Știrea - modul cel mai utilizat de redare a informațiilor

Știrea - modul cel mai utilizat de redare a informațiilor

Pentru a transpune in cuvinte cat mai fidel cu putința realitatea, ziarele și revistele care apareau la Constanța la inceputul anilor 1900 erau utilizate cu frecvența trei dintre speciile jurnalistice nelipsite nici astazi din presa. Prelucrarea și structurarea informațiilor și a faptelor in forme purtatoare de sens se facea cu ajutorul știrilor, al reportajului și cronicii.

Ca și exemplu am ales sa redactez o știre despre "Deschiderea Cazinoului"care aparea in publicația estivala de la inceputul secolului XX, in revista Sirena.

"Deschiderea Cazinoului"

"Eri, Duminica, 3 aprilie, a avut loc deschiderea cazinoului comunal,

la orele 5 dupa amiaza. Lume multa și aleasa. O impresie deosebita a facut vizitatorilor felul cum se anfațișeaza localul. In urma masurilor luate de noua direcțiune, totul se prezinta in sezonul acesta in condițiuni mult mai bune ca in trecut. Curațenia și gustul și-au dat mana ca sa faca din cazin un splendid loc de distracție. Fiindca deocamdata jocul de bula nu funcționeaza, sala rezervata de obiceiu acestui joc a fost prefacuta intr-o imensa sala de consumație, amenajata cu multe sacrificii.

Aceasta masura excelenta remediaza neajunsul faptului ca din pricina timpului cam racoros, numeroși vizitatori ai cazinoului nu se pot folosi de terasa. Barul american de asemenea și-a schimbat radical infațișarea, introducandu-se numeroase inovațiuni, care te fac sa crezi, cand intri intr-insul, ca te afli intr-un local de lux al cine știe carui mare oraș european. In marea sala de consumațiune canta orchestra artistului Emiliam Gheorghiu, care dela primele bucați executate a atras in chip deosebit atențiunea publicului. S-au cantat bucați din repertoriul clasic și cel modern, cu o arta desavarșita. Elementele din care e alcatuita aceasta orchestra, in special violoncelul sunt excelente. Acela care a facut senzație inca este insuși conducatorul, al carui arcuș minunat vrajbește pe ascultatori. Deși inca tanar, de curand eșit din conservator, el nu este un necunoscut. Cu ocaziunea audițiilor muzicale ale conservatorului, toate gazetele bucureștene au vorbit de dansul cu mari laude. Temperamentul de care da dovada și tehnica lui desavarșita, fac din artistul Emilian Gheorghiu un artist in toata puterea cuvantului. Direcțiunea alegandu-l a avut     o mana fericita. Seara, dupa seara, in sala de spectacole au fost proecțiuni cinematografic

Aceasta este doar una dintre știrile identificate in publicațiile estivale de la inceputul secolului XX.

Gen informativ fundamental, știrea a ramas ca structura aceeași de-a lungul timpului. Dupa cum se poate observa intre știrile care apareau la Constanța la 1900 și cele care apar in gazetele de astazi nu exista nici o diferența de structura, ci doar de ortografie, spefica fiecarei perioade. Caracteristica știrii, așa cum apare astazi in toate manualele de profil este data de cele cinci intrebari esențiale, la care trebuie sa raspunda: Cine? Ce? Unde? Cand? De ce?

Prin selecția evenimentelor tratate, știrea informeaza, orienteaza, formeaza și educa. Structura unei știri este influențata, considera profesorul John Hohenberg de cinci factori: dimensiunea, timpul, și spațiul avut la dispoziție pentru a o realiza, experiența redactorului și natura mijlocului de comunicare. Știrile nu sunt sinonime cu evenimentele. Relatarea lor este scrisa pentru cei care nu au fost de fața. Știrea nu este evenimentul, faptul de actualitate, ci relatarea lui, punerea lui intr-o forma comunicabila, transmisa apoi prin intermediul unor tehnici de comunicare.

Valoarea de informație a faptelor, evenimentelor și intamplarilor o dau reporterii. Știrea se naște din mesaje pe care evenimentul la zi le lasa la dispoziție. Reporterul va face efortul de a le culege și a le pune in mișcare. Vestea ca atare capata astfel pașaport de acces la opinia publica pe seama efortului gazetaresc.

