Tehnoredactare, Tipuri de ziare, Sistemul de masuratori tipografice

Tehnoredactare, Tipuri de ziare, Sistemul de masuratori tipografice

Bibliografie

Popa, Dumitru Titus, Conceperea si elaborarea ziarului, curs CD, Institutul de studii politice David Ogilvy, 2002, pag.30-54

Mathien,M.Le systeme mediatique.Le journal dans son environnement. Paris, Editure Hachette,1989,pag.114-120

Elemente de teoria presei.vol.ll.Academia de stiinte politice, Bucuresti,1987,

Martihn-Lagardette,Jean Luc,Le guide de l'ecriture journalistique.Paris, Guides Syros,2000,pag.125-146

Omul modern a creat dialogul ca pe un laborator in care se faureste si progreseaza eul, persoana umana. Astazi, oamenii nu sunt doar consumatori de informatie,ci mai presus de toate creatori de noi informatii.Adevarata istorie a presei incepe odata cu crearea plusinformatiei.In toate timpurile si in toate tarile, ziarul a fost, este si va fi extrem de sensibil la reactiile cititorilor.Prin ziar se informeaza dar se si comunica, editorul si corpul redactional trebuind sa fie permeabili si adaptabili la cerintele consumatorului de informatie, cu care intr-un anumit sens trebuie sa dialogheze.

"Intre ziar-vorbesc,fireste, de ziarele de larga circulatie si de prestigiu, si cititor se creaza o stransa legatura.Ziarul devine -scria candva Tudor Teodorescu Braniste-prietenul cititorului.Cititorul-prietenul ziarului. Pe firele nevazute circula un curent de simpatie si de reciproca intelegere. Cititorul gaseste in ziar reflexul gandurilor sale. Ziarul isi trage substanta cuprinsului sau din necazurile si din idealurile cititorului. Aceasta legatura devine si mai puternica in imprejurarile grele, in timpurile anormale."

Societatea romaneasca de astazi este definita ca una de risc.Zguduita de tot felul de crize,promovand modele comportamentale de imprumut si concurentiale, ea lanseaza nevoia unui nou concept de comunicare prin presa.Aceasta-presa-nu mai poate fi un panou de onoare pentru senzatii pure,violenta lingvistica, grafica, fotografia,faptele scoase din normalitate, tot ce socheaza si produce emotia puternica.

Sa pornim de la sintagma acceptata de toata lumea:un articol de ziar este un articol comercial,vandut intr-un butic numit ziar.daca buticul este unul de cartier, fara vad si fara marfa interesanta este condamnat falimentarii.Daca clientela va fi captivata de calitatea marfii, de informatiile pe care le asteapta,va da buluc la usa buticului.Dar cumparatorul este interesat de cauza numita ziar in masura in care ii place si aspectul grafic si stilul ziarului.Sa nu scapam din vedere cat de exigent a devenit cumparatorul de informatie care o primeste de oriunde, este bombardar pur si simplu de ea pe toate mijloacele de comunicare in masa.Pentru a atrage atentia, pentru a incita la cumparare,secretarul de redactie foloseste un ansamblu de tehnici: titluri, supra si subtitluri,sau acrosuri, intertitluri, chapouri,ilustratii cu explicatie,desene, caricaturi.

Titlul

Cand ne intalnim prima data cu o persoana incercam sa retinem cat mai multe detalii,privirea,fata, daca este trista sau vesela,daca ne place sau nu.Titlul unei publicatii este aidoma fetei acestei persoane vazuta pentru prima data:o privire este suficienta pentru a avea o idee de ansamblu.Pentru aceasta ziarul trebuie sa prezinte particularitati.Un titlu anost deasupra unui text bun este un asasinat in contul mesajului trasmis.In general cotidiene de informatie sunt concepute intr-o asemenea maniera incat este suficient sa citesti titlurile pentru a-ti face o viziune sintetica asupra a ceea ce are nou.Periodic,comparati toate cotidinele din aceeasi zi.Simpla parcurgere a titlurilor ,analiza rapida a locului acordat diferitelor informatii sunt exercitii

extrem de instructive.

