Interactiunea planurilor urbanistice

Interactiunea planurilor urbanistice

Pe teritoriul romaniei se afla un numar important de orase si commune care au diferite structuri si planuri de urbanizare.

In aceasta lucrare am sa prezint modul in care se aplica planurile urbanistice in anumite teritorii. Comparatia pe acre am sa o fac este cea dintre un oras si un sat, facand trimitere la orasul Cluj-Napoca, si lo Comuna Floresti, comuna in care locuiesc. Prin aceste doua exemple o sa realizez o comparative intre modul in care sunt implementate planurile urbanistice din present si pe cele viitoare.

Majoritatea lucrarilor de urbanistica contin lucrari, si planuri realizabile in viitor, dar in aceasta lucrate am sa incerc sa caut surse ale planurilor urbanistice deja existente sar si viitoare.

Tara noastra precum si regiunea ardealului a trecut prin mai multe stagii de formare si dezvoltare. Teritoriul Romaniei a fost expus diferitelor atacuri si cuceriri de-a lungul secolelor.

Fiecare schimbare de regim atrage dupa sine schimbari legislative si de organizare, care atrag dupa sine schimbari in strucura asezarilor umane.

Sursele acestei teme sunt bogate datorita numeroselor schimbari din aceasta perioada.

Dinamica existenta introduce diferite tipuri de organizare care au un mod de implementare diferit a planurilor urbanistice, o schimbare majora fiind cucerirea Tansilvaniei de catre maghiari. Acest nou tip de guvernare isi face simtita prezenta si in zile de astazi deoarece zona transilvana are o structura diferita de a cerlorlalte zone din Romania.

Deoarece zona orasului Cluj-Napoca si a comunei Floresti sunt in plina dezvoltare economica o parte mai restransa din sfarsitul lucrarii va fi dedicata planurilor urbanistice viitoare care urmeaza a fi implementate.

Aici comparatia va fi putin mai dificila deoarece comuna Floresti este in plina expansiune imobiliara si industriala, noile proiecte si hotarari fiind asemanatoare cu ale unui oras.

Principalele metode de cercetare in realizarea lucrarii vor fi :analiza documentelor , observatia, sondajul de opinie, metode atat cantitative cat si calitative.

Analiza documentelor este o metoda esentiala in dezvoltarea tuturor celorlalte metode de cercetare. Prin aceasta metoda se evidenteaza activitatea si pasii care au dus la implementarea anumitor proiecte si hotarari.

Un studiu de caz demonstreaza, modul in care problema a fost identificata, care dintre solutii a fost aleasa si evidentiaza rezultatul final, pentru un domeniu anume. Vor fi prezentate problemele din domeniul urbanistic dar si modul de rezolvare a acestora.

La baza cercetari va sta teoria:

"Teoria generala a sistemelor" elaborate de catre Ludwin van Bertalanffy

Aceasta teorie demonstreaza ca sistemele sunt sisteme complexe de elemente aflate in interactiune.

Orasul este comparat cu un sistem deschis , inetegrat intr-un sistem de localitati.

Prin aceasta teorie reese legatura existenta intre toate localitatile existente.

O legatura stransa se regaseste si intre Cluj-Napoca si Floresti, care desii sunt unitati administrative teritoriale diferite acestea interactioneaza , mai ales din cauza distantei mici dintre acestea si intereselor comune.

Metode secundare care mai pot fi folosite in colectarea datelor sunt:

observatia ( se observa comportamentul populatiei in legatura cu schimbarile produse)

interviul ( va fi efectuat la sfarsitul lucrarii, reprezentand opinia publiculuiu in ligatura cu ceea ce contine sercetarea)

analiza documentelor

experimental ( mijloc de cercetare empirica prin care se incearca demonstrarea ipotezelor formulate)

Teme bibliografice care pot fi utilizate:

L. Chiriac, Activitatea autoritatilor administratiei publice, Edit. "Accent", Cluj-Napoca, 2001

2) E. Minea, Amenajarea teritoriului. Urbanism, Edit. "Accent" Cluj-Napoca, 2003

3) C. M.Costin Distributia comerciala in retea, Teza de doctorat, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 2003

4) Cristina gudin, Istoria moderna a romanilor cultura si modernizare, Edit. "tritonic"

5) T. Draganu, Liberul acces la justitie, Edit. "Lumina-Lex", Bucuresti, 2003

TEMA 2

Cercetarea nr 1.

Punctelor focale de dezvoltare acompaniaza procesele contemporane de re-urbanizare si sub-urbanizare printr-o miscare simultana

inspre oras si inspre afara acestuia. Intelegem aceste procese ca pe manifestarea unui

balans dinamic al contradictiilor dintre centru si margine.

Orasul Cluj-Napoca influienteaza intr-un mod semnificativ zonele din jurul sau. Aceasta influenta este bine conturata si in comuna Floresti mai ales datorita distantei mici care desparte cele daua unitati administrative teritoriale.

