PROFESIA DE ARHITECT

PROFESIA DE ARHITECT

CADRUL LEGAL AL EXERCITARII PROFESIEI DE ARHITECT

Practicarea profesiei de arhitect, conform Legii 184/2001 (republicata), este un act complex de creatie tehnica si estetica si de furnizare de servicii. Aceasta implica indeplinirea de misiuni profesionale pentru concretizarea in volume construite a unor intentii investitionale, interpretate intr-o modalitate arhitecturala de calitate, cu asigurarea integrarii armonioase in mediul inconjurator si care se prezinta sub forma de proiecte corespunzatoare din punct de vedere functional, tehnic si financiar cu cererile beneficiarului (investitorului) si cu prevederile legislatiei in vigoare.

Prin pregatirea sa arhitectul asociaza imaginatia artistica si cunostintele tehnico-constructive, asigurandu-i capacitatea de a proiecta si de a coordona solutiile de realizare ale unei constructii, de la faza primului concept pana la detaliile de executie, indeplinind rolul de coordonator al proiectului elaborat in colaborare cu specialisti in structura de rezistenta, instalatii, tehnologie, etc.

Pregatirea multidisciplinara a arhitectului ii permite sa abordeze problematica diversa care apare in practica proiectarii de arhitectura, care intr-o enumerare foarte generala cuprinde:

- constructii noi pentru toate tipurile de functiuni, indiferent de categoria de importanta, cum ar fi: locuinte individuale sau colective, social-culturale, de sanatate, invatamant, pentru birouri si activitati administrative, de cult, pentru comert si alimentatie publica, turism, pentru activitati sportive si de agrement, pentru activitati de productie, etc;

- interventii la constructii existente, cu sau fara valoare de monument istoric sau de arhitectura (reabilitare, remodelare, restaurare sau conservare);

- amenajari si decoratiuni interioare;

- amenajari exterioare constructiilor;

- partea de arhitectura pentru orice fel de lucrari de constructii pentru care este necesara emiterea unei autorizatii de construire.

Complexitatea si multitudinea cerintelor tehnico-functionale care trebuiesc rezolvate impun totusi arhitectilor o anumita specializare in una sau numai in cateva categorii de programe. Cu toate acestea un arhitect cu multa experienta, mai ales in postura de sef de proiect, trebuie sa aiba nivelul de competenta, ca in functie de caz, sa poata coordona toate problemele care apar in proiectarea si realizarea unei constructii indiferent de tip.

Organizarea si exercitarea profesiei de arhitect sunt reglementate prin Legea 184/2001 (republicata), care prevede functionarea ORDINULUI ARHITECTILOR DIN ROMANIA - OAR ca singurul organism recunoscut de autoritatile statului roman sa gestioneze conditiile de practica profesionala in domeniu arhitecturii.

OAR este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat, nonprofit, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si independenta.

Din OAR pot face parte la cerere arhitectii si conductorii arhitectii cu sau fara drept de semnatura, urbanistii fara drept de semnatura sau carora le-a fost acordat dreptul de semnatura similar cu cel al conductorilor arhitecti, stagiarii si orice alt detinator al titlului de arhitect.

OAR are urmatoarele atributii principale:

- protejeaza si promoveaza calitatea produsului de arhitectura si urbanism;

- urmareste exercitarea competenta si calificata a profesiei in respectul codului deontologic al acesteia;

- propune reglementari legislative si normative specifice, in vederea promovarii lor;

- reprezinta interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative, precum si in organismele profesionale internationale;

- acorda arhitectilor dreptul de semnatura;

- gestioneaza dreptul de semnatura al arhitectilor, alcatuieste si publica anual in Monitorul Oficial Tabloul National al Arhitectilor - TNA.

Atributiile OAR privind acordarea dreptului de semnatura pentru arhitecti nu pot fi exercitate de nici o alta institutie sau asociatie profesionala. Legea insa nu constrange dreptul arhitectilor de a se organiza si in alte forme de asociere profesionala cu caracter de creatie sau cultural.

Conduita profesionala, drepturile si obligatiile membrilor OAR sunt stabilite prin Regulamentele acestuia (la nivel national si de filiala) si prin Codul deontologic al profesiei de arhitect.

