TEHNICI DE MASURARE APLICATE LA DEMARCAREA FRONTIEREI DINTRE REPUBLICA MOLDOVA SI UCRAINA

Rezumat

Articolul prezinta o sinteza asupra ansamblului de lucrari desfasurate la demarcarea frontierii dintre Republica Moldova si dintre Ucraina (de proiectare, de executare in teren, prelucrari de birou, de cordonare si de decizii etc). De asemenea se scoate in evidenta avantajele utilizarii tehnologiilor GPS prin precizie, eficacitate si confort.

1. GENERALITATI

Lucrarile de demarcare a frontierei dintre Republica Moldova (RM) si Ucraina au fost indeplinite in cadrul conventiei bilaterale dintre State, svind la baza Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr.567 de la 15.03.2003.

Lucrarile sunt executate pe asa numitele doua sectoare:

• 1 - sectorul de sud-est: de la Giurgiulesti pana in apropierea localitatii Purcari la hotar cu regiunea Transnistria, pe o lungime de 480 km;
• 2 - sectorul de nord-vest: de la intersectia hotarului republicii Moldova cu Romania si Ucraina pana la hotar cu partea de nord a regiunii Transnistria, pe o lungime de 300 km.

Din motive politice, sectorul ce cuprinde partea regiunii Transnistria ce se limiteaza cu Ucraina, este in nedefinire fiind in discutia continua a partilor.

Lucrarile se executa prin suportul bugetului de stat in conformitate cu cerintele si actele normative in domeniul geodeziei in vigoare.

2. CARACTERISTICA FIZICO-GEOGRAFICA A OBIECTULUI

Sectorul de sud-est reprezinta hotarul de stat dintre Republica Moldova si Ucraina, de la localitatea Giurgiulesti pana la localitatea Palanca, se intinde pe o suprafata de uscat, care continue spre nord pana la localitatea Purcari, coincide cu riul Nistru.

Sectorul de nord-vest reprezinta hotarul de stat dintre Republica Moldova si Ucraina de la localitatea Criva pana la localitatea Naslavcea, dupa care continue spre directia de nord-est pana la localitatea Nemirovca.

Relieful reprezinta o suprafata deluroasa cu o panta de inclinare de la nord-vest spre sud-est cu altitudinile absolute de la 100 la 170 m iar in partea de nord. Suprafata data este intersectata de vaile raurilor si lacurilor ce sunt in aceasta zona, de vagaunile si valcele de la 10 pana la 207 m si cu adancimi de pana la 35 m. Ceea ce este important - exista acces liber de-a lungul hotarului de stat cu orice tip de transport.

Solurile sunt argilo-nisipoase, in albiile raurilor sunt domina componenta de mal. Solurile sunt de o culoare deschisa cu multa sare la vedere.

Hidrografia Raul Nistru care se separa in doua cursuri de ape: Nistru cu latimea 90-150 m si Turunciuc cu latimea de 90 m cu adancimea de 4-7.5 m.

Vegetatia. In partea de sud aproximativ intreg teritoriul este arabil, iar in apropierea localitatilor pe suprafete insemnate sunt intinse vii si livezi iar in partea de nord suprafete mari de padure de foioase (tei, stejar, fag, carpen, etc) cu copaci de inaltimea de 10-12 m.

Condtiile climaterice Iarna: decembrie -februarie, moale, predomina vremea posomorata. Ingheturi de -5 -7s С, startul de zapada ajunge pana la 5-10 m. Vara: mai-septembrie, cu temperatura aerului ziua de +30 + 35s С. Precipitatiile sunt de scurta durata. Viteza vantului ajunge pana la 2 -5 m/s pe parcursul intregului an si predomina din partea de nord si nord-vest.

3. STUDIUL TOPOGRAFO-GEODEZIC AL OBIECTULUI

In procesul de studiu si analiza pe terenurile sus-mentionate au fost executate urmatoarele lucrari precum:

Sectorul de sud-est.

Triangulatie de ordinul 2 si 3 in sectorul Izmai-Calesnoie, trasata in anul 1962 de servicul topografic militar.

Triangulatie de ordinul 2, 3 si 4 in zona Cahul-Izmail, trasata in anul 1960 de servicul topografic militar.

Triangulatie de ordinul 3 si 4 si poligonometrie de clasa 4, in zona Chisinau-Leova-Comrat, trasate in 1970 de catre servicul topografic militar.

Poligonometria de clasele 2, 3 si 4 si triangulatie de clasa 3, trasate in anii1975-1979.

Triangulatia de ordinul 3 si 4 si poligonometria de clasa 4 in zona Tarutino, trasate in anii 1970 si 1974 de catre de servicul topografic militar.

Caracteristicile calitative a lucrarilor geodezice se expun in tabela 1.

Tabelul 1

Eroarea medie patratica a pozitionarii reciproce a punctelor geodezice megiese nu depaseste 0,2 m. Ultimile lucrari pe acest teritoriu au fost lucrarile din reteaua geodezica nationala (RGN) de clasele 0, 1 si 2.

