ARHITECTURA

CAIET DE SARCINI

1. Generalitati

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executare a peretilor din zidarie si specificatiile pentru mortare de zidarie

2. Standarde si normative de refrerinta

a) STAS 10109 - 82 - lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor

b)C17-82 - instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala

C) C 140-79 - normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat

d) STAS43 51/2-80 - otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate

e) P113-99 - normativ de siguranta la foc a constructiilor

f) STAS 6793 - 82 - constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum

pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.

g) STAS 457 - 80 - caramizi presate pline

h) STAS51S5/2-80 - caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale

i) STAS 1030 -85 - mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice

j) STAS 2634 -80 - verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita

k) STAS 9201 - 80 - var hidratat in pulbere pentru constructii

1) STAS 146-78 - var pentru constructii

m) STAS 1667-76 - agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare

n) STAS 790 - 84 - apa pentru constructii

0) STAS 388-68 - ciment Portland

p) STAS 1500-78 - ciment Pa - 35

3. Mostre si testari

Inainte de comandarea si livrarea pe santier a rnateriaie necesare executiei zidariilor se vor pune la dispozitia beneficiarului spre aprobare, a urmatoarele mostre:

a) Caramizi presate pline.

b) Caramizi ceramice cu goluri verticale.

4. Materiale, utilizate

a) Caramizi presate pline. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I. marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80.

b) Caramizi ceramice cu goluri verticale. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea 1, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 51852-80.

c) Armaturi din OB 37 si Pc 52 Ø = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 30.

d) Amaturi din STNB Ø = 5,6mm corespunzatoare prescriptiilor STAS 438 - 80.

e) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.

5. Livrare depozitate manipulare transport

Caramizile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane. In cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie.

Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg. transportat si depozitat fara posibiliratea de umezire si inghet.

Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.

Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.

Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.

6. Verificarea calitatii materialelor

Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarii pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale Se vor face verificari pentru:

a) calitatea caramizilor presate pline si cararmizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109 1-82, STAS 457-80, STAS 51852-80

b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85 si instructiunile tehnice C 17-82

e) Compozitia consistenta si calitatea betnului din stilpisori, centuri, buiandrugi, etc conform STAS 10109/1-S2 si Normativul C 140-79.

d) calitatea armaturilor conform STAS 438/1.2-83

7. Executioa paretilor de zidarie

7.1 Zidaria de umplutura

La executa lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea 1, marca 100, dimensiuni 240x1l5x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale.

Mortarul folosit esle mortarul var-ciment M50Z.

Grosimea minima a peretilor va fi de minim o caramida. pentru perelii portanti exteriori folosindu-se caraimzi cerarmce cu goluri verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatie termica.

Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar. caramizile se vor uda bine cu apa inaime de punerea lor in lucrare.

Rosturile orizontale. Verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea ziduiui lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1 cm ce la fata exterioara a zidului.

Rosturile verticale vor fi tesute astfcl ca suprapunerea din 2 rinduri succesive pe inaltime atat la cimp cit si la interspatii. ramificatii si coliuri sa se faca pe minim ¼ caramida in lungul zidului si pe ½ cararmida per grosimea Iui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm. iar cea a rosturilor verticale de 10mm.

Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sint cele aratate in STAS 101 10/1 -75.

Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale cu inaltimea rindurilor de zidarie. fixate la colturile zidariei. Verificarea lor se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.

Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind iterzisa intreruperea in strepi.

Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume:

primul rind de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normanvul P2-85, figurile 58-63. Teserile se vor face avind grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida.

Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii si ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.

Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton Ø 8mm la 60 cm l =50 cm, fie cu agrafe Ø8 mm l =50 cm fixate cu boturi impuscate in beton la cca 60 cm. (Normativ P2-85 figura 65).

Portiunile de zidarie situate in stinga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus, cele cu lungime egala sau mai mica dc 1 m se vor ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, Cu bare Ø 8 mm.

Ancorarea de structura a zidariei parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu doua bare Ø 8 mm, l = 50 cm.

Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul verticla dintre zidarie si elememele de structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z.

Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M50Z.

Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stilpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 372 x Ø 6 mm de 100 cm lungime.

La fiecare gol de usa se vor insidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2 (doua) gharemele la fiecare gol de fereastra.

Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte.

Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de prcese verbale de lucrari ascunse.

7.2 Pereti despartitori din zidarie

Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura.

Peretii despartitor se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M100 Z.

Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor pnin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de Otel OB 37 Ø 8 60 cm in rosturile orizontale.

Sporirea rigidatii lor se obime si prin armerea lor cu bare din otel amplasate in rosturile onizontale la distanta de 4 asize.

Intreruperea zidariei se va face in trapte fiind interzisa la intreruperea in strepi.

Peretii despartitori de 7.5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau diagrarme) ca si pererii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P2-85. pct. 13.1.8).

Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurior se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.

7.3 Elemetele nestructurale din zidarie.

Ghenele de ventilatie se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri varticale numai calitatea A. marca 100, sau din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar.

Zidaria ghenelor se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor.

Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar.

Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortar M 100 Z.

Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.

Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda.

Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.

8. Specificatii pentru mortare

Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland.

Mortarele vor corespunde Normativului C 17-82.

Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortaruiui pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.

Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizani lor in conformitate cu STAS 2634-50 "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita".

9.Executarea lucrarilor pe timp friguros

La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84".

10.Abateri admise

a) Devieri de la cotele continute in planuri - ± 5 cm.

b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime - ± 5 mm.

1.1.Verificarea calitatii lucrarilor

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea:

a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la elementele realizate

b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.

c) inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.

d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.).

Cand datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.

12. Masuratori si deconturi

Zidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel:

Se masoara la metru cub (m³) real executat la grosimi, luandu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de consrrucrii inglobate in zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp.

Se cuprinde in pretul de decontare a zidarie, montarea si demontarea schelei usoare pe capre etc. pentru lucrari pana la intaltimea de 5 m.

CAIET DE SARCINI

HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE

1. Generalitati

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.

2. Standarede de referinta

a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elernerite de cc

b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.

c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din

materiale bituminoase.

d) STAS 1046-78 - Pinza bitumam PA 55. PA 45.

e) STAS 7116-80 - impaslitura din fibre de sticla bituminata IA 1100, IB 1200; IBP 1200.

f) STAS 138-80 -Carton asfaltat CA 300, CA 400.

g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.

h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.

i) STAS 663-76 si 491-70    - Plumb (sub forma de benzi).

3. Materiale si produse

a) Cartoane bituminoase tip CA 300. CA 400, conform STAS 138-80.

b) impaslirura din fibre sticla biruminate tip IA 110, lB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80

c) panza bituminata tip PA55, PA 45, conform STAS 1046-78.

d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78

e) Filer de calcar, conform STAS 539-79.

f) White-spirit conform STAS 44-84

g) Benzi de plumb de 1,2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.

h) Tabla zincata, conforn STAS 2028    -80

i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie.

j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76

k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie, conform normelor in vigoare.

Livrare, depozitate, manipulare

- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.

schelei usoare pe

- Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie pentru a nu le deteriora. pe distante cit mai scurte.

- Toate materialele in suluri pentru hidroizoiatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri

- La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.

5. Conditii de executie

5.1 - La terase si acoperisuri

- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste -5 ⁰C sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.

- Temperatura masticului de biturn in cazan nu va depasi 220 ⁰C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160 ⁰C si 220 ⁰C

- Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5. din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

- Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie sc vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m².

- Stratul de amorsare cu solutie de biturn se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pana la +6 ⁰C iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +8 ⁰C

- Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100. prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

- Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.

- Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de impaslitura bituniata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

- Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica.

- Protectie cu foi biturnate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

- In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 ⁰C in timpul lipirii.

- Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pina la 20% bitum H 80

-Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.

- Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-86 art. 3.20.1 .- 3.20.6.

- Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fisii croite a dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm.

- La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

- La atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a articului, minirm 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inallimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.

- Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton Ø 6 mm la 25 cm

- Etansarea la strapungeii se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:

* La strapungeri reci si fara vibratii cu diamentru mai mic de 200 mm si cu flanse hidroizolatia se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.

* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de paza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sirma sau colier

- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-3.24.2.

- Montarea gaurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.263.26.7.

- La terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa prin asezare in sirat uniform de 40 cm grosime.

- Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa numarul de straturi tipul de panza, impaslituri, sape etc se vor detalia in m cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constnuctle ale terasei se - executa conform prevederilor din planurile de detaiiii ale proiectului (izolare temia, sape protectie tabla ete)

5.2 Elemente subterane

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectuhui.

Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.

Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia.

Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectnhii.

6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor find hucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

- calitatea suportului - rigiditate, aderereta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate

- pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul):

- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hodroizolatiei, inclusiv a calorlalte lucrari de consrructii aferente:

- strangerea flanselor si platbandelor aferente

- Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor.

- Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile.

* straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite:

* panta catre gaurile de scurgere fara strapungeri conform proiect

* este continua si fara umflaturi;

* racordarea cu elemenie de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o elansare perfecta:

* protectia corespunde proiectului;

* proteecia hidroizoiatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc: este aderenta si fara deplasari.

- Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri etc ) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

- Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgete infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete di umeziri.

7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR

- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc) se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata

- Sapele de nivelare si protectie placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata.

- Termoizolatia, tot la mp de suprafata real executata.

- Betonul de panta (daca este cazul) se rnasoara si se deconteaza la m³ real executat.

- Izolanile.de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata

- Elemeritele de tabla: glaftiri, copertine. bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.

CAIET DE SARCINI

TENCUIELI INTERIOARE

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe suprafete de zidarie de cararnida sau biocunile b.c.a.. beton sau piasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

I - STAS 1500-78 Ciment PA 35.

2- STAS 1667-76 Artre si betoane cu lianti minemi

3 - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane.

4 - STAS 146-78 Var peniru construcin.

5 - C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.

6 - C 17-82 instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortar de zidarie

si tencuiala

3. MATERIALE

1. Ciment portland conf STAS 388-68.

2. Apa vezi STAS 790/84

3. Nisip conform STAS 1667-76

4. Var pentru constructii - STAS 146-78.

4. L1VRARE, DEPOZITARE. MANIPULARE SI UT1L1ZARE

1. ConditIile de livrare, transport si depozitare pentru cirnent, depozitare in saci la loc uscat ferit de inghet.

2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare. sint:

- la mortar de var marca M 40T. pana la 12 ore

- la mortar de ciment (marca M 100T) si ciment - var (marca M50T) fara intarzietor, pina la 10 ore. iar cu intarzietor pina la 16 ore.

5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare non respective.

Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicari etalon:

- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm,

- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm aplicare pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm.

- pentru grund, in cazul aplicarii manuale. 7-8 cm, iar in cazul aplicanii mecanizate, 10-12 cm.

- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm.

6. EXECUTIA LUCRARILOR

6.1 OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:

- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare. pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidariii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca urniditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor:

- terminarea lucrarilor a caror e simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;

- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuic sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care se aplica:

- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decit cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini:

- rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa

- verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee. etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lot (conducte de instalatii. timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gherenele, praznuri, suporti metalici, coltari.

6.2 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

- Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stilpisori) cu o latime de 8-12 cm, si o grosime astfel incit sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale ( tavane), cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortanul din care se vor executa stilpisorii va fi similar cu cel din care se a executa grundul.

6.3 EXECUTAREA AMORSARI I

- Suprafetele de beton inclusiv stilpii si plaseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un

sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.

- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fiuid de grund in grosime de 3 mm

- pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si cimeni-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip).

- pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarui pentru grund:

- amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

6.4 EXECUTAREA GRUNDULUI

- Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit dupa cel putin 74 ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului.

- Aplicarea organizata a spritului si gruridului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltime de pina la 3 rn, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.

- Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut "1nstrunctiunile tehnice privinid compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.

- Grosimea grundu1ui se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica in timpul executiei obunerea unei suprafele verticale si plane, fara aspertati pronuntate, neregularitati, goluri.

- Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul), va fi de 10-12 mm. Grosime, si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

- Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var-nestins.

6.5 EXECUTAREA STRATULU VIZIBIL

- Stratui vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm.

- Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din anrncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.

- Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm.

- Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subrire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1m ³ de var pasta

- Gleturile de ipsos executate pe suprafete cu urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de psos.

- Gletul de ipsos se va aplica nurnai pe un strat suport care are un anuimt grad de umiditate.

in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosuiui.

- Tencuielile interioare pe peterii de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea zidariei.

- La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de hotel si se exeuta numai din pasta de ciment

In cazuil executiei tencuieliior interioare, la o temperatura exterioara mai mica de - 5 ⁰C se vor lua masurile speciale prevazute in Normaiivul pentru execularea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79.

7. CONDITII TEHNICE PE CALITATEA TENCUIEL11 SI RECEPTIONAREA LOR

- Suprafetele suport ale tencuielilur vor fi erificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

- Pe parcursul executarii tencuieilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie utilizarea tipului si compoziua mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa.

Se vor urmari aplicarea masuri de protectie im in si uscarii forta si daca este ca in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa.

- Rezultatul incercarilor pe epruvetalor de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

- Incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese-verbale.

- Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare. prin verificarea:

a - rezistentei mortarului;

b- numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m²

c - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5):

d - planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucat).

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugraveliior si vopsitoriilor.

- Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchilor intrande si iesinde.

- Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale

- Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde drepte, verticale sau orizontale

- Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi goluri portiui neacopente cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor;

- Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice

directie pe suprafata tencuita.

- Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plirnbarea palmei pe suprafata respectiva.

- Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.

- Aderenta straturilor de tericuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn: un sunet de gol arata calitate necorespunzatoare si necesita veriticarea intregii suprafete dezlipite.

8. MASURATORI SI DECONTARE

Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata

desfasurata.

Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stilpi se determina inmultind inaltirnea acestora, masurata intre fata brtuta inferioara a planselui superior si fata finisala a pardoseiii, la care se adauga 2 cm cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stilpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe. Lambriuri, placaje, inaltimea tencuieli se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriuri sau placajului la care se adauga 2 cm.

- La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar la cele cu grinzi se adauga a suprafetele laterale ale grinzilor.

- Golurile la tencuieli a caror suprafete este mai mica de 0.5 m² nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m²se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletlor tencuiti.

- Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn. etc.) sau cu ornamentatii, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti. la calculul suprafetelor care se scad se iau in considerare dimensiunile reaie ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm.

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATWA A TENCUIELILOR

CAIET DE SARCINI

ZUGRAVELI SI VOPSITORLI

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor asemenatoare ca maleriale si tehnogie de executie si sint prezentale fiecare in subcapitole sepatare

2. MATERIALE

Materialele utilizate la executarea zugravelior si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de productie intene specificate in subcapitolele respective.

3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de umezeala.

- Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PV cu saci de polietilena la interior vor fi depozitate separat pe loturi in locuri uscate si ferite de inghet si ambalajele ermetic inchise

- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre - 7 ⁰C si -20 ⁰C

4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSIRILOR

- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incaizire inclusiv remedierile si probele acestora

- In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mocnete zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintei parsoselii. Stratul suport al pardoselii se a proteja contra umiditatii si murdariei.

- Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita cu exceptia drucarelor sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea tamplariei

- Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoseiii

- raschetare parchet, ceruire P.C.. lustruire marmura si mozaic.

Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor.

5. PREGATIREA SUPRAFETELOR

5.1 Suprafetele tencuite sau de beton

- In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de driscasa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie e cu grija, terminate si uscate.

- In cazul suprafelelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var. dupa ce bavurile si dunigile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sarma

5.2 Suprafete gletuite

- Suprafetele de tencuieli glatuite (var sau ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprindeti sifisuri.

- Toate fisurile si neregularitatile se chituies sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compoztie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in vlume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru mai mari se prepara pasta ipsos-var. 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.

- Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiese cu hirtie de siefuit, peretii de sus si jos, si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.

5.3 Suprafete de lemn

- Timplarii trebuie sa fie revizuite si reparate de acolo unde este cazul, din transport sau montaj.

- Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate.

- Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu aparatul electric tip "Hygromette"

- Accesoriile metalice ale tamplar care nu sint alamite nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

5.4 Suprafetele metalice

- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel. vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de hotel, hirtie sticlata sau sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu soiventi, e petrol lampant si benzina auto.

- Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei.

6. CONDITII DE EXECUTIE

- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederii din prezentul Caiet de sarcini.

2 - Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cet putin -5C, in cazul zugravelilor, regim de ternperatura ce se va tine in tot

timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor.

- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare.

- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 5% suprafetele gletuite, in conditii de umiditate a aeruiui de pina la 60 % si temperatura ÷ 1.5-20 ⁰C acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 5 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz. stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.

- Diferenta de ternperatura intre aerul iniconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare 6 ⁰C, pentru evitarea condensarii vaporilor

- Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de canfirmare a unui laborator de speciatitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.

6.1 Executarea zugravelilor

- Spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa in trei straturi.

- Primul strat grundul creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si

culoare. Se aplica la 2-4 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, numai cu bidineaua sau

aparatul de pulverizare

- Suprafetele ce se zugravesc diferit se delimiteaza prin linii subtiri. Zonele adiacente liniei

de demarcatie se zugravese cu pensula.

- Zugaraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplica

numai pe suprafete mici.

- Intinderea manuala a straturilor se face prin miscarea bidinelei pe directii perpendiculare: la tavane ultimul strat se aplica pe directia luminii, iar la pereti in sens orizomal. In timpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua.

- Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.

- La incaperile cu lambriuri in vopsea de ulei se zugraveste partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul iar apoi se executa lambriul de ulei.

- Inainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugravelilor, se executa operatiile pregatitoare: umplerea prin sita a rezervorului cu compoziria de zugravit, se ridica presiunea prin pompare la 3-5 atm., se regleaza jetul. Jetul sub care compzitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropi fini si in unghi drept, fata de suprafata respectiva, la distanta de 0.75-100 m, astfel incit compozitia sa nu cada in jos si sa nu ricoseze.

- Se aplica o compozitie uniforma, a zugravelii cu duza pulverizatorului miscat in spirala: strarul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent.

6.2 Aplicarea zugravelii

Sc aplica un prim strat de solutie de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta dc ipsos dupa uscarea si slefuirea repartiilor se aplica un strat de sapun pe portiuniie separat.

- Se aptica compozzitia de zugraveala in trei straturi, pe intreaga suprafata.

- solutia de spaun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua: ultimele doua straturi se aplica mecanizat cu aparatul de pulverizare, pe suprafete mici sau in cazuri speciale zugraveala se paote aplica si cu bidineaua.

- compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutie de clei, se poate intrebuinta pana la 48 ore de la preparare, intrucat se altereaza in pecaial vara.

- celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii sunt aceleasi ca la zugravelile cu lapte de var (subcapitolul 1)

6.3 Specificatii privind executia

- Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal dupa terminarea tuturor hucrarilor pregatitoare.

- Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare. Timplaria de lemn si metalica se livreaza pe santier gata grunduita cu grun de imbinare si respectiv grand anticoroziv..

Grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport.

- Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituita si stergerea de praf dupa uscare se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de slefuire dupa uscare si stergerea prafiului rezultat

- Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit). Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special cu ulei sau cu vopsea la culoare.

- Slefiuirea succesiva de 0,2-0 mm grosime, se face cu hartie de slefuit, cu granulatie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor.

- Aplicarea vopselei se face in trei straturi.

- Vopseana se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria detasabila se va vopsi in pozitie orizontala.

- Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.

Ultimul stint se vs intinde astfel:

- pe pereti, de sus in jos;

- pe elemente, de lemn, in lungul fibrelor,

7. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR

pe parcursul executarii lucrarilor severifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare)

indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus

calitatea pricipalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie

respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier

corectitudinea executiei cu rspectarea specificatiilor mentionate

Lucrarile executate fara respectarea celr mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau reedia.

Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face nimai dupa uscare lor completa.

7.1 Zugraveli

- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:

- corespondenta acestora cu proiectul:

- aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri,cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general.

- Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma.

- Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o latime uniforrna si fara inadituri se admite o deviere izolata,

Vopsitorii

- Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta ce se constata prin ciocanire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.

- Se verifica vizual aspectul vopsitoriulor si anume:

1. vopsitoriiie de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat (cum s-a cerut);

- vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti neregularitati din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea:

3. vopsitoria aplicata pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetebor de lemn sau metal bine chituite si slefuite: se va controla ca drucerele, sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de vopsea:

4. nu se admit pete de mortar sau zugra e suprafeicle vopsite:

5. verificarea respectarii tehnobogiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatire, slefuire. chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport:

6. se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma fara pete, urme de pensula sau alte defecte: de asemenea, se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala: pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi o oglinda: se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata.

7. liniatura, frizurile, hordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea, sa nu prezinte curburi, frinturi pe acelasi aliniamerit, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m

8. separatiile intre vopsitori si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare, pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

8. MASURATORI SI DECONTARE (I-IV)

1. zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.

Suprafetele dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru tencuieli interioare.

2 Vopsitoriiie pe timplarie de lemn, inclusiv (tocurile si captuselile pina la 19 cm latime) se deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare:

a - ferestre simple suprafata cuprinsa in Coef de muitiplicare a

vopsite pe ambele conturul exterior al suprafetei de baza 1.5

fete (cu un rind de tocului sau captuselilor

cercevele)

b - ferestre si idem 0.75

luminatoare fixe

c - ferestre duble idem

(cu doua rinduri de

cercevele) sau cu

plate, vopsite pe

toate fetele

d - glaswanduri simple    idem 1.25

(pe tocuri) vopsite pe

ambele fete

e - usi simple pe toc    idem 2.50 Suprafata

geamurilor se

scade de doua ori

f -usi si pe idem 2.90

captuseli

g - usi duble, vopsite    idem 4,50 Suprafata geamu-pe cele

patru fete nilor se scade de

doua ori

h - pervazuri si rame    Suprafata desfasurata 1.00

la ferestre si usi real vopsita

i - captuseil cu latimi Suprafaja reala care 1.00

mai mare de 19 cm depaseste lat. de 19 cm

masurata desfasurat

3. Vopsitorie pe tamplaria metalica, inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de baza

a - ferestre simple fixe     Suprafata cuprinsa al tocunior 0,5

vopsite pe ambele parti    in conturul exterior

al tocurior

b- ferestre simple cu idem

deschidere inter. sau exter.,

vopsire peambele fete

c - ferestre simple cuplate, idem 2,00

vopsit ambele fete

d - usi simple, vopsite idem 2.50 Se scad geamurile

pe ambele fete de doua ori suprafata lor

Vopsitoriile de ulei si Vinarom pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor ne mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective.

Vopsitorii la balustrade, grile, si parapeti metalici, se deconteaza la metru patrat

Suprafata cuprinsa

in conturul exterior

proiectiei verticale a

acestor elemente 1,00

Vopsitorii la elemente de instalatii: se deconteaza la metru patrat si la m.

a - radiatoare suprafata reala

vopsita calculata pe baza

de tabele de suptafete (mp) 1.00

b - la conducte lungimea real vopsita (m) 1.00

cu diametre exter.

pina la 34 mm inclusiv

c - conducte cu suprafata desfasurata 1.00

diametrul exterior real vopsita

mai mare de 34 mm

Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patral.

Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0.25 mp 1.00

- pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm. in cazul aplicarii mecanizare, 10-12 cm:

- pentru vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra prin probe 7-8 cm. consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, ternperatura, umiditate, etc. cu acordul heneficiarului.

9. EXECUTIA LUCRARILOR

9.1 Operatiuni pregatitoare

* Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare.

* controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite.

* Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec.tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora.

* Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mai mari ca cele admise.

* Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie bine intinsa si legata.

* Rostunile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa.

* Pe supratetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori)

* Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul

9.2 Executia amorsarii

* Suprafetele de beton si ale zidariilor de caramida se stropesc cu apa apoi se amorseaza cu un sprit din ciment si apa

* Pe suprafetele de b.c.a spritul se va executa cu mortar ciment - var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip)

* Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund

* Amorsarea se a face cit mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate avand o suprafata rugoasa si sspra la pipait

9.3 Executarea grundului

* Grundul in grosime de 15-20 mm se va executa pe suprafetele de beton (plasa de rabit), dupa cel putin 24 ore de la aplicare spritului (smirului) si dupa cel putin 1 ora in cazul supratetelor de caramida

* grundul va fi la tencuielile din praf de piatra din mortar M50T iar la tencuielile tip similipiatra din mortar de ciment-var marca M100T.

* Simrul prea uscat se uda cu apa inainte de executarea grundului

* Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra grundul va fi de 10-11 mm grosime din mortar 1:2:6(ciment, var, nisip - 3 mm) consistenta 12 - 13?

* Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregilaritati, goluri

* Interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grurdul sa inghete inainte de intarire.

* Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos de pe schela de fatada independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor.

* inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale) suparafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins.

CAIET DE SARCINI

TENCUIELI EXTERIOARE

(Tencuieli, praf de piatra, similipiatra)

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe suprafetele fatadei la cosuri, ventilatii. etc.

2. STANDARDE DE REFERINTA

STAS 388-80 Ciment Portland. STAS 1500-70 Ciment P35A

STAS 1667-76 Agragate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.

STAS 1134-71 Piatra de mozaic (praf si gris de piatra).

STAS 146-84 Var pentru constructii.

STAS 7055-87 Ciment Portland alb.

3. MATERIALE UTILIZATE

1. Ciment Portland STAS 1500-70, si ciment P35A, STAS 388-80.

2. Nisip de riu sau de cariera, bine spalat.

3. Piatra de mozaic - praf de piatra, gris de piatra, STAS.

4. Var pasta.

5. Ciment Portland alb, vezi STAS 1134-71.

4. LIVRARE, EPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE

4.1 Conditii de livrare, transport si depozitare pentru:

- cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incat sa nu fie posibila udarea, murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se a face in magazii sau soproane, ferite de inghet:

- materialele sneciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizori si depoziteaza astfel incit sa nu fie posibila murdarirea, sau amestecarea cu corpuri straine

4.2 Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momemtul prepararii lor astfei incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare, sint:

- la mortar de var-ciment M25T pina la 10 ore maximum;

- la mortar de ciment-var M50T si M100T fara intarzietor maximum 10 ore si cu intirzietor pina la maximum 16 ore.