OAR stabileste in concordanta cu legislatia n vigoare misiunile arhitectului cu drept de semnatura si onorariile de referinta cuvenite acestuia, asa cum sunt precizate in brosura "Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII".

Activitatea OAR se finanteaza din taxele de inscriere, cotizatiile anuale ale membrilor, fondurile rezultate din manifestari culturale, stiintifice, economice si drepturi editoriale, precum si din donatii legale, sponsorizari sau alte surse.

OAR are sediul central in 'Casa Mincu' din str. Pictor Arthur Verona nr.19, Bucuresti si este reprezentat in teritoriu prin 20 de filiale.

DREPTUL DE SEMNATURA AL ARHITECTULUI (conductorului arhitect)

1.2.1 - Domeniul de competenta privind dreptul de semnatura este stabilit de Legea 184/2001 (republicata) si ii confera arhitectului exclusivitatea elaborarii si semnarii proiectelor de arhitectura pentru materializarea carora legea impune obtinerea autorizatiei de construire, indiferent de marimea lucrarilor, destinatia si categoria lor de importanta.

Prin exercitarea dreptului de semnatura arhitectul (conductorul arhitect) isi asuma, in fata autoritatilor si a beneficiarului, intreaga responsabilitate profesionala pentru calitatea si legalitatea solutiilor de arhitectura propuse, manifestand intregul sau talent, constiinciozitate si probitate in proiectarea lucrarilor contractate. De asemenea arhitectul cu drept de semnatura poate sa verifice in timpul executiei lucrarilor conformitatea acestora cu autorizatia de construire.

Conductorul arhitect cu drept de semnatura poate elabora si semna proiecte de arhitectura pentru constructii incadrate la categoria de importanta redusa (precizate la subcapitolul 2.2, pct. 2.2.2), situate in afara zonelor protejate stabilite prin lege.

Dreptul de semnatura al unui arhitect se inscrie in TABLOUL NATIONAL al ARHITECTILOR si este valabil pe intregul teritoriu al Romaniei.

Dreptul de semnatura al unui arhitect certifica numai latura profesionala a activitatii acestuia, care trebuie incadrata si intr-o modalitate de exercitare legala din punct de vedere juridic si fiscal.

Arhitectii care nu au dobandit sau nu doresc sa dobandeasca dreptul de semnatura isi pot exercita profesia conform pregatirii universitare prin elaborarea de lucrari de proiectare care nu sunt supuse autorizarii in sensul Legii nr.50/1991 (republicata) sau/si pot activa in administratia publica, invatamant, etc.

In conformitate cu Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului si HGR nr.1519/16.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din Romania, coroborate cu Legea 184/2001 (republicata) dreptul de semnatura al arhitectului nu mai include si capacitatea legala de a coordona si elabora documentatii de amenajarea teritoriului si de urbanism (PUG, PUZ si PUD).

Acest domeniu profesional intra de la 01.01.2006 in competenta exclusiva a urbanistului diplomat al invatamantului superior de profil, a arhitectului-urbanist diplomat de pana in anul 2002 al invatamantului superior de arhitectura-urbanism din Romania si a arhitectului cu diploma obtinuta dupa anul 2002, cu studii postuniversitare de urbanism sau/si activitate de minimum 6 ani in domeniu urbanismului, cu drept de semnatura in urbanism (diferentiat pe categorii de documentatii), atestat si inscris in Registrul Urbanistilor din Romania - RUR.

1.2.2 Acordarea dreptului de semnatura se poate face atat pentru arhitectii (conductorii arhitecti) cetateni romani cat si pentru arhitectii cetateni ai Uniunii Europene si ai Confederatiei Elvetiene in conditiile stabilite de Legea 184/2001 (republicata).

Dobandirea dreptului de semnatura de catre un arhitect (conductor arhitect) este conditionata de urmatoarele:

- pregatire universitara in domeniul arhitecturii de minim cinci ani (trei ani in cazul conductorului arhitect) finalizata cu o diploma recunoscuta de statul roman, care ii confera titlul de arhitect (conductor arhitect);

- indeplinirea conditiilor de onorabilitate, asa cum sunt definite de Legea 184/2001 (republicata);

- stagiu de practica profesionala de doi ani sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura (stagiul de practica profesionala se reduce la un an in cazul arhitectilor cu diploma de master sau doctorat);

- prezentarea portofoliului de lucrari proiectate pana la data solicitarii dreptului de semnatura.

