Studiu de caz: Ziarul de Vrancea - Iti spune ce altii iti ascund

Studiu de caz: Ziarul de Vrancea - Iti spune ce altii iti ascund

"Acest ziar nu este un moft. Nici incercarea pripita a cuiva de a-si agata la breloc, alaturi de cheile de la seif sau de la servieta diplomat, un mijloc de informare in masa. Numai naivii mai cred ca un fapt poate fi doar intamplator. Din moment ce el se petrece inseamna ca a fost necesar sa fie astfel. Nu altfel stau lucrurile cu acest ziar: "Monitorul de Vrancea", pardon Ziarul de Vrancea a aparut ca o necesitate. Daca nu ar fi fost convinegerea noastra ca Vrancea merita de mult un asemenea ziar, asa cum il gandim noi, ne-am fi vazut de treaba. Sau l-ar fi facut altii. Acest ziar nu are foarte multe ambitii. Nu-si propune sa impuna un om politic, un partid de aiurea sau grupuri de interese. In egala masura nu pornim de la inceput cu ideea de a demola pe cineva sau ceva.

Daca vom fi rai cauza nu va trebui cautata printre noi. Orice text de genul celui de fata, de tip "Argument", cuprinde indeobste o sumedenie de promisiuni: vom face, vom drege, vom fi alaturi de, vom fi impotriva. Refuzam sa facem acest lucru. Cititorul nu are ce face cu asemena angajamente. Singurul lui gest este de a cumpara ziarul si de a-l citi. Daca ii place, o va face si a doua oara. Ziarul pe care il tineti in mana este editat de Grupul de Presa Nord Est, care in ultimii zece ani a convins sute de mii de cititori ca pot exista si ziare de calitate. Acest ziar are, de fapt, o singura ambitie. Aceea de a-l convinge pe cetatean sa repete zilnic gestul de care aminteam mai sus. Cititorul nu stie ce chin inseamna cistigarea unui asa pariu. Asta e treaba noastra"[1].

Asa isi incepea echipa redactionala argumentul existentei acestui ziar, anul trecut, atunci cand au lansat si un supliment la aniversarea celor zece ani de existenta. Argumentul lor este unul ce nu se bazeaza pe promisiuni desarte, nici pe angajamente, ci pe transmiterea faptelor asa cum sunt. Singura lor dorinta este ca cititorii sa le aprecieze munca si cum ar putea sa se demonstreze acest lucru, daca nu cumparand ziarul

Aparitia cotidianului in urma cu 11 ani, sub numele "Monitorul de Vrancea", a insemnat o revolutie in presa din judetul moldav, incremenita in vechile canoane din timpul comunismului. Pe langa calitatea extrem deslaba a produselor jurnalistice, marea majoritate a ziarelor erau doar instrumente de propaganda si manipulare politica. Mai marii locali au constatat atunci, cu surprindere si nemultumire, ca sunt pusi in situatia de a da socoteala vrancenilor prin intermediului ziarului pentru modul in care gestioneaza banul public. Pentru prima data, publicul era informat corect cu privire la evenimentele si abuzurile politice locale. Reactia celor deranjati de articolele aparute in paginile cotidianului a fost si ea diferentiata. De la indiferenta mai mult sau mai putin mascata in unele cazuri, ajungandu-se la o violenta nemaiantalnita in altele. Putem da ca exemplu gestul fostului primar al municipiului Focsani, Nicolae Latcan, de a-i smulge din mana reportofonul unei ziariste, care il incomoda cu intrebarile puse, dar si incercarile disperate ale edililor locali si judeteni de a intrerupe difuzarea ziarului catre cetateni.

Inca din primul an, mizand si pe slaba calitate a competitorilor, cotidianul s-a impus ca lider pe piata presei din Vrancea. De altfel, in 1998 grupul din care facea parte ziarul era cel mai important din presa locala, editand 18 editii locale, cu un tiraj cumulat de peste 100.000 de copii distribuite zilnic. Anii 1997-2002 au reprezentat pentru noua publicatia perioada de trecere de la novici in presa la cea mai puternica si credibila voce din presa locala vranceana. Despre perioada de inceput a ziarului, Toni Hritac, redactorul sef al Ziarului de Iasi spune ca publicatia s-a impus pe piata ca "brand autentic, fresh, nou, facut intr-o maniera profesionista si rupt de traditia pe de oparte balcanica, pe de alta parte anost comunista a presei de pana atunci"[2].

