Cad forestier

Cad forestier

Alcatuirea si folosirea fondului forestier+fctiile padurii

Alc si folosirea fondului forestier

Padurile si terenurile destinate sau care servesc nevoile de cultura, productie si adm forestiera constituie proprietatea de stat si privata si alc fondul forestier al Ro. Aceste paduri si terenuri sunt:

A) terenuri de reimpadurire in urma doboraturilor de vant sau a altor cauze; poieni sau goluri destinate impaduriri; terenuri degradate destinate impaduririi

B) Terenuri afectate gospodaririi padurilor sunt: liniile parcelate principale (somiere); liniile de vanatoare si terenuri de hrana pentru vanat; instalatii de transport forestiere (drumuri, cai ferate si funiculare permanente); cladiri, curti si depozite permanente; pepiniere si plantatii; culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere; terenuri cultivate pt nevoile administratiei; terenuri cu fazanerii, pastraverii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc.; ape care fac parte din fondul forestier; culoare pentru liniile electrice de inalta tensiune

C) Terenuri neproductive: stancarii, nisipuri, saraturi, rape, mlastini, ravene etc.

D) Terenuri scoase temporar din fondul forestier: terenuri transmise prin acte normative in folosinta temporara unor organizatii, pentru instalatii electrice, petroliere sau hidroenergetice, cariere, depozite etc; terenuri detinute de pers fizice sau juridice fara aprobarile necesare, ocupatii si litigii.

Functiile padurii

Padurile indeplinesc un rol economic de utilitate generala, producerea de masa lemnoasa si alte produse forestiere si protectia unor obiective economice si sociale, crearea cadrului natural pt dezv trusimului si recreerii, a celui pt asigurarea unor interese stiintifice.

Padurile se impart in 2 grupe in raport cu functiile ce trebuie sa le indeplineasca pt realizarea obiectivelor generale economice si scociale:

Grupa I- paduri cu functii de protectie, destinate conservarii, bunei functionari sau dezvoltarii unor obiective de interes economic, social, stiintific sau asigurarii protectiei mediului inconjurator, productiei de lemn, conservarii faunei cinegetice

Grupa II- a padurilor cu functie de productie si protectie, destinate sa produca lemn pt ind de prelucrare a celulozei sau pt alte necesitati ale economiei nationale si sa exercite functii de protectie.

In raport cu caract stationale si de structura, precum si de fct pe care trebuie sa le indeplineasca, padurile pot fi incadrate in urm grupe si subgrupe functionale:

paduri cu functii speciale de productie: paduri cu functie de protectie a apelor, paduri cu functie de protectie a ternurilor si solurilor; paduri cu functie de protectie contra factorilor climatici, industriali, daunatori, paduri cu functii de recreere, paduri cu functie de interes stiintific si de conservare a fondului genetic forestiei.

paduri cu functii de productie si protectie: paduri destinate pt productia de lemn; paduri destinate pt dezv intensiva a vanatului si de lemn.

Repartizarea padurilor pe categ functionale se face pe baza actului normatv privind zonarea functionala a padurilor. Trecerea padurilor dintr-o categ in alta se face la propunerea ocoalelor si inpectoratelor silvice iar incadrarea padurilor in grupe, subgrupe si categ funct se aproba prin ordinul ministerului de resort.

Unit terit de amenajare: ocolul silvic si sectia silvo-cinegetica

Act de amenajare a padurilor se org pe unit terit    adm, ocoale silvice sau sectii silvo-cinegetice. Premergator reviziunii amenajamentelor se analizeaza de catre inspectoratele silvice judetene eventualele modificari necesare a se face asupra limitelor de ocoale silvice sau sectii silvo-cinegetice. In aceasta analiza se va tine seama de criterii de constituire a acestora din punct de vedere amenajistic si anume:

A) In regiunile cu relief pronuntat, la munte si coline, limitele ocoalelor silvice se vor suprapune pe linii naturale. La campie se va urmari o repartitie teritoriala cat mai judicioasa a padurilor intre ocoale, sau sectii silvo-cinegetice, fara a se fragmenta trupurile de padure.

B) Limitele de suprafata ale ocoalelor silvice, pentru conditiile actuale de gospodarire din tara noastra, sunt indicate a fi: 6.000-8.000 ha. pt regiunea de campie; 6.000-12.000 ha. pentru regiunea de dealuri; 9.000- 18.000 ha. pentru regiunea de munte.

In cazul ocoalelor cu supr mai mari decat cele mentionate, se pot face propuneri de impartire a acestora. Prin noua impartire se va avea grija ca pe cat posibil sa nu se scindeze unitatile de productie existente.

C) Padurile care constituie un ocol sau sectie silvo-cinegetica vor fi cuprinse, pe cat posibil, in limitele aceluiasi judet.

Ridicarea in plan a fondului forestier si cartografia amenajistica: planul topografic

Materialul carto de baza necesar elaborarii amenajamentului este format din: planul topo de baza, hartile de ansamblu, fotoplanurile, fotograme aeriene.

Planurile topo de baza- repr grafice conventionale si selective ale teritoriului, la scari de 1:5.000 sau 1: 10.000, elaborate prin metode clasice sau aerofotogrametrice, in sisteme de proiectie carto in vigoare.