1.2.3 Obligatiile arhitectului (conductorului arhitect) cu drept de semnatura conform Legii nr. 184/2001 (republicata) sunt urmatoarele:

- sa cunoasca si sa respecte legislatia in vigoare in domeniul proiectarii si executiei constructiilor si cea referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

- sa respecte normele de conduita profesionala stipulate in Codul deontologic al profesiei de arhitect;

- sa respecte si sa promoveze interesele beneficiarului in toate relatiile cu acesta in acord cu interesul public si cu exigentele profesiei.

1.3 EXERCITAREA DREPTULUI DE SEMNATURA

1.3.1 Modalitatile de exercitare ale profesiei de arhitect cu drept de semnatura trebuie sa asigure acestuia o cat mai mare independenta profesionala. Aceasta este garantata prin Legea 184/2001 (republicata) si trebuie sa-l fereasca pe arhitect de ingerintele administrative si de subordonarea fata de alti factori de decizie din domeniul constructiilor si investitiilor.

Practicarea profesiei de arhitect cu drept de semnatura se poate face fie in sectorul privat cat si in cel public, principalele modalitati fiind urmatoarele:

a - BIROUL INDIVIDUAL DE ARHITECTURA, conceput ca forma specifica de exercitare a profesiunii de arhitect, este organizat in conformitate cu Legea 184/2001 (republicata) si se infiinteaza de catre un arhitect cu drept de semnatura prin inregistrarea la Filiala OAR la care este inscris si se declara la Administratia Financiara in a carei raza de competenta se afla sediul biroului.

Biroul individual de arhitectura functioneaza in conditii similare cu cele ale biroului notarial sau de avocatura, poate angaja salariati si poate indeplini calitatea de proiectant general, avand competenta de a contracta lucrari de proiectare de orice complexitate si importanta, pentru care arhitectul cu drept de semnatura poate sa indeplineasca rolul de sef de proiect.

b - ASOCIAT (ACTIONAR) LA O SOCIETATE COMERCIALA (S.R.L. sau S.A.) inscrisa in conditiile legii la Registrul Comertului, cu obiectul principal de activitate proiectarea in domeniile arhitecturii, urbanismului si constructiilor.

In perioada 1991-2001 a fost singura posibilitate legala a unui arhitect de a infiinta un birou de proiectare de arhitectura, care sa poata contracta lucrari de proiectare in calitate de proiectant general, implicit sa angajeze salariati sau colaboratori pentru realizarea acestora. Pentru a asigura societatii comerciale profilul profesional caracteristic unui birou de arhitectura este necesar ca arhitectul sau arhitectii cu drept de semnatura asociati (actionari) sa detina majoritatea partilor sociale sau a actiunilor si unul dintre ei sa indeplineasca calitatea de administrator - director executiv al societatii.

Societatile comerciale de proiectare se deosebesc in mod esential de birourile individuale de arhitectura atat prin forma juridica de organizare cat si prin modul de impunere fiscala. In cazul societatilor comerciale impozitarea se raporteaza la cifra de afaceri sau la profit, iar in cazul birourilor individuale impunerea fiscala este de tipul celei pe venitul individual, rezultat dupa deducerea cheltuielilor admise prin lege in activitatea biroului.

Functie si de reglementarile fiscale, forma de asociat unic sau cu maxim doi - trei asociati (tot arhitecti) intr-o societate comerciala de tip S.R.L. ramane si in prezent o posibilitate rezonabila de exercitare a profesiei de arhitect.

c - SALARIAT AL UNEI SOCIETATI COMERCIALE (S.A., S.R.L.) care are in obiectul de activitate proiectarea.

Este o forma improprie de practicare a dreptului de semnatura, care limiteaza exercitarea liberala a profesiei, arhitectul neputand sa-si desfasoare activitatea in conditii de independenta, fiind subordonat de regula unor interese straine meseriei.