Punerea in pagina si culegerea in presa

Redactorul isi introduce textul pe calculator folosind programul de editare de text. Acest program trebuie sa contorizeze numarul de semne la care jurnalistul are dreptul, conform schitei de macheta aprobate. Textul este apoi trimis, prin reteaua interna, la serviciul de paginare. El intra astfel in zona de competenta a secretariatului de redactie.

Secretarul general de redactie si machetatorii conlucreaza si folosesc instrumente comune: programele DTP (Desktop Publishing) si cele grafice.

Secretarul general de redactie

Secretarul general de redactie este pivotul organizarii, administrarii informatiilor si punerii lor in pagina. Rolul lui este fundamental in realizarea fiecarei editii. El este un jurnalist cu acelasi profil profesional ca si colegii sai de redactie si este tratat ca facand parte din conducerea operationala a redactiei. El asigura sincronizarea intregii activitati redactionale, impune termenele si orele de predare a materialelor, dimensiunile fiecarui text, asigura si controleaza daca au fost asigurate, in graficul de predare, toate elementele componente ale textelor - titluri, subtitluri, ilustratii, legenda ilustratiilor, daca s-au facut corespunzator toate operatiile de corectura, de punere in pagini, pana la faza tiparirii. Munca lui trebuie strans impletita cu cea a redactorului sef-director media, completandu-se constructiv unul pe altul.

Secretarul general de redactie este responsabil de punerea in valoare a informatiei. In colaborare cu machetatorii, el cauta cea mai buna estetica posibila a paginii, combinata cu gradul maxim de lizibilitate. El urmareste ghidarea cititorului in asa fel incat sa parcurga prin lectura un spatiu cat mai mare posibil din ziar. El va sti sa foloseasca creativ caracterele tipografice (literele) dupa forma (caracter), marime (corp de litera) si stil (aldin, cursiv). Dispunerea textelor in pagina nu se face la intamplare: asezarea articolelor si a ilustratiilor, imbinarea lor, trimiterile din pagina intai in paginile interioare, fragmentarea articolelor pentru continuari dintr-o pagina in alta, alegerea paginilor (pare-impare) si pozitia in pagina (partea inferioara sau superioara, partea dreapta sau stanga, punctul optic). In acest context, secretarul general de redactie participa la alegerea fotografiilor si are dreptul de a face aprecieri asupra acestora si a textelor ilustratiilor. In acest sens, lucreaza cu fiecare machetator si hotaraste recadrarea imaginii si asezarea ei in pagina.

Secretarul general de redactie administreaza paginarea globala a fiecarui numar si repartizarea ordonata a diferitelor elemente care compun o pagina: texte, titluri, ilustratii si publicitate. Calibrarea (calcularea numarului de semne si deci a suprafetelor) spatiilor disponibile este realizata in functie de linia grafica a ziarului. El nu asteapta sosirea ultimului articol sau fotografie pentru a da in lucru pagina ci va stabili locul fiecarui text, marimea lui si daca va fi sau nu insotit de ilustratie.El va avea la dispozitie si ilustratii de presa de sine statatoare pentru rezolvarea unor situatii tampon. Secretarul general de redactie poate hotari sa taie articole in caz de excedent de text si sa faca modificari de ultima ora - numai cu acordul directorului media sau, dupa caz, al directorului general, in pagina intai sau pe ultima pagina pentru a insera o informatie importanta. El este insarcinat cu aplicarea deciziilor luate in sedinta de redactie in privinta asezarii articolelor si a ierarhizarii lor, respectand premacheta. Secretarul general de redactie este imputernicit, dupa caz, sa redacteze titlurile articolelor.

Secretarul general de redactie este responsabil si cu controlul de calitate. El trebuie sa reciteasca si sa corecteze textele pentru a se asigura de calitatea lor ca forma si fond. Intervine, de asemenea, in procesul tipografic: asigura legatura intre redactare si tipar, trebuie sa controleze buna calitate a tiparirii si sa determine respectarea orarelor.

