LUCRARE la disciplina Cadastru Agricol " RIDICAREA CADASTRALA A UNEI PORTIUNI DIN TERITORIUL COMUNEI LEU "

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

SPECIALIZAREA: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

LUCRARE DE LICENTA

la disciplina Cadastru Agricol

" RIDICAREA CADASTRALA A UNEI PORTIUNI DIN TERITORIUL COMUNEI LEU

CUPRINS

1 INTRODUCERE

Principii ale cadastrului funciar

1.2 Cadastrul agricol

1.3 Cadastru forestier

1.4 Cadastru apelor

1.5 Cadastru cailor ferate si drumurilor

1.6 Cadastru imobiliar- edilitar

2. CATEGORII DE FOLOSINTA ALE TERENURILOR

2.1 Terenuri arabile

2.2 Terenuri cu pasuni

2.3 Terenuri cu fanete

2.4 Terenuri cu plantatii de vii si livezi

2.5 Terenuri cu paduri

2.6 Terenuri cu ape si stuf

2.7 Terenuri neproductive

2.8 Terenuri destinate transporturilor

2.9 Terenurile cu constructii

3. TEMA SI SCOPUL LUCRARII

4. METODE DE LUCRU

4.1 Delimitarea administrativ teritoriala

4.2 Numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelor

4.3 Calculul suprafetei prin metoda grafica

4.4 Calculul suprafetei prin metoda analitica

5. BONITAREA SI CARTAREA

5.1. Prezentarea comunei

5.2 Solurile si starea lor de pastrare

6.INTRETINEREA CADASTRULUI

1. INTRODUCERE

Principii ale cadastrului funciar general

Conform Art.1 din Legea nr.7 cadastrului si a publicitatii imobiliare, cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.

Entitatile de baza ale acestui sistem sunt:

-parcela

-constructia

-proprietarul

Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren, cu sau fara constructii.

Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tarii.

Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:

-identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si acelorlalte bunuri imobile prin natura lor, masurarea si prezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;

-asamblarea si intergrarea datelor furnizate de cadastrale de specialitate;

-identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti;

-furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Cadastrul general indeplineste trei functii:

-tehnica

-juridica

-economica

Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor, terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.

In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.

Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale: comuna, oras si municipiu lucrarile tehnice de cadastru constau in:

-marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului;

-indentificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora,pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar; masurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau, dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curtii precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;

-inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietar si/sau posesorii invecinati;

-masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.

Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face, potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefecului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:

-registrul cadastral al parcelelor;

-indexul albabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;

-registrul cadastral al proprietarilor;

registrul corpurilor de proprietate;

-fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;

-planul cadastral.

Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii, amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnalelor si semnelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.

■ terenuri cu destinatie speciala

In functie de modul de folosinta, terenurile se Impart fn:

a)     terenuri agricole

b)     terenuri neagricole

a) Terenurile de folosinta agricola sunt:

arabil

pasuni

hamei

iivezi

vii

b) Terenurile de folosinta neagricole sunt:

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

terenuri cu ape si ape cu stuff

drumuri si cai ferate

terenuri cu construct^ curti sj alte folosinte

terenuri neproductive

In functie de asezare, terenurile sunt:

intravilane

extravilane

Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fizice si juridice.

Prin detinatori de terenuri se Tnteleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile au calitatea de posesori sau detinatori legali.

Proprietatea privata asupra terenurilor sau altor drepturi reale, poate avea ca titulari persoane fizice sau juridice, iar terenurile care apartin domeniului public sunt proprietatea statului.

Domeniul public este de interes national (terenuri Tn proprietatea exclusiva a statului) sj local (terenuri Tn proprietatea comunelor, ora§elor, municipiilor §i judetelor).

Bunurile din domeniul public, Tn ceea ce priveste caracterul sunt de trei feluri:

inalienabile

insesizabile

imprescriptibile

Bunurile publice inalienabile - acele bunuri ce fac ca obiectul sau sa fie scos din circuitul civil. Bunurile nu pot fi Tnstrainate pe cale voluntara. Este interzisa dezmembrarea dreptului de proprietate sj nu pot fi gajate sau ipotecate.