Lucrari de nivelment precum: nivelment de ordinul I, traseul Razdelinaia-Giurgiulesti, trasat in anii 1970 si 1972; nivelment de ordinul II, traseul Belgorod-Dnestrovsc-Izmail-Bender, trasat in anii 1938-1939; nivelment de ordinul I si II, pe poligonul geodinamic de sud, trasat in anii 1981-1984.

Sectorul de nord-vest

Triangulatie de ordinul I. Kolamaia-Moghilev Podolsc, trasata in anii 1954-1955.

Triangulatie de ordinul II si III, poligonometrie de casele 3 si 4 in zona Cernauti-Edinet si Balti-Chisinau-Kodama, trasate in an. 1965.

Caracteristicile calitative a lucrarilor geodezice se prezinta in tabela 2.

Totodata au fost executate lucrari de nivelment dupa cum urmeaza:

• Nivelment de ordinul I, traseul Zolacev-Miculici-Bender-Razdelinaia, trasat an. 1970-1971;
• Nivelment de ordinul I, traseul Jmerinca-Ocnita, , trasat an. 1980;
• Nivelment de ordinul III si IV, traseul Soroca-Rabnita, trasat an. 1978;
• Nivelment de ordinul IIII, traseul Edinet-Falesti, trasat an. 1989.

Tabelul 2

Coordonatele punctelor din RGN au fost calculate in sistemul de coordonate global WGS-84, si sistemul de coordonate MOLDREF 99 pentru Rep. Moldova.

Precizia coordonatelor punctelor corespunde cerintelor "Instructiunii cu privire la crearea RGN". Erorile maxime de determinare a coordonatelor sunt:

Pe axa Х= 0,016 m;

Pe axa Y= 0,010 m;

Pe axa Z= 0,024 m.

4. LUCRARILE DE PROIECTARE

Lucrarile de proiectare au inclus urmatoarele componente destincte:

traseul liniei de frontiera de stat dintre Ucraina si Republica Moldova;

coordonarea locurilor de instalare a stalpilor de hotar;

instalarea stalpilor de hotar;

coordonarea stalpilor de hotar prin    masuratori GPS ;

Coordonatele semnalelor de hotar sunt calculati in 2 sisteme:

WGS-84;

MOLDREF 99.

Recunoasterea si alegerea locurilor de instalare a semnalelor de frontiera

Recunoasterea si alegerea locului in teren se face de-a lungul liniei de hotar in scopul precizarii partii grafice a proiectului dat.

Pentru recunoasterea locului se precizeaza:

Vizibilitatea intre semnele de hotar;

prezenta obstacolelor de inaltime, care ar deranja masuratorile GPS;

suprafata de padure care trebuie taiata pentru instalare a stalpilor;

existenta materialelor de constructie precum si a apei.

Documentele de baza la alegerea locurilor de instalare sunt:

actele de delimitare a frontierei de stat;

materiale de organizare a teritoriului;

proiect tehnic.

Fixarea liniei de hotar prin semnale temporare

Etapa de teren - fixarea in teren a liniei de frontiera prin semnale temporare din lemn prin stalpi de 60X10 cm in grop cu diametrul de 1,0 m.

Pentru fiecare astfel de semnal se intocmesc schite, protocoale, etc.

Crearea retelei de indesire prin masuratori GPS pentru trasarea instrumentala in natura a liniei de frontiera

In locurile unde linia de hotar trece de-a lungul drumurilor de camp, prin aratura si cand vizual poti aprecia locul de instalare a semnului de hotar acest punct se fixeaza pe baza celui mai apropiat punct din reteaua geodezica nationala (RGN) sau de la punctele GPS din reteaua de indesire.

In locurile unde punctele RGN sunt la distanta de aproximativ 10 km , atunci se va crea o baza de 36 puncte de indesire la distanta de 0.5-1.0 km de la hotar.

Coordonatele punctelor de indesire se determina de la punctele RGN prin utilizarea sistemului satelitar GPS.

De la punctele de indesire locul situarii semnalelor de hotar se traseaza prin drumuire de teodolit cu si panglica de otel.

Determinarea coordonatelor semnalelor de hotar prin utilizarea sistemului satelitar GPS

Coordonatele semnalelor de hotar se determina in sistemul de coordonate global WGS-84 cu precizia de 15 cm, relativ de la punctele RGN.

Altitudinile semnalelor de hotar se determina prin sistemul Baltic de altitudini 1977 cu precizia de 20 cm, relativ de la punctele initiale.

In conformitate cu tehnologiile moderne de executare a masuratorilor GPS la fiecare semn de hotar se executa masuratori duble. O masuratoare este executata de partea moldoveneasca si cea de-a doua de partea ucraineana.

Pentru determinarea coordonatelor semnelor de hotar si a punctelor de indesire se utilizeaza metodele statice de masurare, drept puncte initiale se iau punctele retelei geodezice nationale (RGN).

Distanta dintre punctul initial si semnalul de hotar nu trebuie sa depaseasca 10 km, masuratorile se executa prin stationarea receptorului GPS intr-un punct o singura data (una sesiune).