De multe ori societatile comerciale care activeaza in domeniul constructiilor sau investitiilor, folosesc arhitecti cu drept de semnatura salariati pentru a putea oferi proiecte la preturi derizorii, conditionand aceasta de incredintarea executiei lucrarii respective.

In contractul de munca arhitectul salariat trebuie sa negocieze modul de exercitare a dreptului de semnatura (in conditiile respectarii onorariilor de referinta stabilite de OAR) si a drepturilor de autor pentru proiectele pe care le elaboreaza in cadrul societatii respective.

Modalitatea de exercitare a profesiei poate fi aleasa sau schimbata oricand functie de optiunile arhitectului si trebuie declarata la OAR prin Filialele teritoriale pentru mentionarea in TNA.

In functie de conjunctura profesionala doua sau mai multe birouri individuale sau societati comerciale de proiectare se pot asocia, pe baza de contract, pentru executarea unor lucrari de proiectare.

1.3.2 Incompatibilitati in exercitarea dreptului de semnatura

Conform Legii 184/2001 (republicata) un arhitect (conductor arhitect) nu poate sa-si exercite dreptul de semnatura in urmatoarele situatii:

- daca indeplineste pentru acelasi proiect functia de verificator tehnic atestat, de expert tehnic sau de consilier ales in cadrul administratiei publice implicate in procesul de avizare sau de autorizare;

- cand la aceeasi lucrare de constructie are si calitatea de constructor (antreprenor) sau de furnizor de materiale;

- este functionar public in cadrul autoritatii administratiei publice centrale sau locale care are in competenta avizarea, autorizarea si controlul lucrarii in cauza sau daca prin functia publica detinuta intra in incidenta legislatiei in vigoare privind anticoruptia;

- daca are suspendat dreptul de semnatura ca urmare a unei sanctiuni disciplinare aplicate de catre OAR in conditiile Legii 184/2001 (republicata);

- este condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau ca pedeapsa complementara pentru savarsirea unei infractiuni in legatura cu exercitarea profesiunii.

Onorariul (tariful de proiectare) constituie un drept al arhitectului cu drept de semnatura, negociat in mod liber cu beneficiarul (clientul) si reprezinta costul lucrarilor de proiectare elaborate pe baza unui contract.

Prin asumarea proiectarii unei investitii, respectiv prin solutiile propuse in proiect, arhitectul practic preia printre altele si responsabilitatea bunei gestionari a resurselor financiare ale beneficiarului. Avand in vedere si numai acest aspect al practicii de proiectare, onorariul trebuie sa asigure nivelul financiar corespunzator indeplinirii in cele mai bune conditii a tuturor misiunilor profesionale asumate prin contract, cu respectarea legislatiei in vigoare si a tuturor exigentelor consacrate in practica profesionala.

Tendinta unor beneficiari de a incredinta proiectarea unei constructii numai dupa criteriul celui mai mic onorariu are consecinte negative, care se reflecta atat in nivelul calitativ al proiectului cat si al viitoarei lucrari. Realitatea constatata in practica din ultimii ani ne arata, fara exceptie, ca acceptarea unor onorarii subevaluate nu asigura bugetul de timp si interesul necesar unui studiu aprofundat si complet al problemelor ridicate de tema beneficiarului si gasirii solutiilor pentru lucrarea de proiectare contractata.

Conform Legii 184/2001 (republicata) onorariul de proiectare trebuie sa respecte un nivel de referinta care este aprobat de Ordinul Arhitectilor din Romania, cu avizele Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si care are in vedere asigurarea unei remunerari rezonabile a efortului de proiectare.

In cazul unui proiect complex (cuprinzand toate fazele de proiectare si toate specialitatile: arhitectura, structura, instalatii generale) onorariul de proiectare de baza este stabilit ca o cota procentuala din valoarea estimata a investitiei, corectata dupa caz de coeficienti determinati de specificul amplasamentului si al constructiei proiectate sau care tin de politica de marketing a biroului/firmei de proiectare.

La onorariul de proiectare de baza se pot adauga, dupa caz, onorariile pentru indeplinirea unor misiuni suplimentare cum ar fi: intocmirea de relevee, proiectul pentru autorizatia de desfiintare - PAD, elaborarea unor studii specifice solicitate prin certificatul de urbanism, elaborarea proiectelor de decoratiuni interioare, de stereotomie, intocmirea de materiale de prezentare, simulari video, machete, obtinerea avizelor si autorizatiei de construire (desfiintare), etc.

