Fisa de anunt si confirmare - modul de completare

FISA DE ANUNT SI CONFIRMARE

Modul de completare

Fisa de anunt si confirmare este intrumentul de inregistrare la Cadastrul Carstului din Romania a oricarei activitati de cadastrare a pesterilor. Ea se poate completa pe formulare-tip:

informatizat, prin intermediul programului de gestiune a pesterilor si de editare a fiselor CADASTRU LOCAL, program care permite expedierea formularelor si primirea confirmarii prin email;

clasic, prin utilizarea unor modele xerografiate, care vor fi expediate, in doua exemplare, la Institutul de Speologie "Emil Racovita", pentru confirmare.

Fisa se completeaza pentru cavitati cu o dezvoltare mai mare de 5 m , indiferent de roca in care se gasesc si de tipul de deschidere (naturala libera sau inundata; acces printr-o galerie de mina, descoperire in frontul unei cariere etc.). Cavitatile sunt clasificate astfel:

cavitate naturala

o pestera;

o aven;

o mixta;

o abri;

o ponor;

cavitate artificiala importanta (valoare istorica, mineralogica, biospeologica) sau relevanta pentru o zona carstica (legaturi spatiale sau hidrogeologice cu cavitatile naturale).

Activitatile de cadastrare pentru care se completeaza fisa sunt urmatoarele:

descoperire - cavitate nou descoperita;

continuare - orice sector nou descoperit intr-o pestera cunoscuta;

cartare - orice pestera cunoscuta si cartata in premiera;

recartare - orice recartare de partiala sau totala a unei pesteri;

sistematizare - corectarea, actualizarea sau completarea oricaror date despre o pestera.

Fisa poate fi completata si expediata la Cadastrul carstului din Romania, in numele: unei persoane (grup de persoane), club de speologie, institutii sau organizatii. Pentru confirmarea si inventarierea cavitatii, fisele trebuie completate corect si insotite de planul pesterii; in lipsa unei localizari sau cartari, fie ele anterioare, fisa nu se va inregistra.

Redactorul fisei va completa urmatoarele rubrici

IDENTIFICARE CADASTRALA

Nr. de cod propus - se propune un numar de catalog (bazin) si un numar de ordine pentru pestera; in cazul pesterilor cantonate in alte roci, afara de calcare sau dolomite, in fata numarului de catalog (despartit printr-o linioara), se trece urmatoarea specificatie litologica:

00 - tufuri calcaroase

01 - sare;

02 - gips;

03 - conglomerat;

04 - gresii;

05 - aglomerate vulcanice;

06 - roci magnetice;

07 - sisturi cristaline;

08 - loess;

09 - nisipuri sau argile.

Nu se va completa, de catre redactorul fisei, nr. cod confirmat.

DENUMIRE, SINONIME

Se face diferenta intre denumirea de baza a pesterii si eventualele sinonimele scrise cu punct si virgula intre ele; se pot utiliza urmatoarele prescurtari: P. (pestera), Av. (aven), Av.-p. (aven-pestera), P.-Av. (pestera-aven), Abr. (abri = adapost sub stanca), Mt. (munte), Dl. (deal), Vf. (varf), nr. (numarul).

Denumirile si sinonimele pesterii sunt considerate speonime si ele trebuie sa contina doua parti: termenul mofologic (pestera, aven etc.) sau regionalismul        corespunzator (huda, hoanca etc.) si toponimul cel mai logic si des utilizat.

LOCALIZARE

a. Harta topografica - codul hartii topografice scara 1:25.000 sau 1:10.000.

b. Sectorul - se trece denumirea sectorului carstic in cazul cand la un bazin carstic (numar de catalog) sunt incluse mai multe suprafete calcaroase individualizate.  