5.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE SI TENCUIELI

* Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai daca dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective

* Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

* Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarele tasari ale etalon:

- pentru sprit:

- aplicarea mecanizata a mortarului 12cm

- aplicarea manuala a mortarului 9 cm

- aplicarea pe blocuri de b.c.a 14-15cm

- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm. iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12cm;

6. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

* La tencuielile din praf de piatra stratul vizibil de 10-12 cm grosime se va executa driscuit si pariat cu mortar var-ciment marca M25T, confectionat cu piatra de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip. iar pina la 60% din ciment, va fi ciment Portland alb.

* La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip: finisat bucerdat sau pieptanat in asize.

* Tencuielile exterioare se vor realiza pe cimpuri mari din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru evitarea diferentei de culoare.

* Intreruperea lucrului nu se va face la mijiocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante.

* Nu se vor executa tencuielile exterioare la o temperatura mai mica de +5 ⁰C.

* Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite.

7. CONDITIILE TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELICOR SI RECEPTIONAREA LOR

* Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.

* Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului

* Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale.

* Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea:

a - rezistentei mortarului:

b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp:

c- aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca lit pct. b)

d - planenitatii suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata);

e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise,

cornise etc. pe fatada) bucata cu bucata.

Abaterile admisibile sunt cuprinse in anexa.

* La recetia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.

* Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual. cercetind suprafata tericuita, forma muchiilor intrinde si iesinde.

* Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi. urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului (praf de piatra, similipiatra etc.) si modul de preucrare a fetei vazute cu prevederile din projict sau mostre aprobate.

* Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

* Solvanturile si diferentele profile trehbie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie corecta a lacrimarulul.

* Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 in lungime, in orice directie pe suprafata tencuita.

* Grosimea strarului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.

* Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lamn, un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite

8. MASURATORI SI DECONTARI

* Tencuielile exterioare se masoara si se platesc ia metru patrat de suprafata desfasurata

* nuturile in tencuieli la fatada se masoara si deconteaza la metru

*Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg.

* golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. A caror suprafata este mai mica de 0.5 m Ø nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare cele mai mari de 0.5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glaflirilor si spaletilor tencuiti.

* Profilele trase cu sablonul la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm inclusiv si cu o latime de pina la 20 cm inclusiv, nu se masoara separat, ele incluzindu-se in pretul tencuielilor respective

* Suprafetele partial ramase netencuite in vederea placanii cu placaj (ceramice, piatra, etc.) sau executarii de ornamentatii se scad din suprafata tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia in calcul pentru calculul acestei suprafete se reduce cu 5 cm.

ANEXA

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

CAIET DE SARCINI

TAMPLARIE DE LEMN SI PVC

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea echiparea si montajul tamplariei din lemn, vitrine, usi de intrare, ferestre, usi-ferestre

2. STANDARDE DE REFERINTA

STAS 465-78 ferestre usi din balcon din lemn pentru constructii civile

STAS 466-78 usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni

STAS 799-76 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si feres a sensului de

rotatie penn-u inchiderea lot si notarea lot simbolica

STAS 4670-74 Modularea constructiilor goluri penn-u usik si ferestrele cladirilor de locuit si

social culturale

STAS 5333-78 Ferestre usi de balcon si usi interioare din lemn pentni construciti civile.

Forma si alcatuiri.

ST 9317-73 tamplarie pentru coristructii civile si industriale, incercari de anduranta la

solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn

STAS 32-73 tamplarie pentru conctructii civile si industriale. Terminologie

STAS 10379-75 Ferestre si usi de balcon din lemn cu geam termoizolant pentru constructii

civile

STAS 1046 1-76 Ferestre si usi de balcon din lemn cuplate pentru constructii civile. Tocurile

oarbe metalice vor fi conform NII de productie

3. MOSTRE SI TESATURI

Inainte de comandarea si livrarea oricaror matenale la santier se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare urmatoarele

- cite doua mostre pentru fiecare tip de produs vitrina, usa de intrare, ferestre si usi Mostrele vor fi complet echipate cu geamuri garnituri de etansare si feronerie

Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea modului de echipare

4. MATERIALE SI PRODUSE

4.1 Produse

- vitrine cu tocuri oarbe metalice rame fixe si mobile din metal si lemn geam termoizolarit 4 mm la interior 5 mm la exterior, distantier 8 mm

- keder din cauciuc tip A19

. garnitura de etansare

- feronerie din productia curerita si cea speciala

- completarea vositoriei anticorizive ala fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise

- montarea foilor mobile precum si a geamurilor

- inlaturarea imbracamintii din folie

- retusuri si completari

- finisarea si etansarea tamplariei in gol prin pervazuri, prin baghete, profilate sau eventuale cordoane de chit

- rnontarea eventualelor galerii si rilogi

5. PROTEJAREA PRODUSELOR

Toate suprafetele tampiariei fi proteiate cu carton ondulat. eventual si folie fixata cusaci protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.

6.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarile in vederea receptiei au ca obiect

- aspectul si starea generala

- elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare

- corespondente cu proiectele aprobate

Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun

Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri.

7. MASURATORI SI DECONTARE

tamplaria se va platii la mp., diferentiat pe tiputi, dimensiuni si nivel de decorare.

Lucrarile de inchidere a golurilor fata de tamplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si materiale.

CAIET DE SARCINI

PARDOSELI

1. GENERALITATI

PVC, mocheta, ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica

Acesi capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor de parchetcovor P.V.C.. si mocheta

2. ALCATUIREA PARDOSELILOR

Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:

a) imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare

b) stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.

3. MATERIALE

Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prcvazute in standarde si normele tehnice de ramura de productie specificate in capitolele respective.

La sosirea pe santier toate materiale se vor verifica daca au fost transportate si corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnie respective

Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atit in timpul transpornilui (ce se face in saci), cit si in timpul depoziiarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane.

Poitacetatui de vinil dispercie apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperte la temperaturi de -5C - 35 ⁰C. Daca se vor desface ambalajele si materialui nu se va consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul dc garantie este de 3 luni dc la data fabricatie

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI

4.1 Reguli generale

- Controlul materialelor intrebuintate al dozajebor al modului de executie si al procesulul tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii

- In cazul ca proiectul nu vede astfel linia de demarcatie dintre doua doua tipuri de pardoseli care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa

- pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapare si la trecerea dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelarii pante in prioect.

- executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea straturlui precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.

- la trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.

4.2 Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli

- Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea recpectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, acaror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.

- atunci cand stratul suport al noii pardoseli este construit din plansee de beton sau beton armat, este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualelel impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va aface cu maturi si perii.

- Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.

- Conductorii electrici care se monleaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoeriti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.

- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de incalzit centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conducte cu planseul si pardoseala.

4.3 Executarea stratului suport

- Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dinir-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatilor pneumatice pentru transportat mortare.

- Sratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfei incit sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoseii. Stratul suport nu trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafatei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face pnri spituirea, curatire si spalare sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

4.4 Executarea imbracamintei pardoselii

Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza:

4.5 Conditii tehnice de calitate

- Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in conformitate cu prevederile din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii afereiite indicativ C56-75. capitolul 8 Pardose1i

- Controlul in timpi executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respctive se va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol

5. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSEALA

5.1 Executarea stratului suport

- Stratul suport va fi construit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva.

Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa de centuielile interioare au fost terminate se va realiza din mortar de ciment marca M100T, avand consistenta de 5 cm pentru pardoseli

- inainte de turnarea mortarului de ciment suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata

- Mortarul de ciment preparat cunisip 0 . 7 mm se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel.

- Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin- Condittile de finisare a suprafetei sapei de egahzare smt urmatoarele

- conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele

* suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bravuri, granule ramase in relief sau adincituri); sub dreptarul de 2 m lungirne se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 10mm

* diblurile pentru pnnderea pervazurilor trebuae fie bine incastrate in sapa, in nnumarul si pozitiile stabilite prin proiect.

- In timpul executarii lucraritor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment.

- de asemenea se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoare substante agresive care le pot ataca sau distruge

* acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotiv)

* alcalii si lesii

* produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrul lampant)

* produse zaharoase

* saruri (sulfati, clorura de sodiu coricentrata)

* substante oxidante (hipoclarit de sodiu, potasiu, bicarbonat)

* uleiuri vegetale

* gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport.

5.2 Executarea inbracamintei pardoselii

- In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura cu minimum 4 ore inainte de montarea imbracamintei un regim climatic cu temperatura de cel putin -16 ⁰C si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.

Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintei pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor

- Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu Prenadez trebuie sa depaseasca 3% (in procente de greutate)

Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutor aparatului tip Higrodette (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat smuilar.

In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:

- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2x5 cm) din suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in coricentratie de 1%: daca portiunea respectiva se coloreaza in roz intens stratul suport are o umiditate mai mare de 3%

- Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cind dupa aceasta operatie ramin bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordindu-se o atentie deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafuili se va curata apao suprafara cu o perie cu parul scurt.