Din onorariul de baza pentru un proiect complex, cota pentru proiectul de arhitectura se recomanda sa fie de 40 - 60%, la care se adauga 6-10% din valoarea totala a contractului pentru arhitectul sef de proiect, restul se defalca pe specialitati, functie de ponderea acestora in elaborarea proiectului.

Pentru proiectele cu specific preponderent de arhitectura, a indeplinirii numai a unor misiuni suplimentare (extraservicii) sau pentru consultanta onorariul se poate calcula pe baza orara.

Metodologiile de calcul ale onorariilor de proiectare, corespunzator misiunilor si claselor (tipurilor) de constructii sunt prezentate detaliat in brosura 'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII'.

1.3.4 Dreptul de autor al arhitectului pentru proiectele sau studiile elaborate este in principiu recunoscut de legislatia romaneasca in vigoare, prin aplicarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

In vederea protejarii dreptului de autor pentru un proiect original (exprimat grafic in planse, simulari video pe calculator, fotografii, etc.) arhitectul trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele:

- inscrierea conform Legii 184/2001 (republicata) a proiectului la Oficiul de data certa din cadru Filialei OAR de care apartine;

- prevederea explicita in contractul de proiectare a dreptului de autor a arhitectului, cu precizarea clara a limitelor in care beneficiarul poate sa foloseasca proiectul care face obiectul contractului;

- prevederea in contractul de munca de clauze privind reglementarea dreptului de autor, in cazul arhitectului salariat al unei societati comerciale.

Arhitectul are dreptul de a revinde sau face public proiectul, sub rezerva protejarii intereselor beneficiarului. Acesta poate face publica lucrarea proiectata de arhitect cu obligatia precizarii autorului.

In mod practic recunoasterea daunelor morale rezultate din incalcarea dreptului de autor se poate face prin prezentarea cazului in fata Comisiilor de disciplina ale OAR (de la nivel teritorial si national).

Recuperarea daunelor materiale generate de incalcarea dreptului de autor este foarte anevoioasa si se obtine numai pe cale judecatoreasca.

Din punctul de vedere al OAR plagiatul constituie o incalcare grava a Codului deontologic sanctionata conform Legii 184/2001 (republicata).

Codul deontologic al profesiei de arhitect prevede modalitatile de protejare a dreptului de autor in cazul schimbarii arhitectului unei lucrari pe parcursul elaborarii acesteia.

1.3.5 Asigurarea profesionala reprezinta un mijloc prin care se pot evita sau diminua neplacerile care decurg din unele erori de proiectare, dand o garantie beneficiarului ca isi va putea recupera daunele in astfel de situatii. Aceasta forma de protectie este obligatorie in spatiul Uniunii Europene conditionand practica profesionala, dar care in Romania practic se aplica inca sporadic.

Asigurarea profesionala se poate stabili direct intre un birou de arhitectura si o societate de asigurari pentru o anumita lucrare sau pentru intreaga activitate a biroului respectiv.

Un deziderat al OAR, materializat intr-o prima faza la Filiala teritoriala Bucuresti, este cel al incheierii unei asigurari profesionale colective, de care sa beneficieze toti arhitectii cu drept de semnatura care au cotizatia achitata la zi, in limita unui plafon de despagubire rezonabil.

1.3.6 Raspunderea disciplinara

Membrii OAR raspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii 184/2001 (republicata), a Codului deontologic al profesiei, a hotararilor adoptate de forurile de conducere ale OAR, precum si pentru orice abateri savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia si care aduc prejudicii prestigiului profesiei de arhitect.

Activitatea jurisdictionala a OAR este exercitata la nivelul filialelor prin Comisiile teritoriale de disciplina si la nivel national prin Comisia nationala de disciplina, urmarind solutionarea urmatoarelor situatii:

- litigiile de natura profesionala dintre arhitecti membrii OAR privind concurenta neloiala, nerespectarea dreptului de autor, plagiatul sau alte incalcari ale relatiilor colegiale asa cum sunt definite prin Codul deontologic al profesiei de arhitect;

- sesizarile primite de la terti, nemembrii OAR (beneficiari, alte persoane fizice sau juridice) care se considera lezate intr-un fel de activitatea profesionala a unui arhitect (conductor arhitect) membru OAR, de regula pentru incalcari ale clauzelor contractuale, malpraxis, alte abateri de la Codul deontologic sau ale legislatiei profesiei de arhitect;

- autosesizarea comisiei de disciplina in cazul unor abateri grave care afecteaza interesele profesiei sau interesul public.

Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in Regulamentul OAR si se completeaza dupa caz cu prevederile Codului de procedura civila.

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica membrilor OAR sunt:

a - avertismentul,

b - votul de blam,

care se propun prin hotarari ale Comisiilor teritoriale de disciplina si sunt puse in aplicare de catre Colegiul director teritorial;

c - suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a dreptului de semnatura,

d - suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a calitatii de membru al OAR,

care se propun de catre Comisiile teritoriale de disciplina, insusite prin hotarari ale Comisiei nationale de disciplina si se pun in aplicare de Consiliul national al OAR.

Impotriva hotararii Comisiei teritoriale de disciplina prin care s-a aplicat una dintre sanctiunile precizate la pct. a si b se poate formula contestatie la Comisia nationala de disciplina in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. Impotriva hotararii Comisiei nationale de disciplina se poate formula contestatie la instanta judecatoreasca de contencios administrativ in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii.

In conditiile neinceperii procedurilor de judecare a abaterilor profesionale, aplicarea sanctiunilor se prescrie in termen de doi ani de la savarsire.

In cazul in care instantele judecatoresti pronunta hotarari definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplica sanctiunea complementara a interdictiei de exercitare a acestei profesii, o copie dupa dispozitivul hotararii va fi comunicat filialei teritoriale a OAR pentru radierea din tabloul arhitectilor.

1.3.7 Semnatura de complezenta a unui arhitect (conductor arhitect) cu drept de semnatura pe un proiect de arhitectura intocmit de catre o persoana cu alta calificare decat cea de arhitect este interzisa, contravenind Codului deontologic al profesiei de arhitect si este sanctionata disciplinar conform Legii 184/2001 (republicata) si Regulamentului OAR.

Conform Legii 50/1991 (republicata), intocmirea si semnarea proiectelor de arhitectura pentru autorizatia de construire de catre alte persoane sau de catre alti specialisti decat arhitectii sau conductorii arhitecti cu drept de semnatura constituie infractiune, pedepsita cu amenda penala sau cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani. In consecinta practicarea semnaturii de complezenta se incadreaza juridic ca fapta care favorizeaza infractorul.

RELATIA ARHITECT- BENEFICIAR, CONTRACTUL DE PROIECTARE

1.4.1 Beneficiarul este orice persoana fizica sau juridica, institutie particulara sau publica, cu initiativa in domeniul investitiilor in constructii, care apeleaza si beneficiaza de calitatile creatoare ale unui arhitect.

Relatia arhitect - beneficiar trebuie sa fie un joc echilibrat, de parteneriat, desfasurat cu respectarea competentelor fiecareia dintre parti, in avantajul noii constructii care ii va reprezenta in mod specific pe fiecare.

Consideram ca fiecare beneficiar isi alege arhitectul corespunzator nivelului sau, cum si fiecare arhitect isi are beneficiarii corespunzator modului sau de intelegere si de abordare a problematicii profesionale.

In mod inevitabil este dezavantajos si pentru beneficiar si pentru conditia profesionala a arhitectului abordarea colaborarii dintre cele doua parti la nivelul unei simple relatii de prestari de servicii, redusa in unele cazuri numai la intocmirea formala a documentatiilor pentru avizarea si autorizarea constructiei si care de cele mai multe ori nu au o mare legatura cu lucrarea care se va executa sau este deja executata.   

Este important ca beneficiarul sa fie receptiv la noutati, sa respecte misiunile arhitectului si sa aiba incredere in propunerile si solutiile avansate de catre acesta, in calitate de specialist angajat in domeniu.