Conditiile planurilor topo. Pt ca un plan sa poata fi folosit ca plan topo de baza trebuie sa indeplineasca urm cond. :

Sa contina detalii topo necesare amenajamentului (forme de relief, retea hidro, principalelel cai de comunicatie, limitele fondului forestier si anexe ale gospodariei silvice).

Relieful si formele de teren specifice sa fie repr prin curbe de nivel cu echidistanta de 1/1000 din numitorul scarii.

Toponimia sa fie cea folosita de localnici, scrisa in lb rom.

Sa fie cartografiate pe hartie cu suport nedeformabil, pe formate standardizate, la scara respectiva.

Materialul carto ce va constitui planul topo de baza se va stabili la prima conferinta de amenajare in conformitate cu cele prevazute anterior. In afara pl topo de baza se vor folosi obligatoriu si fotograme recente in faza de teren a lucrarilor de amenajare.

Transpunerea detaliilor amenajistice- pe planul topo de baza se face prin metode:

Prin metoda topografica (se transpun pe pl de baza toate detaliile amenajistice care nu apar pe alte materiale cartografice precum limite adm, limitele parcelelor etc).

Prin metode fotogrametrice ( se transpun pe pl de baza toate detaliile amenajistice ce apar pe fotogramele aeriene, care nu sunt repr pe pl topo de baza).

Prin metode carto ( se transpun pe pl de baza toate detaliile amenajistice ce apar pe alte materiale carto dar nu sunt repr pe planul de baza).

Pentru ridicarea si transpunerea pl topo de baza a detaliilor amenajistice se folosesc busola topografica, cu procedeul statiilor. Vizele vor avea lungimi cuprinse intre 30 si 150 m. Transpunerea prin metode fotogrametrice se va face la aparate de stereorestitutie fotogrammetrica (deal+munte) sau cu camera clara sau fotoredresator (campie).

Pastrearea planurilor topo. Pl topo de baza, completate cu detalii amenajistice vor fi intocmite pe material cu suport nedeformabil, conform standardelor, in 2 exemplare pt ocolul silvic respectiv si pt Institutul de cercetare a amenajarii silvice. Planul topo de baza completat cu detalii amenajistice va servi ca document primar la elaborarea hartilor amenajistice, la det suprafetelor si la stabilirea limitelor/hotarelor fondului forestier.

Det suprafetelor- se va face analitic, pt fiecare trapez, in fct de coord colturilor. Supr fondului forestier din fiecare trapez se va det prin planimetrie. Tolerantele de planimetrie sunt date de urm relatii: T=3 (S)^1/2 in mp la scara 1:10.000 si T= 2 (S)^1/2 in mp la scara 1:5000. Tolerantele de mai sus sunt cele in care trebuie sa se inadreze cele doua planimetrari efectuate pt fiecare suprafata. Suprafetele ce se vor utiliza in statistica amenajamentului se vor definitiva numai dupa executarea acestor planimetrari si compensarea lor in raport cu suprafata, ele trebuie sa corespunda cu cele din evidenta O.C.O.T.

Categ de folosinta a terenurilor din fondul forestier

In orice amenajare trebuie sa se dea o situatie a repartitiei supr padurii pe parcele si categ de folosinta din care sa rezulte supr destinata efectiv productiei forestiere. La randul ei, aceasta supr se tine in evidenta separat, pe grupe functionale. Padurile si terenurile destinate impadurii impreuna cu cele care servesc nevoilor de cultura, protectie sau adm forestiera alcatuiesc fondul forestier. Dupa natura folosintei lor terenurile din fondul forestier se impart in:

1. Terenuri forestiere propriu-zise

A) destinate productiei de lemn: impadurite si neimpadurite ( de regenerat) dupa exploatari)

B) pe care exploatarea padurii este interzisa: unde nu se poate recolta lemnul (versanti abrupti si stancarie), unde regenerarea este ft dificila (turbarii, la limita vegetatiei forestiere), unde padurea este supusa anumitor restrictii (rezervatii naturale, parcuri si alte paduri cu destinatie speciala)

2. Terenuri afectate gospodariei silvice

A) utilizabile: in interesul administratiei silvice (pepiniere, ogoare, fanete, gradini etc.), in interesul gospodaririi padurilor (linii parcelare, dumuri, cariere, depozite, curti, terenuri ocupate de constr silvice etc), in alte scopuri (parcuri, terenuri pt hrana vanatului, piscicole, social-culturale, gradini dendrologice, terenuri sportice etc)

B) neutilizabile: cu perspective de folosire prin ameliorari (terenuri degradate, conuri de dejectie, terenuri mlastinoase ce se pot deseca etc), fara perspective de folosire/sterpe (stancarii, ape statatoare si curgatoare cu talvegurile lor, grohotisuri, nisipuri, saraturi, mlastini etc.)

3. Terenuri cedate temporal in folosinta unor interpretari sau ocupanti: pentru exploatari electrice, petrolifere, ocupatii etc.

Administarea silvica foloseste si alte criterii de clasificare a acestora, in functie de nevoi.