Descrierea constructiva a turbinei f.1.c - 330 mw

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TURBINEI F.1.C - 330 MW

Generalitati

Turbina cu abur F.1.C - 330 MW se compune din patru corpuri (IP, MP, JP1, JP2), respectiv 4 rotoare cuplate rigid (fig.1). Fiecare rotor este spijinit pe cite doi cuzineti de alunecare, lagarele fiind amplasate la extremitatile rotorului. Intreg ansamblul de rotoare este prevazut cu un singur lagar axial, amplasat pe rotorul IP, la extremitatea dinspre admisia aburului (partea dinspre corpul MP). Turbina este prevazuta cu cinci batiuri (cutii) pentru lagare:

- cutia din fata (partea de esapare CIP) care cuprinde lagarul nr.1- esapare CIP, pompa principala de ulei si diferite subansambluri ale sistemului de reglare si siguranta a turbinei;

- cutia intermediara dintre corpurile IP si MP, care contine lagarul 2 - admisie CIP, lagarul axial, lagarul 3 - admisie CIP, lagarul axial, lagarul 3 - admisie CMP, cuplajul intre rotoarele IP si MP, precum si servomotoarele ventilelor de reglare IP si MP;

- cutia lagarelor dintre corpurile MP-JP1, care contine lagarul 4 - esapare CMP, lagarul 5 - esapare CJP1 fata de cuplajul intre rotoarele MP si JP1;

- cutia lagarelor dintre corpurile JP1 si JP2, care contine lagarul 6 - esapare CJP1 spate, lagarul 7 - esapare CJP2 fata si cuplajul intre rotoarele JP1 si JP2;

- cutia din spate care contine lagarul 8 - esapare CJP2 spate si cuplajul rotorului JP2 cu generatorul; semicupla rotorului JP2 este prevazuta cu o coroana dintata pe care actioneaza virorul prin intermediul unor roti dintate.

Cutiile de lagare din fata si intermediara sint fixate pe placa de fundatie a turbinei, cu ajutorul unor pene cilindrice orizontale, iar celelalte cutii sint fixate pe carcasele inferioare ale CJP1 si CJP

2 Dilatarea turbinei

Ca urmare a dilatarilor care intervin in timpul functionarii turbinei, sistemul de fixare a carcaselor trebuie sa permita o glisare libera, care sa evite aparitia tensiunilor. Sistemul de fixare si ghidare a carcaselor este format din mai multe pene si ghidaje, care asigura o dilatare libera in directie longitudinala de la un punct numit punct fix al statoarelor (pct. A din fig. 2) si o dilatare simetrica fata de axa longitudinala.

Punctul fix este determinat cu ajutorul a doua axe materializate prin pene: axa longitudinala si axa transversala.

Pentru a permite dilatarea in cele trei directii a turbinei, s-au adoptat urmatoarele:

Corpurile JP. Carcasele inferioare ale CJP sint asezate prin suporturi (labe) laterale pe placa de baza fixata in fundatia turbinei. Punctul fix al statoarelor (A) este situat in partea din spate a corpului JP1, spre corpul JP Corpul JP2 se dilata de la punctul fix spre generator. Corpul JP1 se dilata incepind de la punctul fix spre fata, antrenind si cutia lagarului dintre CMP si CJP1.

Corpul MP. Carcasa inferioara MP se sprijina pe patru suporturi (labe) situate in apropierea planului de separatie orizontal. Cele doua suporturi din spate se sprijina pe corpul JP1. Legatura intre CJP1 si CMP se realizeaza prin intermediul bolturilor (poz.4 din fig. 10 a), care fixeaza longitudinal cele doua corpuri. Dilatarea transversala se realizeaza pe penele inclinate poz. 5 din fig.3.a, 3.b.

Pentru preluarea momentului torsional care apare in functiune este prevazut un sistem elastic de rezemare cu un arc - disc (fig.3.c).

In partea din fata corpul MP se reazama prin cele doua suporturi pe cutia intermediara a lagarelor dintre CIP si CMP. Cutia este fixa, iar legatura intre corpul MP si cutie este libera, astfel incit in timpul dilatarii corpul MP gliseaza fata de cutia lagarelor. Suporturile de legatura sint cu articulatii sferice si pene inclinate, montate astfel incit la dilatarea orizontala a corpului combinata cu dilatarea verticala a suporturilor, pozitia planului de separatie orizontala ramine neschimbata. Aceasta masura de precautie este utila mai ales pentru partile calde ale turbinei, unde dilatarile sint mai mari, asigurindu-se astfel mentinerea in limite de siguranta a jocurilor radiale intre rotorul si statorul turbinei.

Alinierea corpului MP in raport cu linia axelor (lagare) este asigurata prin penele verticale de tipul celor din fig.4. Dispozitia penelor verticale este data in fig.