Evenimentele din 2002 au insemnat un moment de rascruce pentru ziar. Pe fondul acapararii aproape totale a structurilor administratiei locale de catre partidul de guvernamant din acea perioada, presedintele consiliului judetean a incercat prin diverse mijloace sa puna presiune asupra echipei redactionale a Ziarului de Vrancea, sa controleze tot ce apare in aceasta publicatie si sa o adauge la portofoliul de mass-media locale prin care manipula publicul.

Faptul ca redactia continua sa publice informatii corecte a determinat politicul sa incerce prin orice mijloace eliminarea de pe piata. In data de 27 martie 2002, Consiliul Local Focsani a reziliat contractul cu societatea care difuza publicatia, fapt urmat imediat de ridicarea chioscurilor de pe domeniul public, cu toate ca societatea avea toate avizele si actele in regula. Ecourile acestui caz au fost resimtite pana si de organismele internationale de presa.

Din 1 aprilie 2002 puterea politica locala a inceput editarea unui cotidian cu acelasi nume, acelasi logo si acceasi asezare in pagina, cu o echipa formata din cei care au parasit redactia ziarului in urma unor promisiuni financiare consistente. Inainte ca puterea locala sa incerce desfiintarea "Ziarului de Vrancea", 67% dintre cititorii de presa locala si nationala din Vrancea preferau ca informatiile sa ajunga la ei prin intermediul acestui cotidian, iar in ceea ce priveste cota calculata numai pentru publicatiile locale, aceasta era uriasa, de 92%.

Fara nume, logo si identitate, cotidianul a continuat sa apara sub diverse denumiri, "Business Monitor", "Business Ziarul de Vrancea", iar din 26 aprilie 2002 apare sub numele actual Ziarul de Vrancea. Mai mult, s-au continuat presiunile sub diverse forme, in incercarea de a opri aparitia ziarului, blocarea accesului la informatii publice, intimidarea reporterilor inclusiv prin procese penale, agresarea vanzatorilor volanti, amenintarile si incercarile de santajare a redactorului sef, hartuirea societatilor editoare si de diguzare a cotidianului in sute de procese civile.

Chiar daca la sfarsitul anului 2004 puterea politica s-a schimbat, incercarile de sabotare nu au incetat in totalitate, noii conducatori actionand asemanator cu fostii. Din 2005 lucrurile au inceput sa intre pe un fagas normal, iar dupa integrarea in Uniunea Europeana abuzurile politicului s-au redus considerabil. Ziarul de Vrancea afost unicul cotidian din Europa de est prezentat in Raportul Departamentului de Stat al SUA din 2004 cu privire la incalcarea libertatii de exprimare, in ajutorul ziarului sarind si celemai importante organizatii de aparare a libertatii de exprimare, de la Reporters Sans Frontieres pana la Freedom House si chiar Comisia Europeana.

Societatea editoare, patronii si jurnalistii au fost implicati in 250 de procese, din care 200 numai in perioada 2002-2004. In proportie de 95% acestea au fost castigate, restul aflandu-se pe rolurile instantelor si la ora actuala. Cea mai mare dauna ceruta publicatiei a fost de un milion de dolari, iar cele 64 de citatii venite intr-o zi, pot fi un record in materie.