Bunurile publice insesizabile - nu pot fi supuse executarii silite sj asupra lor nu se pot constitui garantii reale.

Bunurile publice imprescriptibile - nu pot fi dobandite bunurile de catre alte persoane prin uzu capiune sau posesie de buna credinta.

Dreptul de proprietate publica se dobande§te pe cale naturala prin achizitii publice sau prin expropiere pentru cauza de utilitate publica.

Cadastrul agricol

Cadastrul agricol are o importanta deosebita ptr. economia nationala §i are scopul de a furniza o serie de date cu privire la cantitatea si calitatea terenurilor agricole.

Numeroasele probleme pe care le ridica agricultura noastra ca: modernizarea, concentrarea si specializarea productiei, dezvoltarea multilaterala §i intensiva, ameliorarea §i amenajarea terenurilor degradate, extinderea suprafetelor irigate, planificarea agriculturii §i toate actiunile

care se due pentru folosirea cat mai rationala a fondului funciar, impun o evidenta cat mai completa asupra fondului funciar sj, Tn special, pentru terenurile agricole.

Toate aceste actiuni de gospodarire cat mai buna a pamantului nu se pot realiza fara o cunoastere temeinica a tuturor caracteristicilor tehnice sj economice ale principalului mijloc de productie din agricultural - pamantul.

Datele principale care stau la baza cadastrului agricol se extrag din cadastrul funciar general §i se completeaza cu datele economice necesare.

Spre deosebire de cadastrul funciar general, care pentru Tntocmirea documentatiilor cadastrale foloseste numai planul topografic, pentru realizarea cadastrului agricol este necesar sj planul pedologic.

Introducerea cadastrului agricol presupune o organizare teritoriala de perspective, care sa-i asigure o mai mare stabilitate chiar Tn conditiile proprietatii private.iar documentatia cadastrala ar cuprinde:

informatii generate, ce sunt utile cadastrului general respectiv: posesorul, sectorul cadastral, nr. topografic al parcelei, categoria de folosinta, suprafata, clasa de calitate, venitul net cadastral;

informatii speciale, necesare conducerii procesului de productie (clima, relieful, solul), a lucrarilor agrotehnice (lucrari de amenajare -desecari, irigatii, bonitarea, eroziunea) §i date economice (accesibile, starea drumurilor, productivitatea medie, cheltuieli, venituri).

Cadastrul agricol confine urmatoarele elemente:

a)    Categoriile §i subcategoriile de folosinta ale terenurilor;

b)    Categorile de terenuri amenajate prin lucrari de fmbunatatiri funclare ca:

terenuri amenajate pentru irigat;

terenuri fndiguite;

terenuri desecate;

terenuri cu lucrari de combatere a eroziunii solului.

c) Terenuri degragate:

terenuri cu exces permanent de apa;

terenuri saraturoase;

terenuri nisipoase;

terenuri cu eroziune de suprafata;

terenuri cu eroziune de adancime;

terenuri cu alunecari si prabusiri;

terenuri cu pietre, bolovani, stand si degradari artificiale.

d) Terenuri in panta (clasificate dupa gradul de mecanizare)

terenuri mecanizabile fara restrictii, cu pante sub 5%;

terenuri mecanizabile cu restrictii minime, cu pante cuprinse Tntre 5 si 10%;

terenuri mecanizabile cu restrictii mari, cu pante cuprinse Tntre 10 si 20%;

terenuri mecanizabile cu restrictii foarte mari, cu pante cuprinse Tntre 20 si 35%;

terenuri foarte greu mecanizabile, cu pante cuprinse Tntre 35 si

terenuri mecanizabile cu pante peste 50%;

Terenuri agricole incadrate in cfase de calitate $i productie.

Terenurile arabile si pajistile, Tn functie de Tnsusirea esentiala pe care oau.se clasifica Tn cinci clase de calitate, dupa cum urmeaza: Clasa l-a - terenuri de calitate foarte buna; Clasa a ll-a - terenuri de calitate buna; Clasa a lll-a - terenuri de calitate mijlocie; Clasa a IV-a - terenuri de calitate slaba;

Clasa a V-a - terenuri de calitate foarte slaba. Terenurile total neproductive situate Tn perimetrele agicole, reprezentate prin: stancarii, grohoti§uri, bolovani§uri, pietrisuri, nisipuri zburatoare, rape, ravene, torenti, saraturi de crusta, mocirle sj smarcuri, gropi de Tmprumut, se Tncadreaza Tntr-o clasa aparte:

Clasa a Vl-a - terenuri neproductive.