Corpul IP. Carcasa inferioara IP se sprijina de asemenea prin patru suporturi (labe) situate in apropierea planului de separatie orizontal: cele doua suporturi dinspre partea de admisie in CIP (fig.5) se sprijina pe cutia intermediara a lagarelor dintre CIP si CMP iar cele doua suporturi de la partea de esapare a
CIP ( fig.6) se sprijina pe cutia din fata. Suporturile sint de tipul cu articulatii sferice si pene inclinate, ceea ce permite mentinerea pozitiei neschimbate a planului de separatie orizontal in timpul dilatarii turbinei.

Corpul IP este legat cu corpul MP la nivelul planului de separatie prin doua biele longitudinale paralele (poz.B1 in fig.7), care trec prin cutia intermediara, astfel incit deplasarea longitudinala a corpului MP este transmisa corpului IP. Corpul IP se deplaseaza liber fata de cutia lagarului din fata, care este fixa.

Penele verticale plasate la fiecare extremitate a corpului IP (fig.2) asigura alinierea corpului in raport cu lagarele.

Originea dilatarilor longitudinale ale carcaselor este punctul fix din corpul JP1, determinat prin penele orizontale transversale.

Locasurile tuturor penelor sint prevazute cu un joc longitudinal suficent pentru a permite deplasarile libere ale corpurilor in timpul dilatarii. Marimile acestor deplasari sint date in fig.2 si valorile lor cresc de la punctul fix spre lagarul din fata.

Originea dilatarilor rotoarelor este determinata de lagarul axial situat in cutia intermediara. Lagarul axial este legat cu doua biele (poz.B2 in fig.7) de corpul IP. Astfel lagarul axial este mobil in directie longitudinala, deplasindu-se odata cu corpul IP-MP. In acest fel dilatarile relative intre rotoare si carcasele IP si MP sint redue la maximum.

Toate suprafetele in contact cu fiecare sint gresate la montaj cu bisulfura de molibden.

Dilatarea turbinei in momentul cresterii temperaturii se efectueaza dupa cum urmeaza:

Transversal: toate corpurile se dilata spe stinga si spre dreapta incepind de la planul vertical care trece prin axa de rotatie a turbinei. Pentru corpurile IP si MP acest plan este diferit de penele verticale situate intre corpuri si cutiile lagarelor adiacente. Pentru corpurile JP1, JP2 acest plan este difinit de penele longitudinale situate pe axa turbinei la nivelul placii de baza (fig.2).

Vertical: corpurile IP si MP care se sprijina prin intermediul suporturilor cu pene inclinate se dilata in sus si in jos incepind de la planurile orizontale de separatie, corpurile JP1, JP2 se dilata in sus si in jos incepind de la planul de fixare pe placa de baza. Corpurile JP functioneaza la o temperatura joasa, producindu-se prin urmare dilatari mici.

Longitudinal: partea turbinei dinspre admisie se dilata incepind din planul care trece prin punctul fix al corpului JP1 spre cutia lagarului din fata CIP. Corpul MP se dilata antrenind prin intermediul bielelor corpul IP, care la rindul sau antreneaza lagarul axial. Dilatarea corpului IP se face liber incepind de la planul sau de imbinare cu bielele.

Rotoarele turbinei se dilata in sensuri opuse incepind de la planul vertical care trece prin inelul lagarului axial (fig.9): rotorul IP se dilata spre fata iar rotoarele MP, JP1, JP2 spre spate (spre generator). Deoarece lagarul axial urmeaza deplasarile corpurilor IP si MP, din punctul de vedere al dilatarilor relative rotoare - carcasa totul se petrece ca si cind dilatarea incepe de la planul care trece prin inelul lagarului axial. Amplasarea lagarului axial in vecinatatea admisiei in corpurile IP si MP este deosebit de favorabila pentru mentinerea unor jocuri axiale reduse in aceasta parte a turbinei, cu urmari importante asupra randamentului turbinei. Jocurile axiale cele mai mari intre rotor si stator sint la partea de joasa presiune, unde influenta lor asupra randamentului turbinei este mult mai putin importanta.

In vederea asigurarii unor valori judicioase ale dilatarilor relative in regim stabil si regim tranzitoriu, masele carcaselor si ale rotoarelor turbinei sint convenabil echilibrate.

3 Corpul de inalta presiune (CIP)

Corpul IP al turbinei este de tipul cu carcasa dubla; carcasele interioara si exterioara au un singur plan de separatie orizontal, care trece prin axa turbinei. Corpul IP este astfel conceput incit deformatiile geometrice datorate dilatarilor termice nu conduc la atingeri intre partile fixe si mobile. In vederea asigurarii uniformitatilor dilatarilor si a reducerii tensiunilor termice, s-a respectat in general simetria carcaselor si a organelor interioare fata de planul orizontal si planul vertical care trece prin axa turbinei. Ansamblarea carcaselor se face la nivelul planului de separatie orizontal cu ajutorul prezoanelor.

Carcasele IP

Carcasa exterioara IP este turnata din otel aliat cu CrMo, fiind prevazuta cu urmatoarele orrificii:

- orificiile pentru trecerea difuzoarelor de admisie a aburului IP, in numar de patru, doua dispuse la partea superioara si doua la partea inferioara a carcasei;

- doua orificii pentru esaparea aburului destins in CIP, situate in partea inferioara a carcasei, de o parte si alta a axei de simetrie;

- orificiile de racordare a camerelor etansarilor de capat;

- orificiile pentru drenajele corpului IP.