Ziarul de Vrancea contine zilnic informatii detaliate despre cele mai importante evenimente care se petrec in judetul. Este un ziar al vrincenilor si, ca atare, are o politica editorila axata in principal pe problemele oamenilor din acest judet. Comunicarea dintre redactie si cititori este una cat se poate de directa, echipa este una ce va raspunde prompt la orice apel primit de la cititori. Orice problema a cititorilor devine si problema lor. Cititorii au o rubrica unde semnaleaza diversele probleme intampinate sau suna direct la redactie. Mesajul este preluat de unul din redactorii ziarului, urmand o perioada de documentare, de semnalare a autoritatilor, de transpunere in pagina ziarului, de monitorizare si de urmarire a rezolvarii. Orice vrancean poate sa citeasca zilnic un ziar complet, in care gaseste in mod regulat toate informatiile nationale si internationale de larg interes, aceleasi pe care practic le ofera si cotidianele centrale, dar, in plus, contine zilnic informatii detaliate despre cele mai importante evenimente care se petrec in judetul Vrancea, in imediata lor proximitate.

Ziarul de Vrancea a demonstrat de mai bine de zece ani de cand se adreseaza zilnic vrancenilor ca presa trebuie sa fie vocea problemelor comunitatii si nu trompeta celor care o conduc. O echipa de jurnalisti corecti si dornici sa-si faca meseria in folosul cititorilor au reusit sa demaste minciunile celor care detin puterea si parghiile folosirii banului public in interes personal sau al unui grup clientelar. Publicatia s-a remarcat ca un ziar activ, cu puternice implicatii sociale, de atitudine, care s-a aratat interesat de rezolvarea problemelor celor din jur, in fapt a cititorilor sai.

Cea mai importanta resursa a Ziarului de Vrancea o constituie oamenii sai. Intrebati fiind, atunci cand am mers la redactie, despre cum ar caracteriza ei echipa in cateva cuvinte, raspunsul a venit direct spunand ca filosofia lor, deviza lor poate fi rezumata astfel: sa investesti in angajati si sa-i incurajezi, delegandu-le responsabilitati si stimuland initiativa individuala.

Valorile comune ale echipei redactionale sunt in primul rand independenta fata de ingerintele politicului si economicului, pasiunea pentru lucrul bine facut si cel mai important, dorinta de a fi cei mai buni.

Ziarul de Vrancea s-a impus in judet si chiar in regiune ca un formator de jurnalisti, la scolile de presa ale publicatiei fiind formati ca profesionisti peste 150 de oameni de presa, care au ajuns sa lucreze la toate publicatiile locale din judet.

Echipa redactionala cauta mereu solutii noi pentru diversificarea ofertei editoriale a ziarului, imbogatirea calitatii editoriale si grafice a publicatiei, astfel incat Ziarul de Vrancea sa devina un jurnal prompt, complet si credibil. Tot ceea ce apare zilnic in Ziarul de Vrancea este conceput de o echipa formata din 15 jurnalisti. Multi dintre ei au urmat cursuri si stagii de pregatire pentru ca vor sa fie capabili sa semneze un articol, asa cum se cuvine. Sunt o echipa compacta care incearca sa comunice cititorilor numai mesaje veridice, sa dea stiri concrete pentru ca oamenii sa poata trage anumite concluzii in urma a ceea ce citesc. Sunt ziaristi care inteleg ca responsabilitatea este cel mai important lucru atunci cand semnezi un articol. Mai stiu ca mesajul lor ar trebui sa fie unul concis iar actul comunicational sa devina unul transparent. Ziarul de Vrancea inseamna aproape 12 ani de munca. Jurnalul pe care il ofera vrancenilor in fiecare dimineata a crescut in timp, alaturi de cititorii sai, doar demonstrand ca le pasa.

Au invatat ca transparenta inseamna de fapt feed-back, pentru ca in momentul in care un subiect este tratat de ei absolut echidistant si relatat fara pic de subiectivism, cititorii apreciza acest lucru si vor cumpara produsul.

