interes pentru un public larg si scrisa cu intentia de a-i informa pe cititori.

O tipologie a reportajelor privind modalitatea lor de constructie, ne arata ca acestea sunt impartite in reportajul de atmosfera, in care rolul jurnalistului este de a il ajuta pe cititor sa vada si sa simta atmosfera ca si cum el insusi s-ar fi aflat la fata locului si reportajul de eveniment, in care redactorul isi propune sa plaseze cititorul in mijlocul faptelor care prezinta interes jurnalistic, cu ajutorul detaliilor de atmosfera.

Daca luam in calcul evaluarea complexitatii evenimentului, putem vorbi despre reportaje ale caror subiecte provin din categoria faptelor diverse, a evenimentelor centrate pe fapte de actualitate, a celor caracterizate prin fapte ce se succeda in timp sau prin complexitatea faptelor si a planirilor pe care se desfasoara.

Realizarea unui reportaj presupune respectarea unui plan bine definit, care va fi conceput in relatie cu ideea textului si unghiul de abordare.

In cazul acestui an, in care se desfasoara alegerile electorale, ideea unui reportaj ar putea sa fie "alegerile locale".

Apoi, se stabileste unghiul de abordare care poate fi "influenta statutului orasului Sibiu de Capitala Culturala Europeana 2007, asupra alegerilor". In realizarea unui reportaj, alegerea unui unghi de abordare genereaza o anumita selectie si ierarhizare a informatiilor si o anumita construtie a textului. Asadar, urmatorul pas ar fi redactarea sapoului. In cazul de fata, acesta trebuie sa tina seama de informatiile factuale necesare pentru a introduce cititorul in context si sa indice unghiul de abordare si ideea textului. Va fi prezentata deci, ipoteza conform careia realegerea primarului Sibiului, Klaus Johannis va fi avantajata de faptul ca Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana in timpul mandatului acestuia.

In textul propriu-zis, va fi citata declaratia unui presedinte de partid, care afirma ca Johannis va fi reales datorita impactului pe care l-a avut statutul Sibiului de Capitala Culturala. Apoi va fi prezentata parerea primarului si I se va contura totodata si o schita de portret. Pot fi prezentate, de asemenea, si parerile liderilor politici aflati in competitie cu Johannis, dar si parerile publicului, care va declara daca realegerea lui ca primar este influentata de programul de capitala culturala al Sibiului, pe care acesta l-a condus si care a avut un mare succes, el devenind un brand.

In final, pot fi oferite elemente de background, cu privire la ceea ce a insemnat titulatura de Capitala Culturala Europeana pentru Sibiu si pentru sibieni.