Sector carstic - subdiviziune a unei zone carstice, delimitata pe criterii orohidrografice sau dupa unitatile de drenaj (sistemele carstice).

c. Roca - varietatea petrografica, pentru rocile carbonatate, sau tipul, pentru alte roci.

d. Varsta - varsta rocii.

e. Tip pestera (dupa localizarea intrarii) - domeniul morfologic in care se gaseste pestera.

f. Bazinul hidrografic - denumirea bazinului hidrografic imediat superior vaii in care se gaseste pestera.

g. Valea - denumirea vaii in care se gaseste pestera sau a ultimei vai cu un nume cunoscut.

h. Afluentul (paraul) - denumirea afluentului pe care se afla pestera; daca aceasta nu are nume, se numeroteaza stanga - dreapta, amonte - aval, de la o confluenta cunoscuta (ex. 2-lea afl.dr. aval V.Iuta).

i. Versantul - drept/stang (al vaii).

j. Muntele, dealul, depresiunea etc., in care se afla pestera - in continuarea denumirii acestuia, despartit printr-o linioara, denumirea locului (punctului) respectiv; cand acesta nu are denumire, se indica simbolul punctului cardinal al muntelui, dealului etc.

k. Comuna - comuna pe teritoriul careia se afla pestera (atentie!, nu este intotdeauna comuna cea mai apropiata); daca denumirea acesteia este mai lunga decat spatiul afectat, se poate prescurta.

l. Satul pe teritoriul caruia se afla pestera (cand este cazul).

m. Judetul - prescurtat ca la numerele auto.

SITUATIA JURIDICA

a. Pestera - gestionarul / custodele pesterii.

b. Teren - proprietarul terenului (domeniul privat, public, stat).

DESCHIDERILE

Deschiderile sunt numerotate cu A, B, C, D, E, F.

A - corespunde deschiderii celei mai inalte; la pesterile cu mai mult de 6 deschideri se codifica cele mai importante din punctul de vedere al identificarii, dimensiunilor, morfologiei si hidrologiei, pastrandu-se ordinea altimetric descrescatoare.

Numar total - se scrie in cifre.

Dimensiuni - dimensiunile celor mai importante 6 deschideri.

Cod deschideri

a. Morfologie

1-3 - vezi fisa;

4 - intrare prin sifon, la pesterile active sau impenetrabila la pesterile fosile;

5, 6 - cazul golurilor naturale deschise prin lucrari miniere.

b. Hidrologie

1 - iese apa tot timpul anului;

2 - iese apa numai in anumite perioade ale anului;

3 - intra apa tot timpul anului;

4 - intra apa numai in perioadele ploioase ale anului;

5 - functioneaza cand ca ponor, cand ca izvor;

6 - fara apa;

7, 8 - vezi fisa.

COTA ZERO (este intotdeauna deschiderea A)

a. Coordonatele metrice (GK) calculate in sistemul Gauss-Kruger (x, y) - se extrag, din hartile topografice sau se citesc cu GPS.

b. Coordonatele geografice - latitudine si longitudine (grade, minute, secunde) - se extrag, din hartile topografice sau se citesc cu GPS.  

c. Altitudinea absoluta - fata de nivelul marii (in metri).

d. Altitudinea relativa - diferenta de nivel intre cota 0 a pesterii (intrarea cea mai inalta) si proiectia acesteia in talvegul vaii sau pe fundul depresiunii.

e. Denivelare potentiala - diferenta de nivel dintre punctul cel mai inalt din pestera si punctul cel mai coborat cu care pestera ar putea fi in legatura directa (izbuc, alta pestera), sau diferenta de nivel dintre punctul cel mai coborat din pestera si o alta pestera (aven, ponor), aflata la o cota superioara, cu care se presupune o legatura directa.

f. Modul de citire a altitudinii - vezi fisa.

ETAJELE

Nr. total - se iau in considerare numai etajele clare ale pesterii, nu si galeriile de legatura dintre ele sau nivelele (stadiile) din cadrul unor etaje;

a. Hidrologie - se scrie simbolul corespunzator tipului hidrologic al etajului incepand cu cele active, apoi cele subfosile sau fosile in casutele din dreptul numerelor (vezi fisa); daca pestera are mai mult de 6 etaje, cele care sunt in plus se adauga cu numerotarea si morfologia corespunzatoare in rubrica 13 Observatii.

b. Morfologie

structurala    - fara urme de curgere, dezvoltare pe fracturi, diaclaze sau fete de strat deschise (prin procese mecanice);

vadoasa    - modelate prin curgere cu nivel liber;

freatica    - modelate prin curgere cu nivel inecat.