La iesirea rotorului din carcasa la cele doua capete sint prevazute etansari cu labirinti montati pe suporturi elastice.

Carcasa interioara IP este turnata din otel aliat cu CrMoV. Ea este legata de carcasa exterioara prin pene de ghidaj, care permit dilatarea sa libera in toate directiile fara deplasarea relativa a planului orizontal de separatie, planului vertical axial, planului vertical transvesal. Aceste trei planuri sint definite prin urmatoarele elemente:

-Planul orizontal este definit de 4 suporturi orizontale ale carcasei interioare superioare si locasurile de asezare din planul de separatie al carcasei exterioare inferioare.

Pentru preluarea efortului de rasucire carcasa interioara inferioara este prevazuta cu 4 suporturi in contact cu planul orizontal de separatie al carcasei exterioare superioare.

Suprafetele portante si glisante ale acestor suporturi sint protejate cu placi din otel aliat cu

13 % Cr.

- Planul vertical axial este definit de cele patru pene cu ghidaj longitudinal in planul vertical, doua in partea de admisie si doua in partea de esapare.

- Planul vertical transversal este stabilit cu pene laterale in vecinatatea conductelor de admisie a aburului.

In partea dinspre admisie, carcasa interna este prevazuta cu o etansare cu labirinti, care are rolul de a reduce la minimum scaparile de abur datorate diferentei de presiune dintre prima treapta si esaparea corpului IP. Fixarea carcasei de etansare cu labirinti in carcasa interioara se realizeaza cu ajutorul a doua pene, suporturi duble in planul de separatie si suprafata portanta axiala care preia efortul datorat diferentei de presiune.

Admisia aburului IP se efectueaza prin patru sectoare de admisie: AN1, AN2, SA1, SA2 (fig.9). Sectoarele de tor cu ajutaje sint fixate in 4 portajutaje, fiecare sector avind cite 15 ajutaje. Fiecare portajutaj turnat din otel cu CrMoVeste fixat de carcasa interioara, la trecerea prin orificiile de admisie. Partea cilindrica a portajutajului se introduce in interiorul carcasei si se reazama de suprafata interioara a acestuia prin intermediul unui guler (fig.10). Portajutajul este fixat cu ajutorul piulitei poz.5 din fig.16, care se sprijina pe suprafata exterioara a carcasei interioare. Gulerul si piulita realizeaza prin stringere pe cele doua suprafete ale carcasei, suspendarea portajutajului.

Solutia adoptata de a suspenda fiecare portajutaj si de a asigura astfel posibilitatea de dilatare a sa in toate directiile, are avantajul mare de a reduce deformatiile excesive si solicitarile care pot aparea ca urmare a acestui fapt. Dilatarea sectoarelor de tor in sens transversal este ghidata prin pene. Pozitia planului transversal de la care incep sa se produca dilatarile portajutajelor este definita de o pana fixata pe fiecare sector de tor si care este ghidata intr-un sant din carcasa interioara. Admisia aburului la fiecare portajutaj se face printr-un difuzor poz.6 fig.10 care traverseaza carcasa exterioara si culiseaza in interiorul partii cilindrice a portajutajului. Etansarea la trecerea difuzorului prin portajutaj se realizeaza cu inele de etansare, (segmenti). Difuzorul face parte integranta din ventilul de reglare IP, care se fixeaza cu prezoane pe carcasa exterioara IP.

Ajutajele de admisie a aburului sint executate prin turnarea de precizie din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat. Blocurile de ajutaje sint montate unul dupa altul in canalele executate in acest scop in portajutaje. Etanseitatea este asigurata la fiecare extremitate de sector prin sudura. Eforturile datorate presiunii si cuplului de rotire sint preluate de un stift.

Diafragmele IP

Diafragmele IP sint formate din doua piese (jumatati) imbinate in planul orizontal de separatie. Fiecare jumatate este formata din urmatoarele parti asamblate prin sudura:

- o semicoroana exterioara

- o semicoroana de palete fixe (ajutaje)

- o semicoroana interioara

Cele doua semicoroane exterioara si interioara sint executate din otel forjat. Calitatea otelului difera functie de conditiile tehnice in care functioneaza diafragmele:

- diafragmele treptelor 2 - 6 care functioneaza la o temperatura ridicata sint executate din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat;

- diafragmele treptelor urmatoare sint executate din otel cu CrMo.

Paletele fixe sint executate din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat la diafragmele 9 - 11. Paletele fixe sint executate prin turnare de precizie in grupe de cite 2 pina la 4 buc. formind blocuri de palete directoare, care sint fixate intre cele doua semicoroane prin sudura.

Toate diafragmele sint montate in carcasa interioara IP cu posibilitate de dilatare libera.