In ce priveste alcatuirea continutului, secretarul general de redactie are datoria de a face o judecata de valoare asupra intregului produs gazetaresc pe care il produce redactia si in functie de cerintele ziarului sa solicite ce lipseste pentru acoperirea rubricilor fixe, a nevoilor cotidianului.

A se retine - in viata redactionala, ora de predare a manuscriselor constituie un reper de maxima importanta. Nerespectarea acesteia poate avea consecinte serioase asupra intregului proces de elaborare a ziarului, ducand la intarzieri extrem de costisitoare. Portofoliul unei redactii inseamna respectul fata de munca tuturor, calitate si seriozitate.

Impreuna cu directorul media-redactor sef, secretarul general de redactie vor asigura, prin rotatie, serviciu de permanenta pana la faza acordarii Bunului de tipar.

Machetatorul

Machetatorul este responsabilul "artistic" al paginii: respectand vizualul (linia grafica, mai ales dispunerea coloanelor), el se ocupa de asamblarea elementelor care compun pagina - in special texte si ilustratii, ca si formele care li se dau acestora. Trebuie ca aceasta asamblare sa fie clara, astfel incat cititorul sa inteleaga care sunt diferitele articole, sa distinga intre publicitate si restul, sa faca usor legatura intre o ilustratie si textul care o insoteste. Si mai trebuie sa fie si atragatoare.

Reamintim ca identitatea vizuala a unui ziar este importanta, ca acesta este recunoscut de cititori datorita unui aspect constant, aspect ce se bazeaza pe format, dispunerea spatiilor (a coloanelor), linia grafica (familiile de caractere folosite cu diverse corpuri), prezenta sau absenta ilustratiilor, adica macheta.

Mentionam ca hotararile asupra primei pagini sunt luate in cadrul ultimei sedinte de redactie a zilei, deciziile finale apartinand secretarului general de redactie si,dupa caz, redactorului sef-director media, ca si fotografiile din paginile interioare, care se stabilesc de catre autorul textului.

Machetatorul va avea pe ecran oglinda paginii, coloanele normale si celelalte elemente cu amplasament fix: titlul rubricilor fixe, coloncifra, alte elemente grafice specifice paginii. Pe acest spatiu se asambleaza textele si ilustratiile programate. Repartitia articolelor si a ansamblurilor elementelor trebuie sa asigure o ierarhie a informatiilor urmand canoane de armonie grafica. Cateva exemple pornind de la faptul ca o buna punere in pagina este arta accentuarii potrivite, pagina avand nevoie de vitalitate, dinamism, fara portiuni moarte. In jargon se numesc deserturi de plumb asa cum un prea lung articol pe o singura coloana se numeste piatra funerara:

-ca mijloc de accentuare pot fi folosite fonturi, imagini, culoare, linii, rastere.

-nu se pun unul langa altul doua titluri, cu exceptia a doua titluri in capul paginii

-sa se evite asemanarile suparatoare dintre doua pagini fata-n fata

-sa se evite machetarea care imparte pagina in doua pe vertical sau orizontal

-nu se pun doua ilustratii sau doua texte din aceeasi pagina in chenar.Exceptie fac montajele fotografice sau doua titluri care se refera la doua aspecte ale unei informatii, care, in acest caz, sunt simetrice.

-nu se alatura doua texte in aldine sau in cursive. Ori culese cu un corp sau un caracter de litera diferite de cel normal folosit.

-subtitlurile (sau intertitlurile) sunt si ele echilibrate in pagina, chiar si cu riscul de a nu plasate intr-o pauza logica a textului. Exceptie fac documentele ale caror parti trebuie marcate clar. Intertitlurile au efect relaxant asupra lecturii .Cea mai simpla forma de intertitlu este un rand evidentiat, spatiat sus si jos. Intertitlul trebuie sa preceada un nou alineat si nu are voie sa intrerupa textul in mijlocul unei propozitii. Intertitlurile se pot incadra intre linii.