Cercetarea incearca sa demonstreze legatura urbanistica dintre metropole si zonele periferice si impactul pe care il produce zona centrala asupra acestora. Industria grea tinde sa ocupe zonele periferice( Florestiul), iar spatiile centrale tind sa se acseze pe servicii(zonele centrale : B-dul. Eroilor, Str. Horea, B-dul 21 Decembrie, Str. Memorandumului)

In cazul de fata, ne intalnim cu o periferie dezvoltata si urbanizata, care contine noi poli de dezvoltare.

In acest mod si tinand seama de conditiile locale: densitatea populatiei,

specificul economic de baza al regiunii, reteaua de transport asistam la o interactiune puternica intre cele doua asezari umane.

Cercetarea are la baza considerentele:

Tendinte si directii in amenajarea si planificarea teritoriului, diversificarea termenilor de cercetare in urbanism

In marea majoritate a cazurilor localitatea cu un numar mai insemnat de cetateni tinde sa schimbe structura si functionalitatea zonelor apropiate. Se poate intampla, dar in cazuri rare ca zona periferica sa produca schimbari semnificative zonei centrale.

Cercetarea care a stat la baza acestor ipoteze si concluzii:

Asist. Drd. Arh. Florin Muresanu

'CLIMAT ECONOMIC - MODEL SPATIAL URBAN'

Link util al sursei : https://www.uauim.ro/facultati/urbanism/sesiune_comunicari_urbanism_2007.pdf

Cercerctarea nr 2

Elementul esential care sta la baza asezarilor umane este apa.

Acest considerent important se afla la baza interactiunii dintre Cluj-napoca si Floresti. Aceste localitati sunt traversate de raul Somesul Mic.

Planurile urbanistice viitoare sunt strans legate de existenta raului Somes.

Un factor important il constituie debitul raului in zona respective si zonele geografice care le creeaza.

Somesul Mic se formeaza amonte 5 Km de localitatea Gilau, prin confluenta Somesului Cald cu Somesul Rece. Avand in vedere dimensiunile mai mari ale Somesului Cald, este considerat izvor al Somesului Mic.

Raportul de cercetare face precizari cu privire la malurile raului care in dreptul celor 2 localitati este destul de abrupt.

Metodologia folosita in colectare datelor in aceasta cercetare este analiza documentelor precum si studiul de caz prin care autorul colecteaza si compara date pentru elaborarea cercetarii.

Hidocenralele de pe raul Somes fac parte din planurile urbanistice ale zonei astfel incat in cercetarea prezentata se intalnesc tabele cu debitul raului precum si cu barajele artificiale create pe acesta. Un astfel de baraj se afla si in localitatea Floresti , el deserveste la alimentarea cu energie electrica a orasului.

Principalul motiv pentru care am ales aceasta cercetare o constituie existenta unei statii de epurate a apei care se pe malul somesului intre cele 2 localitati. Statia de epurare a apei deserveste in alimentarea cu apa potabila a orasului( comuna Floresti fiind alimentata de statia de epurare din Gilau, comuna aflata tot pe malul somesului in amonte de Floresti.

Statia de epurare din Floresti este o piedica majora in fata multor proiecte urbanistice deoarece aceasta ocupa o zona importanta din teritoriul ce le desparte.

Cercetarea care a stat la baza acestor ipoteze si concluzii:

Metoda ecologica, complexa de evaluare si monitorizare a calitatii bazinului hidrografic

Somes, MONISOM, CONTRACT 610/2005

https://www.icia.ro/Documents_Files/a78ox_Monison-rezumat%20publicabil%20ctr.610.pdf

Tema 3

In lucrarea prezentata, metodele de colectare a datelor sunt multiple iar acestea sunt atat calitative si cantitative. Metodele de cercetare si de colectare a datelor care pot fi folosite sunt:

observatia prin care se observa direct sau indirect comportamentul populatiei sau a schombarilor produse in perimetrul studiat.

Interviul . poate fi efectuat pe diferite categorii de persoane, esantionul crescut reprezinta exactitatea si prcizia rezultatelor finale si a concluzilor.

analiza documentelor . Se pot analiza atat documente existente cat si proiecte in curs de finalizare precum si initiative materializate prin fise.

Mai pot fi folosite:

- studiul de caz ne confera o analiza detaliata care este realizata in vederea deteminarii factorilor care stau la baza succesului sau insuccesului. Este o metoda de analiza amanuntita.

- experimental este un mijloc de cercetare empirica prin care se incearca demonstrarea ipotezelor formulate anterior.

Ipoteza: amenajarea teritoriului este realizata corespunzator

Pe baza ipotezei vor fi efectuate 2 grile de observatie , una pentru localitatea Floresti si una pt orasul Cluj-Napoca. Grilele de observatie vizeaza 2 strazi principale. Dupa preluarea datelor vor fi comparate cele doua grille de obsevatie si se vor trage concluziile.

Deoarece am efecuat cursurile materiei "Urbanism si amenajarea teritoriului" grilele vor fi complectate din propria perspectiva.

GRILA DE OBSERVATIE

Tema: Amenajarea teritoriului pe starda Avram Iancu

Ipoteza : Amenajarea teritoriului este realizata corespunzator.