Din acest moment incaperee in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor straine, si muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale, este interzisa folosirea acestei incaltanimiti in afara incaperilor respective.

- Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frervente, intreaga suprafata dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1.5 mm grosime). In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi Normativ C 35-82).

5.3 Pregatirea mochetei pentru aplicare

- Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respecttarea urmatoarelor criterii:

* fisiile de mocheta se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalelor surse de lumina naturala.

* rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii; daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor fisia nu se va intrerupe in dreptul usii: cind in doua incaperi alatura fisiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fisiile colorate diferit sau rostul dc racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii,

* se va urmari repartizarea cea mai economica a fisiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fisii mai inguste dc 50cm.

Mocheta va fi adusa in incaperile in care va fi montata se va derula sulul si se va taia in cu 23 cm mai lungi decit dimensionarea respectiva a incaperii. Pentru valoriticarea capetelor de material ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fisie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru a incapere. Fisia innadita se va amplasa langa un perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire in pozite cit mai putin expusa circulatiei.

Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru diminuarea tensiunlor interne aparute in material datorita sederii in sul a mochetei.

- Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fii croite definitiv cu 2 mm - 3 mm mai scurte fata de profliul peretelui

- La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii ctc., fisiilc covor se vor taia si ajusta dupa contur si se resoectiv, utilizand un cutit pentru croit.

5.4 Lipirea mochetei cu Prenadez300

- Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele fasiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajurorul unor perii si al unei carpe.

De asemenea, se vor curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza

- Fisiile de mocheta curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecar fasii sa se suprapuna, iar spatele mochetei va fi la exterioru1 fiecarei bucle astfel formate.

- Pemru lipirea cu Prenadez 300 se va incepe cu fisia de mocheta de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere.

- Se aphca cite un strat de adeziv de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fisiilor de mocheta intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel, neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cit si a marginilor intrande se va lasa cite o zona de cca. 5 cm latime, neunsa de adeziv. Pentru a impiedica in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor

Adezivul se va aplica in strat subtire (0,2000,250 kg/mp pentru fiecare strat) si cit mai uniform: nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).

La protiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiile de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor pvc taiat la dimensiunile 2x12 cm.

- Aplicarea adezivului atit pe strarul suport cit si pe spatele fisiilor de covor din pvc pe suport textil se va face cu a unn spaclu dintat, care se va trage in ccontact cu suprafata pe care se aplica adezivul. astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea saclului spre partea inca neunsa cu adeziv.

Adezivul se va aplica in strat subtire si cit mai uniform: nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv.

Canitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 kgmp, adica cite circa 0,350 kg/mp atat pentru stratul suport cat si pentru fisia de covor.

- Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa nu se va face pe fiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material care se pot aseza pe stratul suport.

- Lipirea mochetei se va face dupa 2040 minute de la aplicarea, adezivului interval de timp necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv care variaza in funcrie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire.se obtine prin aplicarea de uscat pe stratul de adeziv: se considera ca lipirea se face numai atunci cind de nu mai este murdarit si se smite o oarecere aderenta.

- Jumatatile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat. deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu rnai pot fi facute fara a provoca deteniorari ale adezivuiui.

Aceasta asezare a fasiilor de mocheta prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala a fiecarei fasii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei din axul fasiei de mocheta catre marginile sale.

In cazut falasirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fisiiior de covor se vor aseza nistc benzi (straifuri) din acelasi materiaie, cu o latimie dc cca. 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea tisiflor cu adeziv din dreptul rostului si sa ajute la taierea ultericiara a mochetei

Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung) avind greutatea de 2530 k lungimea de 4050 cm si diametrul de 1215 cim ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale avind grosimea de 1.52 cm (pentru lipirea mochetei) in lipsa acestul rulou pardoseala se va presa cu mana prin interrnediul unei cirpe.

- Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata mochetei se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata daca curatarea nu se face imediat suprafata covorului va ramane patata

- Dupa minimum 24 ore de la lipirea mochetei, marginile petrecute ale fisilor de mocheta ramase nelipite. se vor taia si lipi.

Taierea se va face incepind din aproierea unui perete si se va executa prin tragere avindu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele mochetei dinspre pereti. la care nu ajunge lama cutituiui de mai sus. taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit.

- dupa taiere se vor inlatura staifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe marginile mochetei

Se va evita introducerea adezivului pina la linia de intilnire covor-strat suport pe a produce aglomerari de adeziv.

Cu ajulorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfringe marginile covorului timp de 2040 minute, necesar- evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu a unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora. cu partea lata a unui ciocan de 500.. .1000 gr.

- Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va cata de urmele de adeziv nou aparute.

- In cazul incac oentru care flsi.ile de covor necesare rezu.lta mai scurte de 4 cm aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaea supra a pardoselii fasiile asezate anterior pe straturi suport pentru aclimatizare se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hirtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafaxa a strarului suport si a fisiilor de mocheta.

Modul de aplicare a adezivuiui timpui necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor longitudinaie precum si modul de lipire a rosturiior vor fi acel ca si la lipirea mochetei pe jumatati de incapere.

Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe tocul respectiv conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fisiel sint dificile si se produc defectiuni.

5.5 Montarea pervazurilor de lemn

- Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport langa parete dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de cca 50 cm unul da altul, in care se vor fixa pervazurile in cuie

6. FINISAREA PARDOSELII

- Suprata pardoselii din mocheta si a profilelor pervaz va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa asprs si uscata. In cazul adeziv prenadez 300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o cirpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.

In cazul adezivului poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet). petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o cirpa aspra.

- Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din covor sau dale din covor cu o cirpa rnoale, umeda si bine stoarsa dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet"Victoria". Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute dupa care cu o alta cirpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc pana la lustrirea completa; in cazul lipirii mochetei PVC CU adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe se va face numai dupa ca se constata lipsa solventilor inflamabili intrucit exista pericolul formarii electricitatii statice si dcci posibilitatea initierii unui incendiu sau explozii.

- Pardoseala poate fi data in folosinta iniediat dupa lustruirea covorului in cazul lipirii cu Prenadez 300 in cazul lipirii cu poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet) darea in circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea mochetei

7. conditii tehnice de calitate

- Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii

a) - mocheta trebuie sa fie lipit pe toata suprafata iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidarie sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umfiaturi;

b) fisiile de pvc trebuie sa fie bine alaturate: nu se admit rosturi rnai mari de 0.5 mm latime la covor si mai mari de 0.4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi.

c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda: nu se admit portiuni in relief sau adancituri;

d) suprafata pardoseiii trebuie sa fie curata, lustruita; nu se admit pete;

e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungeniie, obiecteie fixate pe stratul stuport etc. trebuie sa fie bine pasuite la croire.

CAIET DE SARCINI

SCARI CU FINISAJE OBISNUITE.

(sclivisite mozaicate. prefabricate)

1. GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton scliviste, mozaicate si din cele prefabricate.

2. STANDARDE DE REFERINTA

STAS 388 Ciment Portland

STAS 1500-73 Ciment Pa 35

STAS 7055-87 Ciment Portland aLb

STAS 1167-76 Agregate naturale pentru betoane si mortare

STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment

STAS L17 Grupa oxizi, pigmenti, paminturi colorate

STAS 601/1-84 Corpuri abrazive

STAS 4992-68 Acid oxalic tehnic (sare de macris)

STAS 790-84 Apa

3. MATERIALE SI PRODUSE

Produse:

- Trepte si contratrepte prefabricate conf. N. I. a producatorului din beton mozaicat

Materiale:

-ciment Pa 35 -conf STAS 1500-78

- ciment alb - conf. STAS 705 5-87;

- nisip - conf STAS 1667-76;

- oxizi. coloranti - conf. STAS - 17 grupa coloranti

- piatra de frecat-conf. STAS 601/1-84;

- sare de macris - conf. STAS 4992-68;

- apa - conf. STAS 790-84.

4. LIVRARE DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT

- Materialele la livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda conditiilor prevazute in standarde si normele in vigoare.

- Manipularea si transportul materialelor ambalate si al placilor mozaicate se va face cu atentie pentru a se evita deterioarea lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi.

- Materialele sensibile la umezire si inghet se vor depozita in soproane si magazii ferite de interuperii.

- Betonul si mortarul preparat in statiile centralizate cele mai apropiate se vor transporta autoagitatoare

5. CONDITII DE EXECUTIE

5.1 Reguli generale

- Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte treptele vor fi orizontale, verticale iar plintele si vangurile vat urma linia rampei

- Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa executarea. elementului precedent constatarea ca acesta a fast complet si bine executata.

- Controlul cotelor elementelor realizate al materialelor, dozate si al procesului -tehnologic se va face pe toate durata si etapele executiei elementelor scarilor.

5.2 Lucrari care trebuiec terminate sau pregatitoare

- Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute ca elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu rampa de rezisterita cu scari

- Se vor verifica planeitatea, orizontalitatea si dimensiunile treptelor de beton brut suport al elernentelor finite ale scarii.