Tinand cont de densitatea mare a retelei prin punctele RGN de clasa 0, 1, si 2, ele vor fi utilizate ca statii de referinta pentru coordonarea semnelor de hotar si a punctelor din reteaua de indesire. In astfel de cazuri se executa masuratori de control. Coordonatele punctelor masurate repetat nu trebuie sa depaseasca 40 mm.

In cazurile cand, punctele RGN sunt distruse din apropierea liniei de hotar la distanta de mai mult de 10 km, se aleg statii de referinta separate, coordonatele acestor statii fiind determinate din nu mai putin de 3 puncte a RGN.

Timpul executarii masuratorilor in statia de referinta pentru legarea lor la punctele RGN se stabilesc in dependenta de distanta, nu mai putin de 30 min, pentru distanta de 5 km plus 5 min pentru fiecare km.

Valoarea absoluta de abatere a coordonatelor, obtinute de la fiecare punct RGN nu trebuie sa depaseasca 50 mm.

Perioada masuratorilor in fiecare semnal de frontiera si punct de indesire se apreciaza in dependenta de distanta pana la statia de referinta, dar nu mai putin de 20 min, pentru distanta de 5 km, plus 5 min pentru fiecare km. De aceea distanta pana la statia de referinta nu trebuie sa depaseasca 10 km.

Precizia masuratorilor asupra liniilor bazice nu trebuie sa fie mai mica de 10 mm +1 ppm.

Masuratorile in stalpii de frontiera si punctele retelei de indesire se executa cu conditia ca, in zona receptorii GPS pot primi semnale de la cel putin 4 sateliti pe tot parcursul masuratorilor. Unghiul de disparitie a satelitilor se fixeaza 10s pentru GPS System 500 si 15s pentru GPS System 300.

Daca inaltimea punctelor RGN a fot utilizata ca statie de referinta, avand altitudinile determinate prin nivelment, atunci la aceste statii se va transmite altitudinile nivelmentului de ordinului IV de la cei mai apropiati reperi, sau se executa masuratori GPS in semnele de nivelment.

Masuratorile GPS se considera definitivate, atunci cand in timpul lucrului in decursul perioadei stabilite de sistemul de coduri GDOP nu s-a ridicat mai mult de 8 si nu a fost intrerupt receptionarea de la sateliti a informatiei satelitare. In caz contrar masuratorile se repeta.

In timpul masuratorilor GPS se intocmesc protocoale in forma prestabilita, unde se trece numarul semnului de hotar, inaltimea instrumentului, antena permanenta, marimea GDOP, cantitatea satelitilor in timpul lucrului, prezenta memorie cartelei aparatului si starea acumulatoarelor adica a sursei de alimentare a aparatelor, precum si toate abaterile de la proiect.

Inaltimea aparatului se determina dublu cu ajutorul panglicii atasata la aparat cu precizia de 1mm. In momentul suplinirii cu informatie a cartelei aparatului informatia se stocheaza in calculatorul de teren.

Determinarea inaltimii

Inaltimea semnelor de hotar se determina prin metodele GPS sau prin nivelment geometric cu precizia de 20 cm relativ cu punctele initiale. Pentru trecerea de la altitudinea elipsoidala la inaltimea normala a punctelor se calculeaza inaltimea cvazigeoidului.

Inaltimea cvazigeoidului se calculeaza minimum din 4 puncte, ce au inaltimea calculata prin metodele nivelmentului geometric si inaltimi determinate prin metodele sistemului satelitar GPS.

Lucrari de birou a masuratorilor GPS

Prelucrarea si compensarea rezultatelor masuratorilor GPS se executa cu ajutorul programului SKI Pro. Programul dat de procesare ofera caracteristicile necesare privind precizia lucrarilor, posibilitatea de pelucrare in retea luind in consideratie si efectele atmosferice.

5. concluzii

1. Lucrarile de demarcare a frontierii sunt de o importana majora fapt ce impune o naliza si planificare riguroasa. Acest lucru dicteaza necesitatea selectarii echipei de lucru cu grad superior de profesionalism, respectiv aparataj, metode si tehnice justificate;
2. E recomandabil aplicarea metodei analizei comparative, fapt, ce impune folosirea nu numai a unei singure metode de masurari terestre si respectiv, efectuarea masurarilor coordonate;
3. Se atentioneaza respectarea cu strictete a actelor normative in domeniu;
4. Se justifica utilizarea eficienta cu randament superior a tehnologiilor GPS.

6. BIBLIOGRAFIE

Moldoveanu C., Ilies A., Grama V., Chiriac V., Principii de proiectare si optimizare a retelelor geodezice de sprijin utilizind tehnologii GPS, Meridianul Ingineresc, Chisinau    2000, 57-61;

Legislatia si acte normative in domeniu topo-geodezic si cartografic, Chisinau 2005;

Neuner J. Sisteme de pozitionare globala, Matrix, Bucuresti 2000.

Huaan Fan, Theoretical Geodesy, Stockholm, KTH, 2004