Turnata in forme potrivite ea ajunge pe cai specifice la public. Nu direct, ci prin intermediul vehiculelor comunicaționale, in cazul de fața prin intermediul ziarelor.

Termenul de știre descrie orice fel de comunicare facuta la momentul oportun, aleasa de ziarist pentru ca este interesanta și semnificativa. Ea este prima relatare concisa a unui fapt, a unei idei de actualitate de larg interes pentru public care determina, modifica sau contribuie la formarea și consolidarea unor convingeri sau opinii. Pentru a avea caracterul de știre ceea ce se relateaza trebuie sa fie: actual, in curs de realizare, la zi; important, semnificativ, neobișnuit. [3]

Știrea este așadar, orice comunicare facuta la momentul oportun, aleasa de redactor pentru ca este interesanta și semnificativa. Știrea este prima relatare a evenimentelor semnificative care intereseaza publicul. Știrile de actualitate sunt rațiunea de a fi a comportamentelor mass media. Ele determina fidelitatea publicului, ele au creat mitul cititorului care vrea sa știe tot. Tocmai de aceea, știrile trebuie sa cuprinda relatarea unui singur fapt, pentru a da posibilitatea cititorului sa rețina cat mai bine mesajul difuzat.

Sociologul elvețiam Robert Clausse, autor al unor importante studii despre știre scria: "Știrea este primul anunț despre un lucru sau un eveniment petrecut recent: in esența ea este relatarea simpla, nuda a evenimentului. Dar nu orice fapt real poate deveni știre, ci numai acelea care au o semnificație din punct de vedere social".

Relatarea știrilor a fost și este și azi grija cea mai importanta a unui ziar: "Știrile vand ziarul", un slogan valabil și astazi pe intreg mapamondul. Selecția știrilor depinde esențial de jurnalist. De profesionalismul cu care cauta faptele de presa, de discernamantul cu care imparte știrile și non-știri, de gradul lui de cultura, de disponibilitatea lui de percepție și mai ales de cunoașterea publicului sau, de educația pe care o are.

Alaturi de acești factori intervin și influențe externe, care depind de relațiile dintre jurnalist și restul echipei redacționale, de deschiderea pe care o au secretarul de redacție, editorul sau redactorul șef, de contextul social-politic, de cadrul juridic in care opereaza mass-media.

In mare parte știrile care apareau in publicațiile estivale erau știri scurte, așa-numitele știri bref.

Ca element de originalitate a știrii de tip bref din perioada analizata, observam in primul rand existența titlului.

Actualele publicații care folosesc genul jurnalistic menționat prefera sa omita acest element specific știrii și sa grupeze mai multe informații tratate astfel in calupuri, subliniind de regula primele cuvinte din bref. Tot astazi, breful este utilizat indeosebi de gazetarii incepatori care pot exersa și ințelege astfel, cum pot fi sintetizate și ierarhizate diferitele elemente ale unui fapt de presa.[5]

Acestea sunt doar cateva exemple de știre bref din diferite publicații ale publicațiilor mondene de tip estival:

Știri diverse de tip bref:

"Din Techirghio- Bai - Duminica, 30 iunie, a.c., s`a redeschis marele restaurant "ZORI DE ZI", sub conducerea d-lor Gh. Cristescu, și Gh. Peristeri.Timpul frumos și asistența numeroasaa dat solemnitaței un fast deosebit. Renumita orchestra cu Jazz-Band de sub conducerea maestrului Ganescu, a delectat publicul, executand diferite bucați alese."[6]

O rubrica aproape permananta din ziarul "Sirena" era la 1900 "Spicuri". Rubrica era destinata publicarii listelor cu persoanele din lumea buna, care participau la evenimentele ce aveau loc pe litoral. Erau relatate de asemenea și știri de tip bref de ultima ora din strainatate:

"Berlin, 17 Aprilie. La Nord- Est de Dunaburg trupele noastre au fost atacate de trupele rusești care, au fost respinse avana mici pierderi. La Servetz, Sud-Est de Kerelitz am fost atacați cu un foc viu de catre artileria dușmanului, pe care am respins-o nelasand-o sa inainteze."[7]