De asemenea este necesar ca arhitectul, pe langa competenta profesionala, sa dovedeasca abilitatea si maiestria de a prelucra din punct de vedere arhitectural tema beneficiarului, folosind modalitatile de prezentare cele mai expresive si mai lamuritoare, incat cu tact sa-i expliciteze si sa-l convinga pe beneficiar de oportunitatea solutiilor propuse. Se pot astfel evita situatiile, din pacate frecvent intalnite, cand arhitectul si beneficiarul gandesc fiecare un alt obiect de arhitectura, neintelegerile de perceptie ale solutiilor avute in vedere de catre arhitect iesind la iveala, uneori dramatic, numai in momentul punerii in opera a proiectului.

De fapt, implinirea fericita a relatiei beneficiar - arhitect este conditionata de concilierea armonioasa a pozitiilor celor doua parti, cea a beneficiarului manifestata pe fondul determinarii financiare si cea a arhitectului sustinuta de conceptii profesionale, care daca nu au puncte de convergenta cu aspiratiile si dorintele beneficiarului nu au sanse pozitive de finalizare.

Abordarea atotstiutoare si aroganta a problematicii ridicate de conceperea si realizarea unei constructii, atat de catre arhitect, ca principal specialist in domeniu, cat si de catre beneficiar, datorita conditionarii materiale pe care o detine, conduce in realitate la ratarea intentiilor ambelor parti, oricat ar fi de promitatoare la inceput.

Trebuie sa fim convinsi ca nici o 'casa frumoasa' nu s-a facut fara aportul hotarator al unui arhitect, in sensul plenar al termenului, cum nici o creatie de arhitectura, oricat ar fi de indrazneata, nu s-a implinit decat prin increderea si sustinerea materiala a unui comanditar.

Relatia dintre arhitect si beneficiar, in vederea elaborarii unui proiect pentru un obiect de investitie, trebuie sa fie consemnata intr-un contract, care sa stipuleze toate obligatiile, drepturile si conditiile pentru indeplinirea acestuia.

1.4.2 - Contractul de proiectare este rezultatul negocierii directe si libere dintre arhitect (proiectant) si beneficiar si care trebuie sa stipuleze cel putin urmatoarele:

a - PARTILE CONTRACTANTE - proiectantul (general sau de specialitate) si beneficiarul, cu mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora si anume: denumirea biroului individual de arhitectura sau a firmei de proiectare si a firmei (dupa caz numele-prenumele) beneficiarului, adresele complete ale sediilor/domiciliului, numarul de inregistrare la Registrul Comertului (dupa caz la Filiala OAR), codul unic de inregistrare, atributul fiscal si contul bancar pentru fiecare din parti, numele - prenumele si calitatea reprezentantului firmei/biroului de proiectare si ale beneficiarului (persoana juridica).

b - OBIECTUL CONTRACTULUI - cuprinde definirea cu claritate a investitiei pentru care se elaboreaza proiectul (functiuni, amplasament-adresa, regim de inaltime, alte caracteristici ale noii constructii sau ale amplasamentului), misiunile (serviciile) profesionale specifice si suplimentare contractate de arhitect (proiectant), calitatea acestuia de proiectant general sau de specialitate, proiectele de specialitate contractate (dupa caz arhitectura, structura, instalatii, etc.), fazele de proiectare si continutul acestora.

In functie de complexitatea investitiei misiunile arhitectului, fazele de proiectare, continutul proiectelor, a documentatiilor si altor servicii de proiectare contractate trebuie sa fie detaliate intr-o anexa la contract, intocmita corespunzator cu continutul-cadru al fazelor de proiectare detaliate in Capitolele 2, 3 si 4.

c - VALOAREA CONTRACTULUI rezultata din insumarea onorariilor de proiectare pentru misiunile specifice (de baza), suplimentare si a altor servicii conexe proiectarii care fac obiectul contractului si este exprimata in lei (RON) la care se adauga cota de TVA. In cazul stabilirii valorii contractului in Euro sau USD se va preciza ca plata se va face in lei, la cursul BNR din data facturarii.