Fig. 6. Evolutia tirajului, a vinzarilor directe si a numarului de abonamente (2004 - semestrul II 2008. Sursa: www.brat.ro index.php?page=publications&id=448&index=0

Atunci cand am intrebat-o pe Silvia Vranceanu, redactorul-sef al publicatiei despre cum sunt jurnalistii din ziua de azi, aceasta mi-a spus ca exista cam trei categorii, si anume: ziaristi care isi fac in mod onest meseria, cu toate riscurile ce decurg de aici, exista si ziaristi legati de locurile de munca care s-au afundat in comoditate, dupa cum exista si mercenari de presa ce au ajuns sa batjocoreasca aceasta meserie.Ii place sa creada ca echipa redactionala se incadreaza in prima categorie."Asa ca trebuie sa avem pregnant in minte interesul cititorului atunci cand lucram la propriul articol.Iar acest lucru il spun adesea oamenilor cu care lucrez in redactia Ziarului de Vrancea."

Stie ca padure fara uscaturi nu exista, cum nici jurnalisti care inteleg ca prin presa se pot capatui usor, iseland asteptarile celor ce citesc articolele, jurnalisti ce nu vor disparea niciodata, dar in acelasi timp crede cu tarie ca marea majoritate a colegilor de breasla isi fac treaba cu simt de raspundere, deontologic si cu respect pentru cititor."Totul depinde doar de noi sa-i marginalizam, ceea ce se si intampla.In fiecare caz cand un jurnalist se murdareste se afla, consecintele fiind usor de intuit." Legat de cenzura Silvia mi-a dezvaluit ca ea este evidenta acolo unde redactorul sau redactorul-sef accepta interventiile patronului.Cenzura este favorizata si de faptul ca nu exista o politica editoriala stabilita clar, care sa stea la baza construirii fiecarui ziar.

Astazi, publicatia este detinuta de familia Condurache, fondatorii si singurii proprietari ai ziarului. Ziarul de Vrancea apare zilnic, de luni pana sambata, in 24 de pagini, format broadsheet.

Rubricile permanente ale publicatiei sunt: eveniment local, national si international, stiri economice si financiare, editoriale si opinii, divertisment, sport, social, educatie, puls, anunturi de mica si mare publicitate.

Publicatia se defineste prin doua caracteristici destul de rar intalnite in presa locala. Prima consta in spatiul relativ mare acordat stirilor nationale si politicii, iar cea de-a doua consta in continutul hiper-local dinpaginile dedicate oraselor mai mici ale judetului, Panciu, Odobesti, Marasesti, Adjud.

La capitolul interactiune cu cititorii, Ziarul de Vrancea acorda zilnic o pagina de raspunsuri la scrisorileprimite la redactie de la oameni.

Pagina de opinii si comentarii este foarte bine structurata si contine atat editoriale ale jurnalistilor proprii, cat si materiale trimise de nume importante dinpresa romaneasca. Problemele abordate in acestea sunt in special politice, dar se pune accent si peinformatii diverse.

O rubrica speciala este cea de pamflet, unde sunt parodiate printr-o poezie personalitati publice locale.

Ziarul a derulat de-a lungul timpului mai multe campanii de informare si constientizare in randul cititorilor. Campania "Vranceni in lume" a descoperit, interviat si prezentat in fata publicului persoane nascute in zona respectiva care au reusit sa se faca remarcati in strainatate.

Campania "Femei de succes" a prezentat intr-o lumina noua femeile antreprenor, artist sau manager din judetul Vrancea, fiind in acceasi nota cu campania "Oamenii muntilor" care a adus in atentia maselor problemele, viata si reusitele semenilor din zonele mai retrase ale judetului.

Campania "112" si "SOS" au deschis portite pentru cetatenii defavorizati, iar campania "Monumente mutilate" a incercat sa sensibilizeze publicul cu privire la distrugerea mostenirii culturale.

Publicatia are campanii speciale cu ocazia Zilei copiilor, Ziua Femeii, Craciun sau Paste si de fiecare data cand apare cate un eveniment important in local.

Anunturile de mica publicitate sunt parte integrata a ziarului, publicatia fiind cea mai cautata sursa pentru tranzactiile imobilare si alte tipuri de intermedieri.

Pentru a incerca sa delimitam specificul informatiilor publicate de Ziarul de Vrancea, fara a fi influentati de politica editoriala sau parerile redactorilor si cititorilor am analizat cateva sute de numere ale publicatiei, din 1997 pana astazi.