-caracterul de litera pentru subtitluri trebuie sa fie ales din familia literei din care este si titlul articolului

-titlurile si ilustratiile nu trebuie asezate sa faca o scara in pagina

-titlurile de rubrici trebuie sa se deosebeasca clar de cel al articolelor de stiri

-fotografia din profil sau din semiprofil a unui personaj nu trebuie sa "priveasca"spre exteriorul paginii, daca este plasata langa margine

-un articol nu trebuie sa incadreze un altul mai mic decat in cazul cand amandoua se refera la acelasi subiect

-daca imaginea este tot atat de mare cat coloanele articolului se recomanda sa stea intre titlu si text.In nici un caz o imagine care este mai ingusta decat articolul nu va sta deasupra acestuia.

-daca o imagine este pozitionata langa un articol, atunci titlul sau macar cateva randuri din articol vor cuprinde si imaginea

-o paginare interesanta presupune ca imaginile sa aiba dimensiuni diferite. Nu doua imagini format inalt pe aceeasi pagina si nici doua format lat. O pagina cu doua imagini va utiliza ambele tipuri de format pentru o mai mare intensitate a accentuarii.Cand intr-o pagina se utilizeaza trei sau mai multe imagini, se folosesc formate si dimensiuni cat mai diferite, o imagine dominanta si o repartizare contrastanta a imaginilor.

-titlul sau ansamblul titlu-ilustratie trebuie sa acopere tot textul

-publicitatea este un element impus si ca dimensiune si ca pozitie in pagina.Paginarea va incepe totdeauna de la aceste reclame socotindu-le ilustratii sau text si celelalte materiale vor fi asezate urmarindu-se armonia paginii si evitand alaturi de genul celor enuntate mai sus.

-sapoul (chapeau-ul) -textul care urmeaza titlului, trebuie cules fie cu aceeasi justificare(lungime a randului) ca si titlul, fie pe o coloana, avand aspectul unei introduceri la articol, dar in caractere aldine(bold) sau oricum diferite si mai pregnante decat restul textului. Sapoul are rolul de a completa titlul prin elemente de informatie sau prin explicatii.

-nu se folosesc titluri mari din mai multe randuri la articole asezate pe o coloana

-fotografiile trebuie insotite de legenda - un element suplimentar de informatie care explica imaginile fotografice

De retinut ca un bun proiect grafic este impus de reguli clare, exista putina libertate in alegerea si potrivirea caracterelor, in asezarea coloanelor de text sau in dimensiunile paginii. Ele asigura statutul cotidianului ca produs de marca unitar. Paginarea in module avantajeaza continutul articolelor si este de preferat in sistemul actual de lucru.

DTP - Desktop Publishing

Machetatorii lucreaza pe un terminal informatic si folosesc programe DTP (publicare asistata de ordinator). "DTP cuprinde ansamblul aplicatiilor informatice care au ca finalitate comunicarea scrisa: recunoasterea optica a caracterelor, prelucrare de text, creatie grafica si tipografica, retusare a imaginilor si punere in pagina".

Textul produs de redactori este calibrat, adica adus la un format predeterminat (numar de semne) de catre secretarul general de redactie. Alegerea caracterelor (garnituri de litere si semne, corpuri) si eventuale imbogatiri (stil), dar si justificare (aliniere la stanga si la dreapta, in functie de largimea coloanei) apartin machetatorilor, numai in functie de kit-ul aprobat. Atentie: la un cotidian serios trebuie sa lucram cu putine fonturi si caractere!Fonturile pot fi folosite pentru textele de baza, corpul de text, iar pentru titluri, rubrici, litera de sublinieri.In cazul corpului de text, se recomanda folosirea unui singur font, care sa apara pe toate paginile cu aceleasi dimensiuni. Litera se poate schimba doar la comentarii, pamflet si reportaje.

Textele plasate in pagina (punerea in pagina) adica dispunerea pe coloane si echilibrarea de preferinta intr-o forma geometrica se fac direct pe calculator. Corectura se face, de asemenea, pe calculator.