Rotor IP

Rotorul IP este de tip monobloc, forjat din otel aliat cu CrMoV. Incepind din partea cutiei lagarului din fata , rotorul IP cuprinde in ordine urmatoarele:

- o roata dintata fretata pentru antrenarea pompei principale de ulei si a arborelui secundar;

- 11 discuri executate la forjare;

- inelul lagarului axial;

- semicupla cuplajului rigid IP - MP.

Pentru egalizarea presiunilor de o parte si de alta a discurilor, in vederea reducerii impingerilor axiale, discurile sint gaurite.

Paletele rotorice sint frezate din bare laminate.

Fixarea paletelor pe periferia discurilor se realizeaza prin prinderi tip furca cu doua linii concentrice de nituri. Prinderea este tripla la primul disc (fig.11) si simpla la discurile urmatoare (fig.12).

La periferie, fiecare paleta este prevazuta cu un talon realizat prin frezare: taloanele sint prinse la capete si rasucite spre exterior dupa montaj, in asa fel incit acopera canalul de trecere a aburului cu o banda continua de metal. In partea de intrare a aburului banda circulara care delimiteaza paletajul rotoric este executata cu marginile taiate oblic, ceea ce permite reducerea jocurilor axiale fara a fi pericol de deteriorare a paletelor in caz de contact. Suplimentar, banda exterioara a discurilor 2-11 este executata astfel incit combinata cu doua lamele fixe formeaza un labirint cu un joc radial redus (fig.12). Aceasta permite reducerea pierderilor interne de abur de la o treapta la alta, ceea ce conduce la cresterea randamentului intern al turbinei.

4 Corpul de medie presiune (CMP

Corpul MP este conceput in baza acelorasi principii costructive adoptate la corpul IP, in scopul atenuarii efectelor daunatoare ale dilatarilor termice in regimurile tranzitorii. In partea dinspre admisie corpul MP este prevazut cu carcase duble; carcasa interioara ocupa primele 7 trepte si protejeaza carcasa exterioara de temperaturile ridicate.

Carcasele MP (fig.13)

Carcasele corpului MP sint construite din cite doua parti, asamblate la planul orizontal de separatie. Constructia carcaselor MP urmeaza aceleasi principii ca la carcasele IP, permitind dilatarea libera in toate directiile cu pastrarea pozitiei axei turbinei.

Carcasa exterioara MP este turnata din otel aliat cu CrMo, fiind prevazuta cu urmatoarele orificii:

- patru orificii pentru trecerea difuzoarelor de admisie a aburului MP, doua dispuse la partea superioara si doua la partea inferioara a carcasei, simetric fata de planul vertical si planul orizontal care trece prin axa turbinei;

- orificii pentru prizele 4, 5 si 6 dispuse diametral opus la partea superioara si inferioara a carcasei;

- patru orificii de etansare a aburului destins in CMP, orientate orizontal, doua pe partea stinga si doua pe partea dreapta a turbinei; la acestea se racordeaza conductele de legatura cu corpurile JP si prelevarile prizei 3;

- orificii de racordare a camerelor etansarilor de capat.

Forma carcasei la etansare este special profilata in vederea evitarii pierderilor de energie cinetica si a obtinerii unei distributii cit mai uniforme a vitezelor aburului.

La iesirea rotorului din carcasa exterioara la cele doua capete sint prevazute etansari cu labirinti, montati pe suporturi elastice. In partea dinspre admisie, care functioneaza la temperaturi ridicate, carcasele cu labirinti sint montate liber pentru dilatare; acest lucru nu este justificabil in partea de esapare, unde temperatura aburului este redusa.

Carcasa interioara MP este turnata din otel aliat cu CrMoV. Solutia constructiva adoptata este similara cu a carcasei interioare IP. Carcasa interioara este legata cu carcasa exterioara printr-un sistem care cuprinde suporturi portante, pene si suprafete de rezemare care asigura dilatarea libera in toate directiile.

In partea dinspre admisie, carcasa interioara este prevazuta cu o etansare de labirinti, care are rolul de a diminua scaparile de abur datorate diferentei de presiune dintre prima treapta MP si esaparea corpului MP. Fixarea casetei de etansare in carcasa interioara permite dilatarea sa libera.

Spre deosebire de corpul IP admisia in corpul MP este totala si nu se mai realizeaza prin sectoare de ajutaje independente. Torul de admisie face corp comun cu carcasa interioara. Admisia aburului se face prin intermediul difuzoarelor de la ventilele de reglare MP; aceste difuzoare culiseaza in interiorul partii cilindrice a torului, iar etansarea se realizeaza cu segmenti.

Ajutajele de admisie sint turnate prin precizie din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat si sint ansamblate prin sudura formind doua semicoroane. Acestea se introduc in santurile special prevazute in carcasa interioara si se fixeaza cu pene.

Carcasa interioara MP are doua orificii, unul la partea superioara si unul la partea inferioara, pentru trecerea conductelor prizei 6, aceste conducte sint fixate in carcasa exterioara si libere pentru dilatare in carcasa interioara, etansarea fiind realizata cu segmenti.