1.3. Cadastrul forestier

Fondul forestier este constituit 6m'padurile §i terenurile afectate Jmpaduririlor sau care servesc nevoilor de culturS, protectie oh administrare forestiera' (Codul silvic, art.1); suprafetele respective pot fi proprietate de stat (majoritatea) sau particulars! si sunt supuse regimului silvic. Acesta este definit, la randul sau, ca 'sistem unitar de norme tehnice, economice §i juridice privind amenajarea, cultura, paza, exploatarea §i protectia padurilor' (Legea 26/96). Regimul silvic se aplica obligatoriu Tntregului fond forestier national, indiferent de natura dreptului de proprietate §i de calitatea proprietarului.

Amenajamentele silvice sunt documentatii complexe Tn care se inventariaza, se descriu si se reprezinta pe planuri toate terenurile din fondul forestier, cu multiple elemente specifice dintre care unele stau la baza cadastrului de specialitate. Aid se prevad totodata §i masurile tehnice, economice §i juridice menite sa asigure continuitatea forestiera, sporirea productiei §i productivitatii padurilor, folosirea lor rationala si ameliorarea functiei de protectie.

Cadastrul fondului forestier are ca punct de plecare datele din aceste amenajamente, care cuprind: planul si harti amenajistice (ca aspect tehnic), descrierea statiunii sj arboretului Tn cadrul unui sistem de clasificare

propriu (parte economics), descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (ca parte juridica).

Documentatiile se revizuiesc din 10 in 10 ani, cand se reactualizeaza cea mai mare parte a elementelor componente.

Elementele de baza pentru Tntocmirea cadastrului forestier, ca limite teritoriale §i de posesie, suprafata sj categorii de folosinta, se extrag din cadastrul funciar general §i se completeaza cu elementele necesare din amenajamentele silvice.

Planurile cadastrale rezultate Tn urma efectuarii masuratorii fondului forestier, pe parcele, unitati de productie §i mari unitati forestiere stau la baza Tntocmirii registrelor de cadastru forestier.

Registrele folosite pentru inventarierea fondului forestier cuprinde urmatoarele parti:

Evidenta suprafetelor dupa modul de folosinta al terenurilor;

Evidenta suprafetelor pe functii de paduri;

Evidenta arboretelor cu capacitate de productie redusa pentru ameliorat;

Evidenta repartizarii suprafetelor padurilor sj a masei lemnoase pe specii sj varste;

Evidenta terenurilor degradate din fondul forestier;

Evidenta suprafetelor cu padurile ce urmeza a fi exploatate.

1.4. Cadastrul apelor

Fondul apelor cuprinde suprafetele acoperite, Tn permanenta sau Tn cea mai mare parte a anului, de ape statatoare (lacuri, balti, marea teritoriala) sau curgatoare (fluvii, rauri, paraie). In legea fondului funciar aceste terenuri, aflate permanent sub ape, sunt nominalizate prin albiile

minore ale cursurilor de apa, cuvelele lacurilor la nivelul maxim de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.

Apele, Tn ansamblul lor, au o importanta economica deosebita luand Tn considerare diversele Tntrebuintari pe care le ofera: pisciculture, producerea de energie electrica, navigatia.

Cadastrul apelor are scopul de a da o imagine de ansamblu a cursurilor de apa privind caracteristicile de scurgere sj a lucrarilor hidrotehnice executate. Se urmare§te inventarierea, sistematizarea si sinteza informatiilor privind caracteristicile cursurilor de apa, precum si lucrarile de stapanire, folosire sj protectia calitatii apelor.