Fotografiile inserate trebuie sa aiba legende(explicatii).Cu aceste explicatii, fotografiile vor fi arhivate pe fisiere separate, dupa cum sunt numite departamentele redactionale si vor alimenta banca de date a publicatiilor trustului.

De asigurarea ilustratiei la text si legenda raspunde redactorul si, dupa caz, seful de departament. Secretarul general de redactie poate sa accepte sau nu ilustratia propusa, functie de organizarea paginii si a editiei in totalitatea ei, si in acest caz, redactorul aduce alte variante.

Corectura

In timp ce se elaboreaza macheta si titlurile, corectorii fac prima lectura a articolelor, intr-o forma de text "orb", direct pe calculator. Pagina montata (total paginata) va fi listata si astfel va fi citita de corectori, care vor da BC(bun de corectura) si o prezinta responsabilului de numar.

Tehnoredactarea este suma indicatiilor tehnico-poligrafice pe care secretariatul tehnic de redactie le transmite machetatorului pentru procesul de tiparire.Cu putin timp in urma aceasta tehnoredactare se facea pentru tipografie cu indicatii precise privind corpul de litera necesar, numarul de randuri pe coloana, tipul de ilustratie.Articolul cules la linotip se numea spalt.El trebuia confruntat cu manuscrisul si corectat pentru a putea fi acceptat in corpul paginii.

Prelegerea ll

Proiectul comunicational va lua forma fizica a ziarului doar in continutul si structura stabilite.Textele, titlurile si imaginile selectate,prelucrate si definitivate pentru tipar se vor regasi in macheta realizata de specialisti in vizualizare ai redactiei.

In acest moment asistam la intrarea in scena a secretarului general de redactie. El se afla in centrul ultimelor faze ale realizarii ziarului, comanda acest du-te-vino al elementelor grafice - texte culese si ilustratii - impreuna cu deskul si cu serviciile tehnice, plus serviciul artistic, in cazul revistelor ilustrate; el este cel care supravegheaza punerea in pagina finala.Performantele tehnice si grafice ale presei asistate de ordinator nu inlatura rolul comunicational al echipei secretariale,careia ii revine sarcina de a prezenta materialul informational in forma si cu efectele pe care le putem aprecia,citind si analizand ziarele si revistele ce ne stau la dispozitie la chioscuri.

Sunt patru faze de tratament al informatiei:

Colectarea si transmiterea

Prepararea

Prezentarea

Difuzarea si vanzarea.

Etapa prezentarii este tot atat de importanta ca si cea a prepararii informatiilor succedand imediat actul de creatie publicistica si marindu-i valoarea comunicationala.De remarcat ca ziarul informatizat impune pe langa o adaptare a muncii secretariale si o crestere accentuata a ritmului de gandire si executie a machetei electronice,a alegerii elementelor grafice-litera de titlu si text,format,culoare-,compatibilitatea dintre continutul textului(mesaj)si mijloacele de vizualizare ce sporesc vizibilitatea si efectele informationale.

SEDINTA DE REDACTIE

Animata de responsabilul de redactie (director de redactie, redactor-sef), ea este un loc de dezbatere, de pregatire in comun, de arbitraj si de luare de decizii. Ii reuneste pe sefii de departamente, redactori si agentii de publicitate.

In functie de actualitate, sedinta de redactie hotaraste selectia si ierarhizarea informatiilor, spatiul de reclama rezervat. Ea are drept obiectiv sa decida despre ce va vorbi ziarul si modul in care subiectele vor fi distribuite in ziar, cu alte cuvinte ordonarea stirilor in functie de importanta - ordonare care influenteaza tipul de articol ce va fi scris. Aceasta ierarhie a informatiilor se manifesta in doua moduri: dimensiunea articolului si locul ocupat in ziar (in special semnalarea lui sau nu pe prima pagina). O ierarhie si mai rafinata este data de asezarea in pagina. In sedinta de redactie se hotaraste modul de distribuire a marilor mase de text si a articolelor principale, apoi fiecare departament isi decide ierarhia complementara, dar secretarul general de redactie este acela care da articolului forma finala.