Diafragmele MP

Toate diafragmele corpului MP sint executate din otel. Paletele fixe ale diafragmelor de la treptele 2 - 9 sint confectionate din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat, iar paletele fixe ale diafragmelor de la treptele 10 - 13 sint confectionate din otel cu 13 % Cr.

Conceptia primelor 12 diafragme ale corpului MP este identica cu cea utilizata la corpul IP: blocurile de palete fixe turnate de pecizie sint fixate prin sudura la cele doua semicoroane forjate. Coroanele diafragmelor treptelor 2 - 3 sint executate din otel aliat cu CrMoV, cele ale treptelor 4 - 9 din otel slab aliat, iar cele ale treptelor 10 - 12 din otel carbon.

Ultima diafragma - cea a treptei 13 este de o costructie speciala : semicoroanele sint turnate din otel carbon, iar paletele fixe confectionate din otel aliat cu 13 % Cr sint inglobate la turnare.

Diafragmele CMP sint montate dupa cum urmeaza:

- in carcasa interioara - diafragmele treptelor 2 - 7;

- intr-o portdiafragma - diafragmele treptelor 8 - 11;

- intr-o alta portdiafragma - diafragmele treptelor 12 - 13.

Diafragmele si portdiafragmele au asigurata posibilitatea de dilatare libera.

Rotor MP

Rotorul MP este de tip monobloc, forjat din otel aliat cu CrMoV si cuprinde incepind de la partea de admisie urmatoarele:

- semicupla cuplajului rigid IP - MP;

- discul de echilibrare axiala;

- 13 discuri executate prin forjare;

- semicupla cuplajului rigid MP - JP1.

Pentru egalizarea presiunilor statice de o parte si de alta a discurilor , in vederea reducerii impingerilor axiale , discurile sint gaurite.

Rotorul MP lucreaza in aceleasi conditii de temperatura ca si rotorul IP. Ca urmare a faptului ca rotorul de MP este mai greu decit cel de IP, apar dificultati mai mari in exploatare, legate mai ales de incalzirea rotorului la pornire.

Paletele rotorice sint frezate din bare laminate. Paletele treptelor 1 - 10 sint confectionate din otel aliat cu 13 % Cr stabilizat, iar paletele treptelor 11 - 13 din otel aliat cu 13 % Cr.

Paletele au la periferie cite un talon; taloanele se prind unul de altul formind un inel. Acest inel este astfel profilat incit combinat cu lamelele fixe formeaza un labirint care reduce pierderile de abur de la o treapta la alta (fig.14).

Fixarea paletelor pe periferia discurilor se face prin prinderi tip furca cu doua linii concentrice de nituri. Prinderea in furca este cu 4 picioare la discul 1, cu 3 picioare la discurile 2,3,13 si cu 2 picioare la celelalte discuri.

5 Corpurile de joasa presiune (CJP)

Cele doua corpuri de joasa presiune sint identice si au fiecare cite doua fluxuri simetrice si opuse. Aburul destins in corpul de MP intra in fiecare corp JP prin cite doua conducte amplasate de o parte si de alta a turbinei.

Esaparea aburului din corpurile JP se face intr-o singura camera care se racordeaza la condensator.

Carcasele JP

Carcasele JP1 si JP2 sint executate din tabla de otel moale, ansamblarea fiind facuta prin sudura. La interior, carcasele sint prevazute cu intarituri. Fiecare corp de joasa presiune are cite doua carcase : una interioara si alta exterioara.

Carcasa exterioara se compune din trei parti:

- o parte superioara unica;

- doua parti inferioare simetrice, planul de simetrie fiind planul vertical transversal care trece prin axa conductelor de admisie a aburului; ansamblarea acestor doua parti se face cu buloane.

La iesirea rotorului din carcasa sint prevazute etansari cu labirinti montati pe suporturi elastice.

Carcasa exterioara este legata la condensator prin sudura.

La esapare, carcasa este prevazuta cu table directoare pentru reducerea pierderilor de energie cinetica si obtinerea unei distributii a vitezelor aburului cit mai uniforma.

La partea superioara a carcasei exterioare sint montate dispozitive de protectie cu membrane, care se sparg in cazul cresterii anormale a presiunii in condensator.

Pentru racirea carcaselor de joasa presiune in cazul unei incalziri excesive (la pornirea turbinei) este prevazuta o instalatie de stropire cu condensat de baza.

Carcasa interioara este construita din doua bucati ansamblate in planul orizontal. Carcasa interioara este astfel montata incit se poate dilata liber in carcasa exterioara. In carcasa interioara sint montate diafragmele celor doua fluxuri.

Ajutaje si diafragme JP

Admisia aburului in treptele 1 si 1 bis se efectueaza traversind ajutajele dispuse in doua coroane distribuitoare simetrice, amplasate in centrul carcasei interioare. Ajutajele sint formate din blocuri de palete executate din otel aliat cu 13 % Cr.