Actiunea a fost precedata de clasificarea retelei hidrografice prin introducerea unui mod simplu de notare a cursurilor de apa si realizarea unui 'sistem de referinta cadastral' sub forma unei 'axe de kilometrare' Tncadrata Tn reteaua geodezica. Pe baza unei ' inventarieri primare', Intocmita pe teren si redata pe fi§e §i schite, se tine evidenta cadastrala, cu Tnregistrarea noilor objective si a modificarilor survenite Tn timp.

1.5. Cadastrul cailor ferate si drumurilor

In aceste doua categorii se considera terenurile ocupate de caile de transport terestre, cu zonele legale definite de ampriza lor, inclusiv cele ocupate cu cantoane, depozite si gari. Din punct de vedere functional si al administratiei, caile de eomunicatii rutiere se clasifica Tn mai multe subcategorii, Tn conformitate cu Ordonanta Guvernului Nr. 43/97 si regimul lor juridic.

Drumurile pot fi:

- drumuri de interns national: autostrazi,    drumuri nationale europene, principale sau secundare;

drumuri de interes judetean care leaga capitalele de judet, ora§ele, municipiile, porturile, aeroporturile si obiectivele importante Tntre ele;

drumuri de interes local: strazi, ulite;

drumuri de exploatare: agricole, forestiere, petrolifere si miniere. Strazile din localitatile urbane sunt clasificate Tn categorii de la I la IV,

Tn functie de importanta, cu dimensiuni variabile ale latimii carosabile.

Strazile din localitatile rurale sunt: principale sj secundare si au denumiri si numerotari specifice.

Caile ferate: simple, duble §i Jnguste, cu terenurile si constructiile aferente (gari, magazii, depouri si altele).

1.6. Cadastrul imobiliar - edilitar

Cunoasterea precisa a elementelor constructive ale cladirilor se face cu ocazia ridicarilor topografice si a introducerii cadastrului funciar general Tn localitati.

Cu aceasta ocazie se culeg si date tehnice, economice §i juridice privind constructiile.

Scopul lucrarilor de cadastru imobiliar este acela de a inventaria imobilele din localitati, pe posesori, Tn vederea cunoasterii sistematice a fondului locativ si pentru asigurarea documentatiei necesare sistematizarii.

Introducerea cadastrului imobiliar Tn localitati prezinta unele particularitati determinate de densitatea detaliilor si situatia juridica a posesorilor de imobile.

Densitatea detaliilor planimetrice, fiind destul de mare, impune ca introducerea cadastrului funciar sa se faca pe planuri la scari mai mari cum arfi: 1:2000, 1:1000 si 1:500.

Valoarea economica mare pe care o au aceste terenuri, impune ca suprafata fiecarui detaliu sa fie exprimata Tn hectare sj metri patrati.

Inventarierea tehnica a cladirilor nu se margineste numai la indicarea numarului total de cladiri sj la evaluarea lor, ci se face sj o caracterizare tehnica a constructiilor, indicand chiar sj cauzele care au dus la eventualele uzuri premature.

Prin lucrarile de cadastru funciar Tn localitate, odata cu operatiile de ridicare sau reambulare a planurilor topog. se identified posesorii de imobile sj terenuri.

Cadastrul imobiliar fiind un complex de operatii tehnice, economice sj juridice, Tnseamna ca pentru fiecare din partile sale constitutive, este necesar sa se execute lucrari specifice care se concretizeaza Tn docum. corespunzatoare cu natura fiecareia dintre cele trei laturi ale cadastrului:

planul cadastral

registrele cadastrale

fi§a tehnica (cadastrala) a imobilului

Planul cadastral derivat din planul topografic de baza Tntocmit la scara sau contine:

limitele parcelelor;

cladirile prin proiectia la sol a contururilor;

strazile - intrari - cai de acces - §osele - drumuri -. traseele edilitare.

Registrele cadastrale contin:

numerele cadastrale ale parcelelor;

numerele postale ale constructiilor;

suprafata parcelei sj suprafata cladita;

modul de folosire a cladirilor;

titularul dreptului de proprietate;

- domiciliul §i sarcinile acestuia. F/$a cadastrata a imobilului cuprinde date tehnice, economice §i juridice cu privire la fiecare imobil, evidentiindu-se toate schimbarile ce se produc Tn timp.