Discutiile despre evenimentele care vor fi retinute si despre modul in care vor fi tratate tin cont de spatiile disponibile si de repartizarea lor pe pagini. De aceea, secretarul general de redactie schiteaza o prima macheta care nu cuprinde decat spatiile deja retinute (mare si mica publicitate, rubrici de utilitare), facand astfel vizibil spatiul care ramane disponibil. Jurnalistul lucreaza de fapt intr-un context de penurie de spatiu redactional.

Tot in sedinta de redactie se decide programarea numarului respectiv (orele limita la care se predau articolele in functie de ora prevazuta pentru inchiderea editiei).

In cadrul sedintei se face apoi un examen critic al editiei precedente prin comparatie cu alte institutii de presa, dar si prin prisma analizei critice a fiecarui departament asupra numarului in ansamblu. Jurnalistii fac si previziuni pentru editiile urmatoare, pe baza agendelor de evenimente previzibile. Aceasta previziune permite adaptarea pe termen mai lung sau mai scurt a strategiilor redactionale: se hotaraste realizarea unor anchete sau reportaje, modul in care se va asigura informarea cu privire la un anumit eveniment etc.

Sa se inteleaga ca autonomia redactorului este relativ scazuta: el are capacitatea de a face propuneri pornind de la propriile criterii de selectie (legate de competenta si de notorietatea sa), dar nu este sigur ca va influenta decizia finala. Dispune insa de o autonomie de organizare destul de mare (strangere de informatii, control, redactare) in limita respectarii celor mai importante doua constrangeri: timpul si spatiul. Constrangerea majora este aceea a fluxului permanent al actualitatii. Nici o hotarare redactionala nu poate fi luata fara sa se tina seama de macheta, adica de suportul material si de constrangerile tehnice. Ora limita de predare a articolului (inchiderea editiei) trebuie riguros respectata. Calitatea unui jurnalist, in afara de calitatile sale de investigator si redactor, consta si in respectarea constrangerilor de timp si de spatiu: el trebuie sa predea la timp un text care sa corespunda dimensiunii autorizate. Se apropie ora inchiderii editiei. Cu ochiul pe ceas, secretarul general de redactie face sa progreseze operatiunile specifice, astfel incat sa dea bunul de tipar la momentul prevazut. Nu se pune problema ca sarcinile sa se inlantuie intr-o ordine pur logica: pentru a incepe machetarea nu se asteapta sosirea ultimului articol cules sau a ultimei fotografii.

Macheta este o foaie alba - sau un ecran - la dimensiunile unei pagini simple sau duble, pe care sunt notate marginile (oglinda paginii) si coloanele normale si sunt puse la locul lor elementele al caror amplasament este fix: randurile cu data de aparitie si cu coloncifra (numarul paginii), liniile de la capul si de la piciorul paginii, titlurile rubricilor fixe etc. Pe aceasta foaie se asambleaza materialele grafice cu o asemenea precizie incat, in cazul revistelor cu un proces tehnologic complet informatizat, sa se treaca doar in baza catorva ajustari de detaliu, fara solutie de continuitate, de la macheta la pagina montata care va fi data pe film si tiparita. Nu acelasi lucru se petrece in situatia cotidienelor, unde nu avem la dispozitie destul timp: in acest caz macheta este mai supla.

Aceasta macheta are doua roluri, unul functional, altul estetic, care concura ca sa atraga si sa incite interesul cititorului. Repartitia articolelor si a ansamblului elementelor vizeaza realizarea unei ierarhii a informatiilor dand ascultare unor canoane de armonie. Cele doua roluri sunt uneori antagoniste, ceea ce creeaza, la reviste, conflicte intre redactie si serviciul artistic. Desigur, cand nu se poate ajunge la o solutie de compromis, atunci primeaza informatia si ziaristul, seful de sectie sau secretarul general de redactie ia o decizie. In realitate, evolutia catre machete tip reduce problemele de acest fel. Accelerata de informatizare, ea a atins punctul maxim la cea mai mare parte a revistelor.