Celelalte cinci diafragme sint executate din otel carbon, iar paletele din otel aliat cu 13% Cr. La diafragma 2 paletele turnate de precizie sint ansamblate prin sudura cu coroanele forjate. Celelalte diafragme sint executate prin turnare, iar paletele sint profilate din tabla si inglobate in coroane la turnare.

Diafragmele 2, 4, 6 se pot dilata liber in locasurile lor din carcasa interioara. Diafragmele 3 si 5 sint montate in diafragmele 4 si respectiv 6, care joaca rol de portdiafragma.

Coroanele exterioare ale ultimelor doua diafragme sint prevazute cu cavitati circulare in forma de tor, pentru colectarea si evacuarea spre esapare a apei condensate din aburul umed.

Rotoarele JP

Cele doua rotoare de JP sint aproximativ identice.

Rotoarele sint executate prin forjare si cuprind urmatoarele:

- la fiecare capat al rotorului se afla cite o semicupla pentru cuplajul cu rotorul vecin;

- discurile celor doua fluxuri (2 x 6 discuri) executate la forjarea rotorului.

La rotorul JP2, pe periferia semicuplei cu rotorul generatorului, este executata o coroana dintata care angreneaza cu ansamblul virorului.

Cele doua fluxuri ale fiecarui corp de JP fiind opuse si simetrice, impingerile axiale rezultate sint nule. Din acest motiv discurile rotoarelor JP nu au gauri pentru egalizarea presiunii.

Paletele rotorice sint executate din otel aliat cu 13 % Cr, prin frezare sau rabotare din bare laminate pentru treptele 1, 2,3 si din piese matritate pentru treptele 4,5,6.

Fixarea paletelor pe discuri se face prin prinderi tip furca, al caror numar de picioare creste odata cu cresterea fortei centrifuge:

- discul 1 : furca simpla cu 2 rinduri de nituri;

- discurile 2 si 3 : furca dubla cu 2 rinduri de nituri;

- discurile 4 si 5 : furca tripla cu 3 rinduri de nituri;

- discul 6 : furca cu 5 picioare cu 3 rinduri de nituri.

Primele doua trepte ale rotorului JP sint prevazute cu palete cu talon, a caror imbinare formeaza un inel. Extremitatile paletelor ultimelor patru trepte sint libere.

In vederea atenuarii vibratiilor paletelor lungi ale treptelor 4, 5 si 6, fiecare paleta este prevazuta la cca. 2/3 din inaltimea sa cu cite o gaura prin care trece o sirma de rigidizare (solidarizare) din otel.

In acelasi scop, fiecare paleta a treptei 6 este prevazuta, in apropierea extremitatii sale, cu o gaura prin care se monteaza resorturi de amortizare. Forma acestor resorturi permite ca in timpul rotatiei, datorita fortei centrifuge, sa se realizeze o legatura continua a paletajului (fig.15).

Bordul de atac al paletelor 6 a carui parte superioara este expusa in special la eroziuni, este protejat cu o placa de stelit fixata prin sudura.

6. Ventile de inchidere rapida (VIR) si ventile de reglare (VR)

Ventilele de inchidere rapida de inalta presiune (VIR-IP) in numar de patru si ventilele de inchidere rapida de medie presiune (VIR- MP) in numar de doua sint amplasate simetric in raport cu axa turbinei si cit mai aproape de CIP, respectiv CMP, pentru reducerea volumului de abur ramas in conducte la declansarea turbinei. Ventilele de inchidere rapida sint de tipul "tot sau nimic" si sint actionate de servomotoare cu ulei.

Cele patru ventile de reglare IP si cele patru ventile de reglare MP sint amplasate direct pe corpurile respective, simetric, doua la partea superioara si doua la partea inferioara.

6.1 Ventilele de inchidere rapida de inalta presiune (VIR-IP) - fig.16

Pozitia de montaj si functionare a VIR-IP este verticala, VIR-IP sint amplasate sub corpul IP al turbinei, la cota + 6 m.

In vederea reducerii efortului de deschidere, VIR-IP este prevazut cu supapa pilot.

Actionarea VIR se face cu un servomotor cu ulei.

VIR-IP este mentinut in pozitie inchisa de resortul servomotorului si presiunea aburului.

In corpul ventilului poz.1 este fixat scaunul poz.2 prin intermediul piulitei poz.3 care se blocheaza cu surubul poz.4. In capul tijei poz.23 este executata supapa pilot, care inchide pe scaunul sau poz.6 montat in interiorul conului poz.5. Conul poz.5 asigura inchiderea aburului prin contact pe suprafata de etansare cu scaunul poz. Conul este fixat in capul tijei VIR-IP cu ajutorul piulitei speciale poz.7. Capacul VIR poz.9 se fixeaza la corpul VIR poz.1 prins cu ajutorul prezoanelor poz.10 si a piulitelor 11.

Pe capacul VIR este montata piesa intermediara poz.12 pentru prinderea servomotorului de actionare poz.18. Cuplarea intre tija VIR si tija servomotorului poz.17 se face cu ajutorul mansonului poz. 14 cu capac poz.15. Pe mansonul 14 este fixat cu ajutorul unui surub indicatorul de pozitie 16.