Pe graficul de mai jos se poate observa evolutia principalelor elemente jurnalistice, articolele politice, investigatiile, faptul divers, informatiile utilitare si reportajele. Ca produs, publicatia vranceana insista in perioada de inceput pe dezvaluiri din politica locala si pe investigatii legate de modul in care se fac afaceri la nivel local. Se poate observa o crestere mare a ponderii articolelor de investigatii si a celor politice in perioada 2002-2004, perioada in care presiunile asupra publicatiei din partea politicului erau din ce in ce mai mari.

Odata cu trecerea anilor, scaderea presiunilor politice si diversificarea gusturilor publicului cititor se observa o scadere a ponderii articolelor politice si a celor de investigatie, concomitet cu cresterea ponderii articolelor de fapt divers, a reportajelor si a informatiilor utilitare.

Totusi, Ziarul de Vrancea ramane o publicatie locala ce se axeaza mai putin pe articole de tip tabloid, dar care, in acelasi timp, acorda putina importanta articolelor de tip utilitar, fiind un ziar mai degraba militant.

Fig. 7. Ponderea tipurilor de articole de-a lungul anilor

Pe partea de online, site-ul publicatiei, www.ziaruldevrancea.ro, s-a lansat in formula actuala pe 22 ianuarie 2005, pina atunci fiind doar un subdomeniu al portalului www.ziaruldeiasi.ro. Site-ul este o copie a editiei tiparite. Informatiile suplimentare fata de continutul ziarului sunt aproape nule si se rezuma la cateva articole trimise de cititori (jurnalism cetatenesc) si anunturi de mica publicitate ce pot fi adaugate gratuit online.

Rubricile sunt foarte bine delimitate, ca si in editia tiparita si se permite interactiunea cu cititorul prin posibilitatea de a adauga comentarii la articolele postate. Informatiile utilitare sunt si ele putine, se rezuma la starea vremii si cursul valutar. Nu exista informatii despre firme sau evenimente locale, dar site-ul se diferentiaza prin paginile cu informatii ultra-locale din Paciu, Odobesti, Marasesti, Adjud. Din pacate si acestea sunt preluate din editia tiparita si sunt updatate doar in momentul in care informatia apare si in ziarul tiparit.

Site-ul nu contine un flux de stiri continuu, nici macar de stiri de la nivel national, articolele nu sunt insotite de multe ori de fotografii, iar continut video nu exista. Stirile sunt postate pe site o singura data pe zi, de obicei, dupa ce editia tiparita a fost trimisa la tipar.

La ora actuala siteul cotidianului Ziarul de Vrancea ocupa locul 80 in clasamentul siteurilor de la sectiunea stiri / mass-media, conform siteului trafic.ro. Ziarul de Vrancea atrage un numar de 19.504 vizitatori unici in fiecare saptamana, cu un total de 23.707 vizite si 105.824 de afisari. Ziarul este citit in editia online, cel mai mult intre orele 8:00 - 9:00, 67,9% dintre vizitatori revenind pe site macar o data pe zi, iar 32,1% sunt noi. Ziua imediat urmatoare alegerilor locale din acest an, 2 iunie 2008, a adus recordul de vizite de cand siteul www.ziaruldevrancea.ro este monitorizat, respectiv 5.447 vizitatori unici[3].

Conform SATI, un alt instrument de masurare a audientei online, implemetat de curand de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, siteul publicatiei vrancene este accesat de un numar in crestere de vizitatori, de la 12.970 in luna noiembrie 2007 pana la 22.134 in luna ianuarie 2008 si 22.415 in februarie 2008.

Numarul de vizite in februarie 2008 era de 69.375 pe saptamana, pagina fiind afisata de 313.553 ori in aceasi luna.

Fig. 7. Vizitatorii siteului www.ziaruldevrancea.ro in functie de locatie. Sursa: www.trafic.ro

Profilul cititorului

Datele de audienta ale Ziarului de Vrancea, asa cum sunt prezentate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, se inscriu in limitele unui ziar obisnuit de provincie. Numarul mediu de cititori pe o editie este in acest moment de 22.000, dupa ce in anii trecuti a fost in jur de 20.000-21.000 de copii, cu o usoara scadere in 2005-2006 pana la 19.000 de cititori pe editie si 14.000 in 2006-2007.