Fiecare ziar isi marcheaza personalitatea printr-un anume stil de prezentare care se traduce in modele precise, adesea elaborate de graficieni din afara intreprinderii de presa. La limita, intalnim situatii cand pentru fiecare editie nu mai trebuie decat sa fie umplute anumite casete fixe. Asadar, normele sunt din ce in ce mai stricte si, totodata, din ce in ce mai diverse de la un ziar la altul. Ingradite de un mare numar de efecte artistice, vechile reguli tipografice isi pierd universalitatea. Totusi, ele raman calauze utile si paveze; nu trebuie sa le ignoram, fie si pentru a evita sa le incalcam prin inadvertenta, fara motive intemeiate, caci ele sunt bazate pe experienta.

Regula regulilor ramane imperativa: nu poate fi incalcata decat in caz de urgenta, atunci cand trebuie refacuta o pagina in ultimul moment pentru a include o informatie de ultima ora. Aceasta regula vizeaza echilibrul, care are in vedere o pagina si, in masura posibilului, o pagina dubla intr-un ziar de format clasic pentru cotidiene sau de format tabloid, si care devine imperativ, aplicandu-se la o pagina dubla in cazul revistelor, caci aici cititorul cuprinde cu privirea mai intai ansamblul. Echilibrul se obtine din imbinarea unor elemente compacte: titluri, ilustratii, chenare, casete si chiar subtitluri, fara a uita culoarea, atunci cand este utilizata. Majoritatea celorlalte reguli contribuie la aplicarea acestui principiu.

Nu se pun unul langa altul doua titluri, cu exceptia, evidenta, a doua titluri in capul paginii unui cotidian, nici doua ilustratii sau doua texte in chenar. Exceptie fac montajele fotografice sau doua titluri care se refera la doua aspecte ale unei informatii, care, in acest caz, sunt simetrice.

Nu se alatura doua texte in aldine (bold) sau in cursive (italice), ori culese cu un corp sau caracter de litera diferite de cel normal folosit. De altfel, trebuie evitata folosirea mai multor texte de acest fel pe aceeasi pagina.

Subtitlurile (sau intertitlurile) sunt si ele echilibrate in pagina, chiar cu riscul de a nu fi plasate intr-o pauza logica a textului. Exceptie fac documentele ale caror parti trebuie marcate clar.

Daca exista in pagina mai mult de doua titluri sau ilustratii, ele nu trebuie asezate astfel incat sa formeze o scara.

Fotografia din profil sau din semi-profil a unui personaj nu trebuie "sa priveasca" spre exteriorul paginii, daca este pusa langa margine.

Pentru logica, mai mult decat din motive estetice, un articol nu trebuie sa incadreze un altul mai mic, decat daca cele doua se refera la acelasi subiect. Altminteri, al doilea articol se pagineaza pe macar o coloana proprie.

In sfarsit, daca nu se mai respecta regula conform careia titlul sau ansamblul titlu-ilustratie trebuie sa acopere tot textul anuntat, se cuvine cel putin sa avem grija ca punerea in pagina sa indice limpede locul unde se gaseste continuarea articolului.

Conform repartitiei uzuale a sarcinilor la un ziar, seful de desk sau adjunctul sau, uneori redactorul-sef in ce priveste pagina intai, stabileste o premacheta pe baza careia secretarul general de redactie sau, impreuna cu el, machetatorul, cand exista un serviciu artistic, realizeaza macheta. Adesea, premacheta este o ciorna, o sugestie de macheta, pe care este notat cu aproximatie locul articolelor si al ilustratiilor; ea poate fi doar o simpla lista. Important este ca ea sa indice in mod clar secretarului general de redactie ceea ce el inca nu stie: lungimea articolelor comandate, elementele iconografice asteptate si importanta relativa ce se cuvine data articolelor.