- In zonele cu neregularitate ce depasesc abaterile admise corectarea suprafetei se face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj ca stratul suport

- Se verifica existema liniei de nivel de referinta atat la partea superioara a rampei (podestrul superior) cat si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se cotelor proprii de executie

6. EXECUTAREA IMBRACAMINTEI SCARILOR:

6.1 Din mortar de ciment sclivist

- Se va masura inaltirnea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinand seama de numarul de trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina inaltimea treptelor in baza careia se stabilessc dimensiunile tip ale acestora:

- Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare. cu sau fara profil la treapta se incepe de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de ciment 600 kg la 1 m³ nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor cu mistria fara sa fie prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru inainte de inceperea prizei.

- Baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu rnistria pina la aparitia laptelui de ciment aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea reperata a mistriei.

- Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea fisurarii, imbracamintea de mortar de ciment sclivisit se a proteja, dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.

- Dupa decofrare contratreptele se var uda si cu lapte de ciment se va obtine o suprafata cit mai linsa. similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea suprafetelor respective.

- Se va interzice circulatia pe trepte pina la maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri de protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri. etc pe care se va putea circula.

6.2 Din mozaic turnat

- imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de ciment 600 kg la m³ piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in culorile ceruta. Pentru colorarea mozaicului se vor adauga coloranti minerali in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentulul.

- Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecind intii bine, cimentul cu colorantul uscate si apoi se rastoarna peste piatra de mozaic, se va obtine un mortarce se va intinde usor, fara a fi fluid

- Asezarea mortaruiui de mozaic in tipare se face ca si in cazul mortarului de ciment sclivisit

- Dupa turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogajuni, rumegus de brad care se va uda periodic.

- Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic tunat se v aface prin frecare, slefuire. ceruire si eventual lustruire.

- In functie de timpul de priza al cimentului folosit la citeva zile dupa turnarea mozaicului. (sau dupa caz la citeva ore) acesta se va freca manual iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine umeda. A doua frecare ( se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pina la netezire perfecta udandu-se suprafata cu apa. Dupa care suprafata se va matura, se spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu o pasla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii pe santier a lucranlor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau, cind se mai lucreaza pe santier, acestea se protejeaza atent pentru ca sa se poata circula pe scari.

6.3 Din placi prefabricate din beton mozaicat

- Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate beton mozaicat se va monta pe rampa scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de ciment 400 kg 1 mc nisip

CAIET DE SARCINI

LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE PIATRA GRANIT NATURAL SI COMPOZIT

1 Placari cu piatra

1.1 Generaliiati

- Pacarile din aceasta categorie sunt de exterior si interior.

- La exterior pardoselile sint prevazute a se executa din andezi si granit natural in grosimi de 4- 5 cm

- La interior placarile sunt prevazute din granit in grosimi de 3 cm.

Se monteaza pe un suport de morar de poza de 3-4 cm la care se adauga grosimile necesare pentru realizarea pantelor prevazute in proiect la pardoseli in anumite zone.

- Pardoselile se executa pe baza unor proiecte de stereotomie.

1.2 Standarde de referinte

Se executa din: - sortinientul ales conform Stasului corespunzator

-apa pentru mortar

- ciment

- nisip

1.3 Mostre si testari

Inainte de proiectarea de specialitate (stereotmica) de comandare, fasonare in industrie si livrare pentru montaj se pune la dispozitia consultantilor (beneficiar, proiectant, executant) spre aprobare:

- o mostra din fiecare tip de marmura, piatra sau granit solicitata finisata pe culori si nuante si pe aspecte diferite (cu sau fara venatura)

1.4 Materiale si produse

- Placajele necesare se vor taia in fabrica furnizoare la gatere sub apa si nisip sau la picar conform specificatiilor din proiectul de stereotorni ca dimensiuni si forma.

La montaj placajele se vor corecta pe santier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo unde solutia din proiectul de specialitate o cere.

- Materialele pentru mortarul de poza conform stasurilor in vigoare:

- ciment

- apa

- nisip

- pietris

1.5 Livrare, depozitare, ma ipulare

- Se asigura protectia placajelor farinsu-le de a fi patate, stirbire sau sparte.

- Conditiile de livrare, transport,. depozitare se fac:

- pentru placaje conform conditiilor prevazute, cadrul intreprinderilor furnizare pentru asigurarea protectiei lor

- placajele stivuite pe platforma de lemn de 1/1 m care sa permita ridicarea de la sol in camion si invers cu autoincarcatorul.

- pentru pardoseli placajele se livreaza slefuite;

- in cazul placajelor lustruite ele se aseaza cu partea lustruita doua cite doua la fata pentru a evita zgarierea;

- transportul la punctul de ucru in spaitii inchise si inguste se face manual;

- depozitarea se face in spatii acoperire si inchise sub cheie respectindu-se modul de stivuire rnai sus amintit si ordinea lor conform marcarii pieselor prevazuta in proiectul de stereotomie.

2. Stratul suport

Stratul suport consta din o sapa de mortar cu urmatoarea componenta:

1 parte din ciment

3 parti nisip

apa cit este necesar peatru a se face a sapa numai umeda care nu se toarna

3. Pozarea placilor

- Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul

- Placile se asea.za imediat dupa intinderea stratului suport si spatiul respectiv se izoleaza in afara circulatiei 24 ore.

- Unde montarea o cere placile se coreeteaza la fata locului prin polizare inainte de montare

fata locului prin poIi de montare.

- Dupa montarea placilor rosturile se umplu cu apte de ciment alb sau in culoarea in proiectul de specialitate care pasta se indeparteaza inainre de inceperea prizei.

4. Abateri admise

- Abateri de planeitate admise sint de 1 mm la 1 m.

5. Verificari in vederea receptiei

- Se fac verificari:

- pe parcursul executiei de catre proiectantul si executanrul de specialitate asupra respectarii proiecrului de specialitare si asupra asigurarii de catre constructorul general a conditiilor necesare montarii si a remedierilor executate de aceasta constatate a fi necesare in vederea asigurarii conditiilor solicitate pemru o montare corespurizatoare:

- privind aspectul general al lucrarii cu referire la culoare, nuanta, rosturi, planeitate, pante, motive decorative:

- privind corelarea lucrarilor de piatra in legatura cu lucrari de alta narura (faianta, timplarie, mozaic,. metalice):

- refacerea tot unde respectarea proiectutui si a unei bune functiuni o cere.

6. Masuratoare si decontare

Masuratorile si decontarile vor avea in vedere respectarea sau modificarea intervenita pe parcurs fata de anremasuratoarea cit au fost stabilite la intocmirea proiectului de stereotornie si care au intervenit din cauze obiective pe parcursul executiei.

Pardoselile se masoara si deconteaza functie de dimensiuniie placilor la rnetru patrat sau metru linear (borduri si straifuri) conform prevederilor unitatii furnizoare.

Plintele se piatesc la metru linear.

Materialele ajutatoare, transportul, utilajele si manopera de placare a pardoselii si plinte se platesc in baza devizului intocmit in prevedeeile proectului de stereotomie

CAIET DE SARCINI

PLACAJE DE FAIANTA

1. Generalitati

Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executare pe pereti de zidarie. din b.c.a. sau beton.

2. Standarde de referinta

STAS 233-86 - Placi de faianta

STAS 1667-76- Agregate naturale pentru mortare.

STAS. 388-80 - Ciment Portland.

STAS 790- - Apa

STAS 146-80 - Var pentru constructii

STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.

STAS 705-840-80 Aracet DP 25.

3. Mostre

Inainte de coandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia investitorului spre aprobare mostre pentru:

- placaj de faiante - doua mostre cu desenul si culoarea specificate:

- borduri pentru placajul de faiante - doua mostre, cu desenul si culoara specificate.

4. Materiale si produse utilizate

Produse:

- placi de faianta conf STAS 233-56

Materiale

- nisip de riu sau de cariera, bine spa granitos. conf. STAS 1667-76:

- ciment Portland conform STAS 388-80:

- apa conform STAS 790-80:

- vat pasta conform STAS 146-90;

- ciment portland alb STAS 7055-87

- aracet DP 25, STAS 7058-80.

5. Livrare, depozitare, manipulare

1 - Transportul si depozitarea faiantei se face arnbalata in cutii, in conditiile STAS 940 si STAS 7813-80.

2 - Cutiile se aseaza in mijlocul de transport in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul transportuiui spre a nu se deteriora cutiile si imprestierea placilor.

3 - Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1.5 m inaltime pe platforme plane sau rafturi in locuri ferite de loviruri si umiditate.

4 - Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj:

5 - cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet;

6 - Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru evitarea de si mentinerea integrala a calitatii acestora.

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numi dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective.

6. Executia lucrarilor

6.1 Operatiuni pregatitoare

* Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa incercarea cu greutatea permanenta iaclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces- verbal.