DEZVOLTARE (suma lungimii elmentelor retelei de galerii, puturi, hornuri)

a. Dezvoltare (nou) descoperita (raportata)- valoarea raportata in fisa.

b. Dezvoltare actualizata (totala) - valoarea actualizata actualizata a dezvoltarii pesterii, in urma noilor descoperiri raportate in fisa (cand exista date pentru actualizare)

c. Lungime activa - suma lungimii tuturor galeriilor strabatute, permanent sau temporar, de un curs de apa.

d. Tipul de retea - configuratia generala a retelei subterane:

o        U - galerie unica

o        O - retea ortogonala;

o        D - retea dendritica;

o        L - retea labirintica;

o        V - retea verticala.

DENIVELARE

a. Denivelare negativa raportata - valoarea nou descoperita.

b. Denivelare pozitiva raportata - valoarea nou descoperita.

c. Denivelare negativa actualizata - diferenta de nivel dintre cota 0 si punctul cel mai coborat din pestera.

d. Denivelare pozitiva actualizata - diferenta de nivel dintre punctul cel mai inalt din pestera si cota 0.

e. Denivelare absoluta actualizata - suma denivelarii tuturor verticalelor existente intr-o retea subterana;

f. Situatia explorarii - vezi fisa.

g. Situatia cartarii - vezi fisa.

h. Clasa de precizie a cartarii:

1 - schema din memorie, fara scara;

2 - plan obtinut prin evaluari vizuale, scara aproximativa;

3 - plan realizat cu o busola obisnuita (diviziuni mai mari de 2 grade), lungimile masurate cu pasul sau cu fir etalonat;

4 - plan realizat cu o busola divizata in unitati de grad, denivelarile apoximate, lungimile masurate cu ruleta sau cu topofil;

5 - plan realizat cu o busola de precizie, cu prisma etalonata si dispozitiv de vizare, unghiuri verticale masurate cu clinometrul, iar lungimile cu ruleta sau cu topofil cu fir neextensibil;

6 - plan realizat cu busola de precizie montata pe trepied sau suspendata pe fir, unghiuri verticale masurate cu clinometru independent cu vizare optica, distantele masurate cu ruleta metalica sau din fibra de sticla;

7 - ridicari topografice cu teodolit sau ruleta de precizie..

EXTENSIA

a. Extensie reala - distanta dintre punctele extreme ale pesterii, masurata sau calculata in spatiu.

b. Extensie proiectata - distanta dintre punctele extreme ale pesterii, masurata pe un plan orizontal (pe harta).

IMPORTANTA PESTERII

Se noteaza cat mai succint, in dreptul fiecarei rubrici (a-h), elementele caracteristice care justifica incadrarea pesterii la un punctajul propus; punctajul se propune de catre redactorul fisei.

a. Tipologia golului

0 - cavitate in calcare, comuna, cu dimensiuni modeste;

1 - cavitate de dimensiuni medii, in calcare sau de dimensiuni mici in alte roci;

2 - cavitate de dimensiuni mari in orice roca;

3 - retele complexe, semnificative pentru geneza carstului, mari labirinte freatice, galerii, puturi sau sali de foarte mari dimensiuni.

b. Morfologia golului

0 - fara forme deosebite de eroziune sau coroziune;

1 - forme de eroziune si coroziune bine dezvoltate, importante prin dimensiune si semnificatie speleogenetica;

2 - forme de excavare remarcabile prin dimensiune, frecventa si varietate;

3 - forme de eroziune sau coroziune semnificative pentru interpretarea unei regiuni mai vaste.

c. Speleotemele

0 - fara speleoteme;

1 - speleoteme rare si comune ca geneza, forma si dimensiuni;

2 - speleoteme comune, dar abundente;

3 - speleoteme comune, abundente si variate, uneori de mari dimensiuni, formand ansambluri armonioase, cu valoare peisagistica;