In partea interioara a capacului VIR este montata sita de abur poz.19, fixata cu ajutorul stiftului 20. Sita este confectionata din tabla de otel inoxidabil cu gauri f 2,5 inalta si sudata pe generatoare.

Rolul sitei este de a retine impuritatile provenite din conducte. La prima pornire a turbinei peste sita din tabla se monteaza si o sita fina, care in exploatare normala se poate scoate pentru reducerea pierderilor de presiune.

Pentru evitarea rotirii conului de inchidere poz.5 in fluxul de abur, pe suprafata exterioara a conului sint prevazute canale care se intrepatrund cu umerii executati in capacul VIR. Pentru acelasi lucru, tija poz.8 este prevazuta cu doua canale frezate care culiseaza pe umerii piulitei 7. Particularitatea constructiva a acestui ventil este existenta unor bucse fretate pe tija VIR, care culiseaza in bucsele de ghidare din capacul VIR. In pozitia complet deschisa a VIR scaparile de abur pe linga tija sint inchise prin contactul intre tija si bucsa 22, iar in pozitia complet inchisa a VIR prin contactul intre bucsa de pe tija si bucsa 21.

Eventualele scapari de abur la trecerea tijei prin capac sint colectate prin conducta poz.23 si conduse la condensatorul aburului de etansari.

Cursa ventilului de inchidere rapida este de 54 mm, iar cursa supapei pilot de 7 mm.

6.2 Ventile de inchidere rapida de medie presiune (VIR-MP) fig.17

Pozitia de montaj si functionare a VIR-MP este orizontala. VIR-MP sint amplasate la cota + 10m in apropierea corpului MP al turbinei.

Pentru reducerea efortului de deschidere, VIR-MPeste prevazut cu supapa pilot. Actionarea VIR-MP se face cu un servomotor cu ulei. VIR-MP este mentinut in pozitie inchisa de resorturile servomotorului.

Scaunul ventilului poz.2 este fretat in corpul ventilului poz.1 si asigurat din exterior cu stiftul poz.3, care la rindul sau se fixeaza cu surubul 4, sudat etans la exteriorul corpului VIR.

Conul poz.5 asigura inchiderea aburului prin contact pe suprafata de etansare cu scaunul poz.

Conul 5 este introdus liber pe tija ventilului poz. 6.

In cazul conului este fixata bucsa de ghidare poz. 14 cu ajutorul unor suruburi poz 13. Umerii bucsei 14 ghideaza in canalele special frezate in bucsa 12, care la rindul sau este fixata la corpul VIR cu ajutorul capacului poz.9.

Prinderea capacului la corpul VIR se face prin intermediul prezoanelor poz.10 si piulitele poz.11.

In capul tijei poz. 6 este fixata cu ajutorul unor suruburi supapa pilot poz.7 care inchide pe suprafata interioara a conului poz.5.

Pe corpul VIR este montata piesa intermediara poz.17 de legatura cu servomotorul de actionare. Cuplarea intre tija ventilului si tija servomotorului se face cu ajutorul mansonului poz.18 si piulita capac 19. Pe mansonul 18 este fixat cu ajutorul unui surub indicatorul de pozitie 24.

In interiorul corpului VIR este montata sita de abur poz.15, fixata de bucsa interioara 12 cu ajutorul stiftului poz.9.

Sita are acelasi rol si constructie identica cu sita de la VIR-IP.

Pe flansa superioara a corpului VIR-MP este montata conducta de racord 20 la VR-MP superior, prin intermediul prezoanelor 22 si piulitelor 21. Racordarea conductei de abur la VR-MP inferior se face prin sudura.

Se remarca si la acest ventil existenta bucselor fretate pe tija care culiseaza in bucsele de ghidare din corp.

Scaparile de abur pe linga tija ventilului sint colectate prin conducta poz.23 si conduse la condensatorul aburului de etansari.

Cursa ventilului de inchidere rapida este de 150 mm, iar cursa supapei pilot de 16 mm.

6.3. Ventilele de reglare de inalta presiune (VR-IP) fig.18

Pozitia de montaj si functionare a VR-IP este verticala, doua fiind montate pe carcasa superioara CIP si doua pe carcasa inferioara CIP. Din punct de vedere constructiv, ventilele de reglare IP sint asemanatoare.

Corpul ventilului de reglaj poz.5 este fixat pe carcasa exterioara CIP poz.2 cu ajutorul prezoanelor 8 si piulitelor 9. Racordarea ventilului de reglare cu sectorul de ajutaje de admisie 3 se face prin intermediul difuzorului 6, etansat cu segmentii 7. Sectorul de ajutaje este fixat de carcasa interioara prin piulite poz.4.

In corpul

VR poz.5 este fretat scaunul poz.10 si blocat cu stiftul poz.11. Difuzorul poz.6 este blocat in corpul ventilului de reglaj cu ajutorul stiftului poz.1

Capacul VR poz.13 este fixat de corpul VR prin prezoanele 14 si piulitele 15. Coloana actionarii VR poz.16 este fixata de capacul VR cu ajutorul suruburilor poz.17 si piulitelor poz.18.