* Inainte de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate:

- montarea tocurilor la ferestre, a tocurIlor sau captuseiflor la usi (exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea placajului):

- tencuirea tavatiului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza:

- montarea conductelor sanitare. electrice si de incaizire inclusiv probele si remedierile respective

- executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit;

- montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire:

- executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidulul opusa celei placate:

- imbracarnintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placaje de gresie, se vor executa numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de piacarea cu faianta, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului.

- la incaperile cu umiditate mare (peste 75 %) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatii conform normativuiui C 112-80.

6.2 Pregatire suprafetei peretiior

* Inaintea inceperii placarii pererilor, suprafetele peretilor din zidarie, beton celular autoclarizat sau beton, se vor pregati conform normativului C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si P 104-82 (executarea peretilor din b.c.a.).

* Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafata usca pregatite in prealabil care prezinta abareri de la planeitate sub 3 mm; pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala: neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm.

* Se vor inlarura de pe suprafetele ce se vor placa resturi de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei trebuie curate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta.

6.3 Trasarea suprafetelor pentru placare

* Pe onzontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m. asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii lipit de suprafata care se placheaza dreptarul va avea latimea vitoarei plinte (10 -12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fie in lungul aceluiasi perete: orizontalitatea dreptarului va fi venficat cu nivele cu bula de aer

* Verticalilarea supratetelor, se obtine cu ajutorul unor repere alcatuite din placi de faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1m distanta intre etc. Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care se va realiza.

Racordarea suprafetei de placaj la teacuielile de la partea superioara se determina pe dosul placilor cu muchia rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuiehi de pe suprafata neplacata.

6.4 Aplicarea placilor de fainata

* Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. inainte de aplicare se scurg 2-3 minute.

* Montarea placilor se face in randuri orizontale incepind de la stinga la dreapta si de la plinta in sus.

* Primele doua placi se fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului a capetele acestuia rezemindu-se pe cant: prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmand sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind.

* Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixare placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala. verificata cu firul de plumb.

* Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in aceiasi sens de montare, insa cele doua placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente.

* Partea de sus a placajului se vatermina cu placi cu o margine rotunda

* Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%.

* Rosrurile orizonntale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in line dreapta cu latime uniforma de 0,5 mm.

* Dupa efectuarea lucrarilor de pregarire.a suprafetelor, se va aplica:

- pe pereti de caramida si beton un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2 si apa, consistenta 10-12 cm: mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu mistria sau canciocul in grosime 3-5 mm:

- mornarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg. ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de 1:3.5:0.05 (ciment, nisip si vat pasta) de consistenta 7 - 3 cm.;

- pe zidarie din blocuri mici de b.c.a, un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0.3 (ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la consistenta 11-13 cm, in grosinic de 3 mm:

- montarea placilor pe blocuri de b.c.a.. se face ca acelasi mortar ca pentru sprit, avind o consistenta 7 - 3 cm.;

- pe. rabit se va apilca direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T).

In cazul montarii placilor de faianta pe grinzi si iesinduri acestea se va face pe un strat suport de 1,5-2 cm grosime driscuit din grosime si striat cu mistria iar montarea placilor de fatanta se va executa in conditii ca pe suprafetele de beton.

* Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistna pe dosul fiecarei placi de faiaina a mortaruiui indicat mai sus. Mortarul se aplicc in grosime de 2 cm. pe cel putin 2;3 din suprafata placii, care se fixseza prin apasare cu mina. si o usoara ciocanirc cu coada rnistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu pentru eliminarea contractiei

* Placile se fixeaza cu strierile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen).

* Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa, executarea fiecarui rind. pe la partea superioara a placajelor.

* Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor pentru suporti metatici se face cu ciocanetul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special.

* Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atit in directie orizontala cit si verticala.

* Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa.

* Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un spaclu din material plastic, ce se executa dupa termiriarea placarii cu faianta a incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajuiui cu o carpa umezita cu apa.

* Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de ciment-aracet OP 25, 5:1 si apa pina la consistentu de lucru.

* In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de - 5 ⁰C se vor lua masurile speciale prevazute in Normativu1 pentru execurarea lucrarilor pe timp friguros - indieativ C 16-79.

6.5 Receptia lucrarilor si verificare calitatii

* Se va controla aspectul suprafetei placajului: privind aspectul general al placi se vor verifica: uniformitatea culorilor (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea, si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rostunilor, fxarea placilor pe pereti. Orizontalitaxea si verticailtatea se va verifica cu firul cu plumb, nivel acu bule de aer si cu un dreptar.

Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite, nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect.

* Suprafata placajului trebuie sa fie plana: sub dreptarul de 1.2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm.

* Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii.

* Rindunile tie placi trebuie sa fie regulate cu rostuni rectiiinii si in continuare de latime uniforma: nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilorde pe contur: rosturile vor fi bine umplute si lipte de ciment alb sau colorat dupa caz.

Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport: la ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin, ln cazul placilor care nu sunt bine fixate suna a gol , se vor scoate si se vor fixa din nou.

* La racordarea faiantei cu tencuiala. aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizorital.

Orice alta soluti de racordare nu se poute admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.

hi jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice: capace intrerupatoare. prize. etc.: gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuic sa fie vizibiie.

* Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.

6.7 Masuratori si decontare

* Placajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata. scazandu-se goilriie mai mari de 250 cmp

* Rostuirea placajulut de faianta este cuprins in pretut executarii placajului

* Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor se vor plati la metru

CAIET DE SARCINI

BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII SIMILARE

l. Generalitati

In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si de orice fel si aite confectii metaiice sirnilar realizate pentni bw functionare a cladirii. vor platii Ia metru.

2. Standarde de referinta

- STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat.

- STAS 424-86 - Otel laminat - otel cornier cu aripi ega!e

- STAS 425-80 - Otel laminat - otel cornier cu aripi nee

- STAS 334-88 - Otel lain mat - otel trat

- STAS 333-87 - Otel laminat - otel rotund

- STAS 564-86 - Otel laminar - otel U"

- STAS 565-86 - Ord laminar - otel I

- STAS 566-86 - Otel laminar otel T cu aripi egale si muchii rotunjite

- STAS 1450/1-75 - Suruburi mecanice

- STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura

- STAS 158l - Hirtiepentru slefuire uscata

- STAS 6592-80 - Chituni pe baza de ulci

- STAS grupa L 23 - Vopsele de ulei

- NJ. - Grunduri anticorozive pe baza de mini urn de plumb.

3. Materiale

- Balustrade metalice din otel laminat conf N.I. producator.

- C metalice din otel laminat conf N.I. producator.

- Alte confectii metalice conf. N.I. producator.

- Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81.

- Suruburi mecanice. conform STAS 145011-74.

- Grunduri anticorozive pe baza de minimum de plumb conf N.J. producator.

- vopsele de uleigrupa L 23 STAS - lacuri si vopsele.

- Hirtie pentru slefuiremixta, conf .STAS 158 1/2-83.

- Chituri ppe baza de ulei, conform STAS 659240.

4. Livrare, depozitare, manipuhire si transport

Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau subansamble conform proiecteior. gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel pentru prindere.

Depozitarea se fie in soproane ferite de murdarie, rugina sau pe santier.

Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentri evitarea deformariior lovirii etc.

5. Conditii tehnice de calitate

- Pruncipalele condntii tehnice de calitate care trebuie sa se indeplineasca imbinarile pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii accstora sint prevazutw in 'Normativul pentru verificacea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C 56-75 capitolul 15 punctul 2:

Receptia la primirea pe sarnier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua conform Nornnativului pentru verificarea calitatii lucrarilor" indicativ C 56-75, capitolul 3:

- Verificarea calitatii lucrarilor de montare

a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de monrare:

* executarea de catre producator a remedierilor in ui-ma receptiei pe santier

* verificarea atestatelor de calitate a produsetor folosite ta remidieri;

* existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiel, in vederea montajului, prevazute in desene tehnice. inclusiv pozitionarea e mernclor de latura, sustinere sau ancorare.

b) Pc parcursul efectuarii lucrai de montare:

* indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte:

* verificarea dimensionala si calitativa se face prun incercari directe in tirnpul faze1or de montaj. Abaterile admise se vor iriscrie in prevederile Normativului C56-75 - anexa 15.3 (asimilat) tinundu-se seama de caracteristicile elementelor brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. Ia Nornnativul C56

* receptia partilor cc dcviii ascunse, se va corisemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare

* verificarea sudurilor ce se face la montare conform indicatiilor la proiect.

c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:

* certiticatele de calitate ale confectiilor metalice,

procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de sanjier etc.;

* procesele-verbale de receptia lucrarilor;

* piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile dc pe parcursul executiei.

Verificarea directa se refera la:

- terminarea completa a lucrarilor de montare:

- verifiearea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare alte verificari prevazute de Normativul C56-75, care se vor consemna in procesel-vcrbale.

Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in Normativul C56-75.

Toate procesele-verbale se inchieie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).