2. CATEGORH DE FOLOSINTA ALE TERENURILOR

Categoria de folosinta a unui teren este determinate de destinatia economica a acestuia, stabilita, fie Tn mod natural, fie artificial de posesorul terenului respectiv.

In lucrarile de cadastru funciar general se deosebesc doua grupe mari de folosinta si anume:

A. Grupa folosintelor agricole;

B. Grupa folosintelor neagricole.

Fiecare din cele doua grupe de folosinta au cate 5 caregorii de folosinta:

A. Grupa folosintelor agricole:

terenuri arabile;

pasuni;

fanete;

vii;

livezi.

B. Grupa folosintelor neagricole:

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera;

terenuri cu ape si ape cu stuf;

terenuri neproductive;

drumuri si cai ferate;

terenuri cu constructs curti si alte folosinte.

Fiecare din cele 10 categorii de folosinta a terenurilor se subdivid la randul lor Tn subcategorii, cu scopul de a evidentia Tn detaliu folosinta terenului constatata la fata locului si Tnregistrata Tn lucrarile de cadastru funciar general ca atare.

.a-

2.1. Terenuri arabile

Prin arabil se Tnteleg acele suprafete care se ara Tn fiecare an sau la mai multi ani o data (2-6 ani) sj sunt cultivate cu plante anuale sau perene: cereale, plante tehnice si industriale, plante medicinale sj aromate, plante furajere, leguminoase pentru boabe, legume etc.

Tn cadrul categoriei de folosinta arabil deosebim urmatoarele subcategorii:

arabil propriu-zis;

pajisti cultivate;

gradini de legume;

orezarii;

sere;

rasadnite;

solarii;

capsunarii;

alte culturi perene.

Se Tnregistreaza ca terenuri arabile urmatoarele:

a)    terenuri destinate culturilor furajere perene ca: trifoi§ti, sparcetiere, lucerniere etc.

b)    terenuri arabile desfundate

c)    terenuri arabile ramase neansamantate datorita inundatiilor, colmatarilor sau altor cauze

d)    terenuri arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigatii

e)    terenuri cu sere, solarii sj rasadnite sistematice.

Pasunile sunt terenuri Tnierbate sau Tntelenite Tn mod natural sau artificial prin reansamantari la 15 - 20 de ani o data si care se folosesc pentru pasunatul animalelor.

Subcategoriile de folosinta a pasunilor sunt:

pasuni curate acoperite numai cu vegetetie ierboasa;

pasuni cu pomi la care producpa secundara sunt fructele;

pasuni fmpadurite care sunt acoperite, in diferite grade, cu vegetape arborescent^;

pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

Anumite suprafete acoperite cu esente lemnoase, cum sunt cele acoperite cu jneapar, este mai bine sa fie Tncadrate ca zone de protectie a solului, deoarece aceste terenuri nu se pot transforma niciodata Tn pasuni bune. Pe de alta parte, constituie un rezervor de Tnmagazinare a apei din precipitatii cu un deosebit rol Tn regularizarea debitului apelor de munte.

Categoria de folosinta faneata cuprinde terenurile Tnierbate sau Tntelenite Tn mod natural sau artificial prin Tnsamantari si exploatate prin cosirea ierbii.

Subcategoriile de folosinta sunt:

fanete curate;

fanete cu pomi la care producpa secundara sunt fructele;

fanete fmpadurite in diferite grade;

fanete cu tufisuri si maracinisuri.

'IS'

Dupa cum se poate observa, Tntre categoria de folosinta pasune si faneata deosebirea consta numai Tn modalitatea de valorificare a ierbii.ln realitate, exista suprafete ce se pot folosi alternativ ca pasune sau fanete, dupa cum exista suprafete obligate de pasune sau faneta. Astfel, cea mai mare parte a pasuniior din muntii Tnalti nu se pot folosi ca faneata, adica sunt terenuri obligate de pasune; dupa cum terenurile joase umede sunt obligate de faneata.