Fig. 8. Distributia cititorilor publicatiei pe criterii de sex. Sursa: Studiul National de Audienta (SNA), ianuarie 2007-ianuarie 2008

Fig. 9. Distributia cititorilor pe grupe de studii. Sursa: Studiul National de Audienta (SNA), ianuarie 2007 -

ianuarie 2008

Fig. 10. Distributia cititorilor pe grupe de varsta. Sursa: Studiul National de Audienta (SNA), ianuarie 2007 - ianuarie 2008

Fig. 11. Distributia cititorilor in functie de venituri. Sursa: Studiul National de Audienta (SNA), ianuarie 2007 - ianuarie 2008

Fig. 12. Cele mai cautate informatii. Sursa: Studiul National de Audienta (SNA), ianuarie 2007 - ianuarie 2008

Fig.11 In medie procentul populatiei cu venituri mici in judetul Vrancea este de 63% si de 12,3% a celor cu venituri medii.Cititorii Ziarului de Vrancea, in proportie de 42,9% au venituri mici si 21,7% au venituri medii.Peste 50% din cititorii ziarului au venituri individuale mai mari de 150 euro/ luna.

Fig.10.Din cate putem observa, acest grafic ne arata ca cititorii publicatiei sunt persoane active cu virste cuprinse intre 25-54 de ani, intr-o proportie de 75,3%.

Fig.9. Se pare ca 76,3% din cititorii Ziarului de Vrancea sunt persoane cu studii medii sau superioare.

Fig.12. Se pare ca cititorii cotidianului sunt persoane interesate in principal de probleme legate de evenimente si stiri locale, publicitate/reclame si auto moto si mai putin de mesterit si reparat, teatru sau cinema.

Tendinte

Situatia econimica a presei este si va fi fara indoiala o problema majora a majoritatii editorilor de presa locala din Romania.Cu siguranta dorinta fiecarui manager sau jurnalist este de a face treaba cat mai bine, de a face performante, performante care nu pot aparea uneori nesustinute de alti piloni ce nu fac parte din sfera individualului.

Domnul Corneliu Condurache, patronul publicatiei vrancene, imi spunea ca uneori performanta mai tine si de un mediu de afaceri competitiv si onest, probleme care duc si la o modificare a legislatiei.Acest gen de solutii presupune o larga coalitie de factori: jurnalisti, editori, patroni de presa, autoritati, partide politice, societate civila, angrenate toate intr-un proces de advocacy, de monitorizare a aplicarii legii dar si de schimbare a mentalitatilor.O asociere a celor din breasla jurnalistica, fie ei jurnalisti, editori de presa, sau patroni ar fi foarte benefica. Daca jurnalistii au facut acest lucru, intelegand anumite avantaje ale vietii asociative, creandu-si forme de organizare, in prezent existand peste 40 de astfel de formatiuni sindicale, nu toate active, in ceea ce ii priveste pe patroni sau editorii de presa la acest capitol se pare ca inca nu au inteles avantajele afilierii la o astfel de organizatie.Exista Clubul Roman de Presa pentru presa centrala, asa cum exista din 2005 si Asociatia de Presa a Editorilor Locali din Romania pentru cea locala, o asociatie care de la bun inceput a mizat exclusiv pe calitate, fiind aspectul cel mai important al sau, pe demersuri colective.Domnul Condurache imi mai spunea ca o presa libera si independenta este un element definitoriu al unei societati democratice consolidate.Ea presupune in egala masura indeplinirea rolului de informare a publicului, respectand valorile jurnalistice, dar si capacitatea de a face fata presiunilor din afara dar si din interiorul redactiei.Pentru acest lucru este mare nevoie de oameni pregatiti, de structuri de rezistenta economica si de mecanisme de reactie cu o reprezentativitate suficienta pentru a putea avea impact asupra politicilor de media.