4 Montajul confectiilor metalice

- Confectiile metalice, gata uzunate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice la locul de montaj si de prindere in elernentele de constructie.

- Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prundere ale confectiilor metalice, conform proiectului.

- Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj goluri, disitnte intre elemente fie constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar. remedieri ce se impun.

- Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau creaza conditii de montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.

- se montezza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre produsul usitat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de proiect

- dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu suruburi, prin sudura, etc, montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente constructive ce vor participa la constructia respectiva atat functional cat si estetic

dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cand acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari)

Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cand acesta nu prezinta un grad satisfacator de protectie

5. Masuratori si decontari

pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta; greutatea se atabileste prin cintarire inainte de montare sau se ia cea continuta in actele de facturare si livrare a elementelor respective

Grilajele metalice din panouri, gata confectionate, pentru balcoane, golul ascensorului si ventilatii se masoara si se deconteaza la metru patrat pe conturul exterior al scheletului pe care se fixeaza.

CAIET DE SARCINI

PLAFOANE DIN PLACI DE IPSOS

1. Normative de referinta

- Caiete de sarcini ale furnizorilor

2. Montarea panourilor

Plafoanele suspendate construite cu panouri de ipsos sunt formate dintr-o structura metalica de sustinere alcatuita dintr-o retea de profile metalice C ( tabla zincata) pe care se insurubeaza panourile.

3. Etapele de montare sunt:

- fixarea tijelor de plafon

- pozitionarea piesei de suspensie reglabila in ghidaj

- ancorarea profiiului portant de profilul de sustinere

- fixarea panou de ipsos de structura metalica, cu suruburi speciale perpendicular pe profilele structurii secundare pornind de la pereti spre centru

4. Executarca plafonuli

- suruburile de fixare trebuiesc mascate in panouni in asa fel incat sa rezulte suprafata continua fara a distruge cartonul care o acopera

- pentru mascarea rosturilor diritre panouri se aplica doua straturi de banda adeziva

- eventualele imperfectiuni vor fi eliminate cu hartie abraziva

- pentru incape cu o inaltime mai mica se vor realiza plafoane din panouni fixe prin eliminarea tijelor de suspendare

- elementele de sustinere vor asigura posibilitatea de reglare a nivelului pe verticala

- tavanul va permite inglobarea corpurilor de iluminat care nu vor depasi nivelul acesteia

5.Conditii tehnice de calitate

La receptia lucrarilor se vor verfica planeitatea tavanului dispunerea corecta a corpunior de urninat si a grilcior de venti!atie.

Prin sondaj se va proceda la demontarea sim remontarea unei zone

Se atrage atentia executantului ca montare tavanului fals va fi ultima operatie din ciclul de executie pentru a se evita incercarea acestuia cu praf rezultat din alte operatii

- executarea tuturor lucrarilor de instalatii, probarea lor, montarea elementelor de sustinere pentru tavan

- terrninarea tuturor lucrarilor de finisaje si instalati la pereti si pardoseli. curatenia generala a spatiilor

In acest moment al stadiului fizic al lucrarilor se trcce la montarea corpurilor de iluminat si a tavanului fals.

La receptia lucrarilor se va veritica si cantitarea de praf depus care va permire determinarea corectitudinii executiei, respeciv a recomandarilor din prezentul caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI

PERETI USOR DESPARTITORI

Principii

In masura in care peretii usori de compartimentare nu se executa din zidarie, acestia vor construti ca pereti autoportanti din gips-.carton. Acestii atrebuie sa corespunda solicitarilor de protectie fonica, protectie contra incendiilor, termica si altor exisiente care reies din caietulde sarcini aplicabile aici.

La executarea acestor pereti trebuie respectate instructiunile producatorului.

Executie

Montarea pererilor trebuie executata in asa fel incat peretil sa nu fie deteriorati in cazul in care corpul constructiei se incovoaie sau sufera modificari. nu se admit fisuri sau plesnituri.

Aparitia fisuribor nu face pane din capitolul "Reparatii" optice din serviciile ofertanrului. Lucrarile de acest tip intra, la nevoie in garantia de minimum 5 ani a executantului. Aceasta valabila si pentru deteriorari eventuale ale faiantelor, zugravelii s.a.m.d.

Rosturile dintre muchia superioara a peretilor si cea inferioara a plafoanelor se vor execura si obtura in asa fel incat. in ciuda mobilitatii cinetice a acestora (dilatare etc.) cerintele de calirate peretilor sa fie indeplinite. Se vor prevedea si executa la cladire rosturi corespunzatoare de dilatatie.

La dimensioriarea peretior Se vor lua in considerare inaltimile constnictiei la rosu, evenruale consolidari se vor face in grosirnea peretelui

Peretii usori se vor monta fara exceptie intre plariseul nefinisat la rosu, respectiv intre planseu si invelitoare.

In cazuri deosebite si nurnai cu acordul beneficiarului peretii de gips-carton se vor putea monta direct pe sapa de ciment.

Imbinari

Peretii de compartimentare montati sunt ficsi dar ei se vor prinde elastic cu dibluri corespunzatoare de celelalte parti ale cladirii, folosindu-se benzi izolate

Tipul de executie se orienteaza dupa stratul de faiantare definitiv pe suprafetele respective, executia se stabileste de comun acord Cu beneneficiarul

Structura portanta

Strucura pcrtanta a peretiior de compartirnentare consta din talpi C si profile U zincate. Care se imbina etans la margine cu materiale izolante.

Imbinarile cu ferestrele si alte parti ale constructiei se vor executa in grosirnea peretelui.

Bordajul si Imbracarea

Bordajul se va face pe ambele parti corespunzator placilor de gips-carton folosite, dar de cel putin 2 x 12,5 mm. Se vor folosi numai piese de imbiriare si suruburi inoxidabile.

Capetele suruburilor, rosrurile placilor, rosturile imbiriarilor s.a.m.d. se var spaclui in zona de impact cu peretii si cu plafoanele.

Daca instructiunile de fabricatie cer aceasta, pe rostuii se va lipi banda de armare. Imbinarile C: parti masive de coristructie se var execura cu materiale de elasticitate pemanenta pentru a evita fisuri intre perete si partea masiva a coristructiei.

Structura peretelui

Peretii var fi umpluti cu un strat de vata minerala de grosime corespurlzatoare necesaru de izolare a suprafetelor. Strucrura trebuie sa evite alunecarea sau prabusirea materialului izolant.

Volum

Peretii de compartinientare se executa. de ex., ca pereti pentru ghene si ca pereti de separate in birouri sau spatiile sociale.

Pererii de compartimentare sunt interzisi in spatiile tehnice de orice fel, zonele receptie marfa precum si ca pereri anrifoc. De asemenea ei surit interzisi in zone in care, din cauza solicitarilor mecanice, peretii pot fii deteriorati.

In calculatie trebuie inclusa si efectuatea golurilor pentru ferestre si usi, subansamblele necesare si ulterior spacluirea ingrijita a golurilor. De asemenea se vor include si cadrele corespunzatoare din otel pentru usi.

Protectia contra incendiilor izoatia fonica

Toti peretii de compartimentare.sevor executa conform cerinte(ordin ciasa de incendiu precizata in planuri

CAIET DE SARCINI

PERETI IN INCAPERILE UMEDE

1. Principii

Peritru peretil de compartimentare a cabinetelor, toaletelor, dusurilor se vor folosi pereti de compartirrieritare din elernerite prefabricate.

Dimensiunile peretiior de cornpartirneritare a cabinelor se vor lua din planurile anexate. Acesti pereti vor fi montati in toate toaletele comune.

Toate elementele de dotare, cum ar oglinzile, savonierele, cuierele se vor include in calculele conform Descrierii (Caietuiui de sarcini) ca prestatii complete.

Constructia

Peretii din elementi au picioare din otel inox cu rozeta de me inox cu rolul de sustinere pe podea. Toate feronerille sunt din otel inox inclusiv dispozitivele de fixare si irisurubare. lnstalatiile au, in general, o inaltime de 2,00 m de la podea. Toti peretii vor fi montati vertical

Feronerii

Toate feroneriile sunt inoxidabile si cromate cu luciu. Balarnalele usilor permit o deschidere a acestora intr-un unghi de cca. 150° Toate usile vor fi prevazute cu un dispozitiv de deblocare de urgenta din exterior, chiar cu scule simple, si cu un indicator "Liber/Ocupat. Pentru restul materialelor auxiliare sau de echiparnent, se va lua ca standard produsul HEWI sau unul echivalent. De regula, daca spatiul a perrnite, usile se var deschide spre interiorul cabinei.

Imbinari

Peretii de compartirnentare a cabirielor se vor rnonta fara interstitil. in asa fel incat sa nu se poata vedea in iriteriorul cabinelor. Traversele de consolidare se vor executa din acelasi material ca si picioarele de sustinere. Inlatimea peretilor se va prevedea in asa Fel incat la placate sa se poata folosi numai placi de faiarite iritregi.