Asadar, a face macheta unei pagini inseamna a ordona patru categorii de elemente - textele, titlurile, ilustratiile si eventualele anunturi publicitare -, aplicand regulile artei si instructiunile date de redactie. Informatiile sunt ierarhizate, ceea ce nu inseamna in mod obligatoriu ca cele mai importante trebuie sa figureze in capul paginii, iar cele mai putin importante la baza ei: un articol bine titrat si ilustrat pregnant, asezat in burta paginii, va avea un impact mai mare decat un altul cu un titlu oarecare si fara fotografii, dar asezat in capul paginii.

Publicitatea este un element impus secretarului de redactie, in ce priveste dimensiunile si adesea pozitionarea. Prin forta lucrurilor, paginarea incepe de la aceste reclame. Se va tine cont de natura grafica si de continutul acestora; natura grafica va fi luata in calcul pentru a echilibra pagina socotind reclama ca o ilustratie sau ca un text, dupa caz, iar continutul ei va fi avut in vedere pentru a evita apropierile nefericite, cum ar fi, bunaoara, un articol despre un accident de avion pus alaturi de o reclama care face elogiul unei companii aviatice. Solutionarea acestui gen de probleme nu tine de secretarul general de redactie, care insa are datoria de a-l instiinta pe responsabilul cu sumarul - document pe baza caruia s-a facut repartitia paginilor de ziar -, care, la randul sau, trebuie sa opereze modificari.

Reclamele pe o pagina intreaga reprezinta o cursa: ele nu trec pe la secretarul general de redactie, care, insa, trebuie sa se asigure ca nu vor fi inserate nepotrivit, intr-un context nefericit, si ca prezentarea lor grafica nu va contrasta cu cea a paginii invecinate.

Mai raman de asamblat elementele redactionale. La cotidiene este necesara o anumita flexibilitate, deoarece nu este timp pentru cizelari de amanunt. Aceasta flexibilitate este data de dimensiunea paginii, care permite o variatie aproape infinita a prezentarii grafice. Secretarul de redactie se poate chiar "juca" in ce priveste suprafata titlurilor, lucru ce ii este interzis la saptamanale si la revistele lunare. In reviste, anumite "deschideri" de sectiune sau de ansambluri ce comporta, de exemplu, harti, chenare sau montaje fotografice impun o prezentare originala si o adevarata munca de creatie artistica a machetei. Dar majoritatea paginilor sunt conforme intru totul unui model. Munca deci consta in primul rand in a alege dintre mai multe machete tip disponibile, in raport mai ales de spatiul relativ ocupat de ilustratie. Textele, titlurile, casetele, intertitlurile si legendele ilustratiilor sunt puse la locul lor stabilit. Locul de amplasare al celor care nu au venit inca, precum si al ilustratiilor sunt rezervate. Ilustratiile sunt incadrate, fie asa cum au fost predate de fotoreporter sau de desenator, fie retinand doar o parte din document. Sunt apoi trimise la atelierul foto cu indicarea dimensiunilor reale, conform cu macheta.

In aceasta etapa, cu totul exceptional se intampla ca lucrurile sa fie in ordine. Unele texte sunt prea lungi, altele prea scurte. Cand diferenta este de doar cateva randuri, secretarul general de redactie procedeaza la ajustarile corespunzatoare, taind o fraza sau o bucata dintr-o fraza, adaugand sau suprimand un alineat . Cand remanierea necesara este importanta, atunci intervine deskul, care poate face apel la autor, daca este disponibil. La cotidiene, nimeni nu ezita "sa triseze" incalcand normele prin adaugare sau suprimare de intertitluri, prin modificarea distantelor dintre randuri sau dintre paragrafe, prin jocul corpului de litera la titluri sau chiar la text, prin schimbarea inaltimii fotografiilor. Si, oricum, avem la dispozitie stiri scurte, articolase de cateva randuri care pot acoperi un gol in pagina si a caror publicare este aleatorie.

Macheta poate fi apoi trimisa la atelier pentru a fi reprodusa prin montaj. Daca acesta se realizeaza pe ecranul unui computer, atunci el a inceput deja, fara a putea spune in ce moment s-a trecut de la macheta la montajul in pagina.