2.4. Terenuri cu plantatii de vi

i §i livezi

Categoria de folosinta we cuprinde terenuri plantate cu vii nobile si hibride, cu urmatoarele subcategorii de folosinta;

- vii nobile - cuprinde viile altoite, care au la baza un portaltoi si

viile indigene care se dezvolta din radacini proprii; t vii hibride - denumite si 'producatori directi'

pepiniere viticole - in care sunt cuprinse terenurile folosite

pentru producerea materialului saditor viticol, Tn care se disting

plantatii portaltoi si scoli de vite;

hamei - cuprinde plantatiile de hamei care se sistematizeaza la categoria de folosinta vie.

Livezile cuprind terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi cu urmatoarele subcategorii de folosinta:

livezi pure Tn care pomii sunt plantati dupa un pichetaj;

livezi intensive si superintensive - care au o foarte mare densitate de pomi la unitatea de suprafata, apropiata de cea a viilor, si care, ca si la acestea, coroana se conduce dirijat pe spalieri

plantatii de arbusti fructiferi - cuprinde terenuri plantate cu zmeura, agri§e, coacaze, trandafiri pentru dulceata;

pepiniere pomicole;

plantatii de duzi.

2.5. Terenuri cu paduri

J

Padurile sunt terenuri acoperite cu arbori §i arbusti forestieri, destinate de a produce materialul lemnos sau de a Tndeplini o functie de protectie. Tot din aceasta categorie de folosinta fac parte si lastarisurile, plantatiile tinere de arboret, padurile pare, padurile pentru regenerare, plantatiile de protectie pe formatiile torentiale, padurile arse sau cele doborate de vant si padurile taiate, dar carora nu li s-a schimbat destinatia.

Poienile din interiorul padurilor folosite ca pasuni sau fanete, precum si terenul arabil aflat Tn administratia silvica, chiar daca fac parte din fondul forestier, se Tnscriu Tn evidenta cadastrala la terenuri agricole.

Tn aceasta categorie se mcadreaza terenurile Tmpadurite Tn mod natural sau artificial, cu urmatoarele subcategorii de folosinta:

paduri - cuprinde terenurile acoperite cu arbori si arbusti forestieri destinate productiei sau protectiei solului;

perdele de protectie - cuprinde terenurile acoperite cu esente silvice sau silvo-pomicole sub forma de benzi, plantate Tn lungul unor terenuri;

tufari§uri $i maracini§uri

rachitarii - cuprinde terenuri cultivate special cu rachita pentru protectie;

pepiniere silvice - cuprinde terenuri destinate producerii materialului saditor.

In aceasta categorie de folosinta intra terenurile acoperite permanent cu ape, precum si cele acoperite temporar, dar care, dupa retragerea apelor, raman totusi cu un exces de umiditate si nu pot fi cultivate.

Subcategoriile de folosinta sunt:

-ape curgatoare - Tn care intra fluviul Dunarea, raurile, paraiele,

garlele etc., Tnregistrate pe albia minora; - lacuri si balti naturale Tnregistrate pe limita nivelului mediu al

apei;

-ape amenajatepiscicol- cuprinde helesteele, pastravariile;

-ape cu stuf - cuprinde terenurile acoperite permanent cu ape de

mica adancime unde creste trestia si papura; -marea teritoriala si marea interioara - Tn aceasta categorie intra

suprafata marii teritoriale.precum si a marii interioare; -canaluri- cuprinde terenurile ocupate de canaluri deschise de irigatii,

desecare, transport etc.

2.7. Terenuri neproductive

In categoria terenurilor neproductive se cuprind toate acele suprafete care nu produc nici-un venit cadastral si care nici nu se pot transforma Tn terenuri productive prin amenajari eficiente economic, datorita unor procese

excesive de degradare.

Subcategoriile terenurilor neproductive sunt: - nisipuri zburatoare - sunt nisipuri nefixate de vegetatie si pe care vantul le deplaseaza dintr-un loc Tn altul;

rape, ravene, torenti - cuprinde terenuri degradate prin eroziune si alunecari;

stancarii, bolovani§uri §i pietri$uri - cuprinde terenurile acoperite cu blocuri mari de stanci, bolovani sau pietre sj care nu sunt acoperite de vegetatie;

saraturi cu crusta - cuprinde terenurile foarte sarate care au la suprafata o crusta albicioasa sj care sunt complet lipsite de vegetatie;

mocirle si smarcuri -sunt terenuri cu exces de apa, datorita unor inundatii sj pe care nu se poate instala nici-un fel de vegetatie;

halde - cuprinde terenurile pe care s-a depozitat material steril Tn mari cantitati, Tn urma unor activitati industriale;

gropi de fmprumut sunt terenuri devenite neproductive datorita activitati! omului, prin depunerea diferitelor materiale pe terenuri agricole. Aceste terenuri pot deveni utile pentru agricultura sau constructii prin masuri sj lucrari cu costuri accesibile.