Operationalizarea conceptelor

Nume observator: Sima Adrian

Data observatiei: din 1.03.2010 pana in 25.05.2010

Intervalul orar: (07-23 GTM+2)

Locatia: str. Avram Iancu

GRILA DE OBSERVATIE

Tema: Amenajarea teritoriului pe Bulevardul Motilor

Ipoteza: Amenajarea teritoriului este realizata corespunzator.

Operationalizarea conceptelor

Nume observator: Sima Adrian

Data observatiei: din 1.03.2010 pana in 25.05.2010

Intervalul orar: (07-23 GTM+2)

Locatia: Bulevardul Motilor

Sondaj de opinie

Tema: reteaua de drumuri care uneste cele doua localitati

Ipoteza : reteaua de sosele este eficienta.

Multumirea soferilor depinde de reteaua de sosele dintre cele doua localitati

Variabila independenta: reteaua de sosele

Variabila dependenta: multumirea soferilor

Operationalizarea:

Concept: multumirea sofereilor

Variabila: gradul de multumire

Indicatori: gradul de multumire a soferilor de calitatea drumurilor

gradul de multumire fata de numarul soselelor de centura

multumirea fata de fluidizarea traficului

parerea fata de investitile facute

Detineti permis de condicere?

a)     da

b)     nu

2) Ce parete avti de traficul dintre comuna Floresti si orasul Culj Napoca?

a) foarte buna

b) buna

c) rea

d) nu stiu / nu raspund

3) Cate artere rutiere fac legatura intre aceste localitati?

a) 1

b) 2

c) 4

d) nu stiu / nu raspund

De unde credeti ca provin banii pentru amenajarea si intretinerea drumurilor publice care fac legatura dintre aceste localitati ? ( in procente)

a) Fonduri europene 20 % 40 % 60%

b) Consiliu judetean 20 % 40 % 60%

c) consiliul local al comunei Floresti 0 % 20 % 40 % 60%

d) consiliul local al orasului Cluj-Napoca 0 % 20 % 40 % 60%

e) nu stiu / nu raspund

De cate ori parcurgeti aceasta sosea?

a)     zilnic

b)     de 3-4 ori pe saptamana

c)     saptamanal

d)     farte rar

Ce parere avei de noile artere rutiere menite sa fluidizeze traficul?

a)     foarte buna

b)     buna

c)     mediocra

8) Ce stiti despre centura ocolitoare SUD-EST la care se lucreaza inca?

a) numar kilometri . . . . .

b) benzi pe sens . . . ..

c) modul de finatare . . ..

d) finalizare proiect . . . .

9) Sunteti multimit de investitile facute in zona

a) foarte multumit

b) multumit

c) nemultumit

10) Ati folosi autostrada ( Gilau - Turda) pentru a evita traversarea comunei Floresti si a orasului Cluj?

a)     da

b)     nu

c)     . . . .

In comparatie cu alte orase- resedinta de judet care considerati ca sunt dezavantajele acestei rute?

a)     prea putine benzi pe sensul de circulatie

b)     limitarea vitezei la 50 km/h pe aceasta ruta

c)     inexistenta semafoarelor

d)     prea putine sensuri giratorii

e)     alta varianta de raspuns . . . . . .

12). Care sunt efectele programelor nationale / europene in fluidizarea traficului?

a ). Retaua de drumuri comunale si judetene a fost modernizata corespunzator

b). Soselele sunt in stare buna si farte buna

c). Lucrarile de executie decur in ritm alert

d) Lucrarile de executie sunt practice inexistente

e) Alta varianta de raspuns . . . . . . . . .

Efectuati activitati economice in perimetrul acestor localitati?

a)     da

b)     nu

c)     ocazional doar

Ce sugerati autoritatilor locale:

. . . . . . . . . . . . ..

Alte observatii pe care le considerati relevante in legatura cu subiectul ales:

. . . . . . . . . . . . .

16) Ce propuneti pentru o mai buna promovare a intereselor dinte cele doua localitati??

. . . . . . . . . . . . . .

17) Ce varsta aveti ?

. . . . . . ..

18) Numarul membrilor din familie:

a.      1

b.     2

c.      3

d.     4 sau mai multi

Chestinarul va fi aplicat tuturor soferilor ce se deplaseaza pe soseaua Internationala E60 intre Floresti si Cluj-Napoca pe ambele sensuri de circulatie.

Analiza documentelor

Tema: Imaginea proiectelor urbanistice asa cum reese din presa scrisa.

Ipoteza: Proiectele urbanistice au o imagin pozitiva in presa locala.

Operationalizarea:

Concept: imaginea proiectelor de urbanism comune celor doua localitati

Variabila: tipul imaginii

Indicatori: numarul priectelor commune

contributia fiecari localotati in procente

localitatea care a avut initiativa

In analiza documentelor se vor utilize 2 tabele identice pentru preluarea datelor din cele 2 localitati

pentru comuna Floresti se preiau informatii din ziarele locale ( Floresti Expres si Monitorul de Vest)

pentru orasul Cluj se preiau informatii din ziarele: Faclia si Mesagerul

Se vor compara cele doua tabele si se vor trage concluzi.