4 - speleoteme remarcabile, rare (helictite, cristalictite, formatiuni de aragonit sau alte minerale rare, draperii etc.) sau de dimensiuni foarte mari;

5 - ansambluri bogate si variate de speleoteme (ca tip si constitutie mineralogica), inclusiv raritati.

d. Umplutura (depozitele speleale)

0 - fara depozit notabil;

1 - depozite cu o semnificatie strict speleogenetica si cu grosime mare;

2 - depozite variate si interesante, depuneri de minerale rare, posibile depozite paleontologice si dovezi de locuire, volum mare de gheata permanenta;

3 - depozite ce permit cercetari de microstratigrafie, paleontologie, arheologie, manifestari de arta preistorica, urme persistente ale trecerii omului primitiv.

e. Fauna actuala

0 - fara fauna;

1 - fauna subterana prezenta, dar comuna;

2 - densitate monospecifica mare;

3 - biodiversitate importanta, prezenta liliecilor

specii endemice.

f. Fosile / vestigii

0 - fara conditii de existenta;

1 - depozite sau urme de locuire cu un potential paleontologic sau arheologic;

2 - fosile comune ori degradate sau dovezi de locuire nesemnificative;

3 - sit paleontologic, arheologic sau istoric important.

g. Gradul de conservare

0 - complet distrusa si poluata prin diferite lucrari;

1 - fara formatiuni, fara fauna, cu sedimentul originar rascolit;

2 - toate formatiunile fragile accesibile sparte, cu iscalituri, poluata;

3 - cu o parte din formatiunile fragile sparte, cu rare insemne si iscalituri;

4 - bine conservata, dar cu urme suparatoare si vizibile ale trecerii vizitatorilor (resturi de carbid, speleoteme murdare, poteci nejustificate, ambalaje);

5 - intacta, curata, prezentand cel mult, urma inevitabile ale trecerii omului.

h. Clasa de pestera propusa (A, B, C, D) - conform Legii ariilor protejate (462 / 18 iulie 2001):

A - pesteri de valoare exceptionala care, prin interesul stiintific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic national si international;

B - pesteri de importanta nationala care se disting prin marime, raritatea resurselor si prin potential turistic;

C - pesteri de importanta locala, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor;

D - pesteri care nu intrunesc conditiile pentru a fi incluse in clasele A, B si C.

PROTECTIE

a. Porti - numar si gradul de siguranta.

b. Alte lucrari de protectie (mascarea intrarii sau portii, zone cu speleoteme protejate, panglici de dirijare a accesului etc.) sau de valorificare (poteci, marcaje turistice, scari, balustrade, depozite sau utilizari diverse etc.)

OBSERVATII

            Tot ce se considera necesar de a fi mentionat, in plus, rubricile anterioare sau alte observatii importante sau urgente.

ANEXE

Schita de localizare - se deseneaza cu toate reperele si detaliile necesare localizarii si identificarii pesterii.

Fotografia intrarii - se scaneaza sau lipeste pe formular (in cazul mai multor intrari, restul fotografiilor se lipesc pe o foaie separata).

Descierea caii de acces si a localizarii - se va face in detaliu, cu toate elementele necesare gasirii si identificarii pesterii; eventualele marcaje existente, borne forestiere, ghizi locali etc.

Autorii fisei - numele persoanelor care au efectuat activitatea de cadastrare la care se refera fisa, si/sau a clubului de speologie, in numele caruia este trimisa fisa; pe planul pesterii se scrie, de asemenea, echipa de cartare (dreptul de descoperire si cartare a unei pesteri este recunoscut si protejat de Cadastrul carstului din Romania).

  Fisele astfel completate se expediaza pe una din urmatoarele adrese:

o cadastru_iser@yahoo.com sau cadastru_iser@rol.ro

o Cristian Goran - Institutul de Speologie "Emil Racovita", strada Frumoasa nr.11, Bucuresti, cod 78114, O.P.12 - C.P.220.(fisele completate clasic, pe formulare xerografiate)

Inapoi la pagina principala