2.8. Terenuri destinate transporturilor

In cadrul acestei categorii de folosinta intra terenurile ocupate de caile de transport terestre, Tnregistrate pe limita zonelor legale, inclusiv cele ocupate de cantoane, depozite sj gari.

Subcategoriile de folosinta sunt:

autostrazi - sunt drumuri publice pe care circulatia se desfa§oara pe doua benzi paralele sj separate, cu un singur sens pe o banda;

drumuri nationals - sunt artere de circulate rutiera terestra care fac legatura cu tarile vecine sj pe care circulatia se desfa§oara Tn ambele sensuri;

drumuri judetene - circulatia se desfa§oara Tn ambele sensuri sj fac legatura Tntre diferite judete ale tarii;

drumuri comunale - fac legatura Tntre comune, se circula Tn ambele sensuri sj sunt administrate de organele locale comunale;

strazi $i ulite - sunt artere de circulate Tn interiorul localitatii;

drumurile tehnologice de exploatare agricola, silvica sau industrials - servesc circulatiei publice sj locale sj sunt administrate de organele locale comunale;

drumuri §i poteci turistice - servesc acestui scop limitat §i sunt proprietate de stat Tn administrarea organizatiei de turism;

cai ferate - care pot fi: simple.duble sau Tnguste sj care sunt proprietatea statului.

2.9. Terenuri cu constructii

In aceasta categorie de folosinta se cuprind terenuri cu diverse utilizari Tn scopuri economice sau sociale, terenuri ce nu sunt direct productive, dar au o mare valoare sj o mare importanta Tn viata sociala.

Subcategoriile de folosinta sunt:

constructii - sunt terenuri ocupate cu constructii;

constructii si curti - cuprinde terenurile cladite sj necladite ale unei parcele;

diguri;

cariere;

parcuri - care pot fi naturale sau artificiale;

cimitire;

terenuri de sport;

targuri si piete;

plaje §i stranduri;

taluzuri pietruite;

fasie de frontiera;

exploatari miniere si petroliere;

alte terenuri cu construct!! - terenurile ce nu fac parte din cele aratate mai sus, dar nici reproductive nu sunt, cum ar fi: - aeroporturi;

poligoane de exercitii;

perimetre cu importanta istorica sau arheologica.

3. TEMA §1 SCOPUL LUCRARII

Ridicarea cadastrala a unei portiuni din teritoriul comunei Leu.

Scopul lucrarii este de: identificarea, Tnregistrarea si descrierea in document, cadastrale a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale si stocarea datelor pe suporturi informatice;

identificarea si Tnregistrarea tuturor proprietarilor si altor detinatori legali de terenuri si alte bunuri imobile, Tn vederea asigurarii publicitatii.

Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor. Portiunea ridicata este situata Tn intravilanul §i extravilanul satului Leu. Comuna Leu are ca vecini urmatoarele localitati:

Nord - Com. Dragotesti si Com. Cosoveni

Est - Com. Teslui

Vest - Malu Mare

Sud - Com. Castranova

. METODE DE LUCRU

Delimitarea teritoriului administrative

Delimitarea cadastrala, cuprinde ansamblul de lucrari cadastrale prin care se stabilesje Tn cadrul oficial, limite de hotare ale teritoriilor administrative.

Delimitarea cadastrala sj marcarea pe teren a hotarelor se executa Tn mod obligatoriu la Tnceputul lucrarilor de introducere a cadastrului general sj vizeaza Tntinderea unitatilor administrativ-teritoriale.