Este recomandabil ca intr-o anexa sa se prezinte modul de calcul al valorii contractului, cu specificarea explicita a includerii (sau dupa caz a neincluderii) in valoarea totala a costurilor pentru documentatiile sau misiunile (activitatile) suplimentare sau conexe proiectarii necuprinse in onorariul de baza, cum ar fi:

- amenajarile si decoratiunile interioare,

- proiectul de stereotomie,

- amenajarile exterioare constructiei,

- verificarea tehnica a proiectului,

- expertiza tehnica,

- studiul geotehnic, ridicarile topo si releveele (dupa caz),

- elaborarea PUZ sau PUD,

- proiectele pentru racorduri sau devieri de retele edilitare,

- intocmirea documentatiilor pentru avize/acorduri si autorizatia de construire si de desfiintare (daca este cazul) si eventuala obtinere a acestora,

- intocmirea de materiale de prezentare, simulari video, machete, editarea de copii suplimentare ale proiectului,

- asistenta tehnica,

- consultanta pentru alegerea terenului sau/si a constructorului, etc.

Valoarea de proiectare negociata cu beneficiarul nu poate fi mai mica decat cea determinata conform onorariilor de referinta aprobate de catre OAR, prezentate in brosura 'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII' .

In valoarea de proiectare contractata nu se includ taxele legale pentru obtinerea avizelor/acordurilor si a autorizatiei de construire (desfiintare) a caror plata constituie o obligatie exclusiva a beneficiarului.

d - TERMENELE DE ELABORARE SI ESALONAREA PLATILOR - se precizeaza termenele de indeplinire ale misiunilor (servicilor) si fazelor de proiectare contractate corelate cu esalonarea platii acestora.

e - OBLIGATIILE PARTILOR, MENTIUNI SI CLAUZE - care se refera la:

- conditiile de tema care trebuiesc respectate la elaborarea proiectului;

- obligatiile proiectantului privind asigurarea calitatii proiectului in conformitate cu legislatia in vigoare;

- obligatia beneficiarului de a pune la dispozitia proiectantului documentele si actele de natura juridica sau administrativa privind imobilul (teren/constructii) - copii dupa dovada dreptului de proprietate asupra terenului, declaratii notariale, etc;

- respectarea termenelor de elaborare;

- conditiile si numarul de copii in care se predau documentatiile de proiectare contractate;

- receptia lucrarilor de proiectare contractate;

- stabilirea cu claritate a obligatiilor proiectantului si ale beneficiarului privind obtinerea avizelor si a autorizatiei de construire/desfiintare;

- obligatia arhitectului (proiectantului) de a sustine solutiile tehnice ale proiectului in fata organismelor abilitate de avizare si autorizare, la solicitarea acestora, precum si de a introduce in documentatiile pentru obtinerea avizelor si a autorizatiei de construire/desfiintare a modificarilor si conditiilor impuse prin avizele exprimate; in aceste conditii etapele din contractul de proiectare referitoare la elaborarea documentatiilor pentru avize si ale proiectelor pentru obtinerea autorizatiilor de construire/desfiintare PAC/PAD sunt de drept finalizate numai dupa obtinerea acestora;

- dreptul de autor al arhitectului asupra proiectului si limitele in care beneficiarul poate folosi proiectul;

- obligatia beneficiarului de a plati lucrarile de proiectare contractate conform graficului de esalonare a acestora;

- modul de asigurare a garantiilor de buna executie a lucrarilor contractate si cuantumul acestora;

- penalitati pentru ambele parti in cazul nerespectarii clauzelor contractuale;

- confidentialitatea contractului;

- definirea cazurilor de forta majora;

- modul de solutionare a eventualelor litigii;

- modalitatile de modificare, completare sau de reziliere ale contractului, etc.

In cazul investitiilor din fonduri publice contractul de proiectare trebuie sa respecte prevederile legale stipulate in OUG 60/2001 privind achizitiile publice si Ordinul comun MFP 1013/6.06.2001 si MLPAT 874/12.06.2001 privind aprobarea Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitii publice de servicii, Anexa 1 - Sectiunea V - continutul cadru al contractului.

Pentru definitivarea unui contract de proiectare cu un partener privat se recomanda consultarea modelelor din brosura 'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII' - Capitolul 4.

Finalizarea si predarea proiectului catre beneficiar se va consemna in procese-verbale pentru fiecare faza (etapa) contractata si respectiv facturata, care sa ateste indeplinirea tuturor obligatiilor care reveneau partilor in conditiile stabilite in contractul de proiectare.