Hotarele se clasifica Tn:

hotare ale unitatilor administrativ-teritoriale, comunale, ale intravilanelor si judetene,

hotare ale terenurilor cu diferite destinatii (paduri, ape, transporturi etc.)

hotare ale terenurilor persoanelor particulare (persoane fizice). Delimitarea si marcarea hotareior se realizeaza de catre comisia

stabilita Tn acest scop, prin decizia consiliului judetean. Din comisie face parte: primarul, secretarul consiliului local, specialist cadastru si 2 - 4 localnici care cunosc bine situatia terenurilor.

Stabilirea hotarului comunei se face Tmpreuna cu delegatii comunei vecine. Cu acordul ambelor parti Tn locul punctului de hotar, se marcheaza la Tnceput cu pichet din lemn sj sant Tnconjurator, iar mai tarziu cu borna de beton armat sau piatra masiva, tip cadastru, sj materializate Tn subsol (cu coordonate cunoscute).

De regula, distantele dintre punctele de hotar marcate pe teren trebuie sa fie Tn mediu 1 km.

La sfarsit se Tntocmeste dosarul de delimitare care trebuie sa cuprinda:

nota de prezentare si informarea asupra lucrarilor.

procese verbale de delimitare.

schita generala a hotarelor.

calcule si explicatii privitoare la rectificarea hotarelor sau dezmembrari.

copii ale scrisorilor de convocare a reprezentantilor din comunele vecine.

4.2. Numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor

Numerotarea cadastrala a tarlalelor se face Tncepand cu tarlaua numarul 1 din partea de NV al teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape Tn aproape, Tn ordinea normala a numerelor.

Conturul tarlalelor trebuie sa fie bine definit, pe teren si pe planul cadastral, de limite artificiale si naturale (cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau exploatatii agricole) astfel meat sa poata fi usor de identificat si delimitat.

Intravilanul satelor sau comunelor se contureaza ca tarla separata, iar eel al oraselor ca teritoriu cadastral distinct fata de restul terenurilor. La conturare, se cauta, pe cat posibil, ca tarlalele sa fie de aceeasi marime.

In cazul pa§unilor sau padurilor cu suprafete Tntinse fara detalii naturale, tarlalele se pot stabili pe un traseu artificial, materializat pe harta prin linie punctata.

Tn cazul detaliilor topografice ce se Tntind pe toata suprafata teritoriului (drumuri, cai ferate, ape), acestea se Tntrerup prin linie punctata la limita tarlalei.

Dupa determinarea numerotarii tarlalelor si parcelelor din extravilan, se numeroteaza Tn continuare cu numere de tarta si intravilanul, Tncepand

cu satul resedinta de comuna sj apoi cu celelalte sate, Tn ordinea indepartarii lor fata de sediul comunei.

Inscrierea numerelor cadastrale de tarla se face Tn centrul tarlalei cu cifre bloc filiforme, Tnclinat spre dreapta cu Tnaltimea de 5 mm_v

Exemplu: comuna Leu.

Incepe numerotarea tarlalelor nr. 1 din partea de NV, hotar cu comunele Dragotesti si Cosoveni. Avem un numar de 119 parcele. Satul Leu = ► 55 parcele Satul Zanoaga = 56-► 87 parcele Satul Leu = 88-^ parcele. Parcela 89 este situata la sud de DN 6.

In intravilan, tarlalele se numesc cvartale si sunt delimitate de strazi sau ulite. Numerotarea Tncepe cu cvartalul nr. 1 din partea de NV al fiecarei localitati.

Numerele cadastrale se Tnscriu aproximativ Tn centrul cvartalului, Tntr-un cere cu diametrul de 7 mm, cu acelasi tip de scriere si dimensiuni care s-au folosit Tn extravilan.

Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la 1 - n, Tn fiecare corp de proprietate, Tncepand cu cvartalul nr.1, respectiv cu corpul de proprietate nr. Se continua cu numerotarea parcelelor Tn ordinea numerelor cadastrale ale cvartalelor si ale corpurilor de proprietate, pana la numerotarea ultimei parcele din ultimul corp de proprietate.

' 4.3. Calculul suprafetei prin metoda grafica

Procedeele grafice de calcul sunt folosite atunci cand nu se dispune de coord, determinate pe baza de masuratori din teren sj se apeleaza