Supapa de inchidere este executata in capul tijei poz.19. Scaparile de abur pe linga tija ventilului sint reduse ca urmare a unui sistem de etansare cu inele poz.20. Scaparile de abur din prima camera de colectare sint conduse in colectorul de abur labirinti (1,02 ata / 1,0006 bar abs.) prin intermediul conductei poz.21. Scaparile de abur din cea de a doua camera sint conduse la condensatorul de abur etansari prin intermediul conductei poz.2

Ventilele de reglare IP sint mentinute in pozitia inchisa cu ajutorul resorturilor din coloanele de actionare.

Deschiderea unui ventil se face ca urmare a actionarii camei de pe axul cu came asupra pirghiei de actionare, care dezvolta o forta antagonista fortei de inchidere datorata resorturilor.

6.4 Ventilele de reglare de medie presiune (VR-MP) fig.19

Pozitia de montaj si functionare a VR-MP este verticala, doua fiind montate pe carcasa superioara CMP si doua pe carcasa inferioara CMP. Din punct de vedere constructiv ventilele de reglare MP sint asemanatoare.

In corpul ventilului poz.5 este fretat scaunul poz.6 si blocat cu stiftul 7 asigurat contra iesirii cu dopul filetat 8. Racordarea VR cu carcasa interioara 2 se face prin difuzorul poz.3 care se asigura cu surubul cu dop 9. Etansarea la trecerea difuzorului in carcasa interioara se face cu ajutorul segmentilor poz.4.

Corpul VR este fixat pe carcasa exterioara 1 prin intermediul prezoanelor poz.10 si a piulutelor 11, etansarea fiind asigurata cu garnitura 1

Corpul VR poz.13 este fixat la corpul poz.5 prin prezoanele poz.14 si piulitele poz.15.

Conul VR poz. 17 este executat ca piesa separata si fixat in corpul tijei poz.16 prin infiletare si asigurat contra desfacerii cu stiftul 18. Conul VR se ghideaza cu umerii sai in canalele speciale ale capacului. Pe exteriorul conului VR sint montati segmentii 19 care culiseaza in bucsa 20.

Scaparile de abur pe linga tija VR sint conduse din camera de colectare prin intermediul conductei poz.21 la condensatorul aburului de etansari.

Ventilele de reglare MP sint mentinute in pozitia inchisa cu ajutorul resorturilor din coloanele de actionare. Deschiderea ventilelor superioare se face ca urmare a actionarii camelor de pe axul cu came asupra pirghiilor de actionare. Deschiderea ventilelor inferioare se realizeaza prin comanda hidraulica cu ulei la atingerea pozitiei complet deschis a ventilelor superioare.

7 Lagare si cuplaje

Lagarele turbinei sprijina rotorul, fixindu-i pozitia in directie radiala si axiala. Lagarele radiale preiau greutatea rotorului si fortele dezechilibrate. Deoarece toate cuplajele turbinei sint de tipul rigid, s-a prevazut un singur lagar axial care sa preia impingerea axiala datorata destinderii si frecarii aburului. Lagarul axial este montat in partea de admisie a aburului in turbina, ceea ce are drept urmare reducerea jocurilor in labirintii terminali de inalta presiune si reducerea astfel a lungimii agregatului.

7.1 Lagare radiale

Lagarele radiale sint lagare de alunecare de tip cilindric, cu cuzineti cu doua pene de ulei. Cuzinetii sint executati din doua jumatati (poz.1 si 2 din fig.20), asamblate in plan orizontal. Cuzinetii sint captusiti la interior cu aliaj (compozitie) antifrictiune poz.3 fig.20.

Introducerea uleiului de ungere in lagar se face pe la ambele capete ale diametrului orizontal.

Cuzinetul se sprijina pe batiul lagarului prin intermediul sabotilor poz.5; in vederea centrarii rotoarelor turbinei, sub saboti se introduc adaosuri din tabla de otel. Pentru a impedica rotirea cuzinetului ca urmare a frecarilor cu arborele s-a prevazut un opritor poz.4.

Pentru masurarea temperaturii compozitiei sint prevazute doua termocupluri poz.6.

In vederea reducerii cuplului de pornire pentru a usura functionarea virorului, toti cuzinetii sint prevazuti cu un dispozitiv de ridicare a rotoarelor cu presiune cu ulei. In jumatatea inferioara a fiecarui cuzinet este prevazut un orificiu (7) care permite admisia uleiului injectat la o presiune de cca. 140 bar cu ajutorul unor pompe volumetrice. Aceasta presiune mare exercitata pe suprafata de contact ridica usor rotorul, ceea ce favorizeaza formarea filmului de ulei si diminueaza coeficentul de frecare la pornirea virorului.

7.2 Lagarul axial (fig. 21)

Lagarul axial este de tipul cu dublu efect cu segmenti autoorientabili (Kingsbury).

Pe rotorul IP este prevazut un inel (disc) 1, care se roteste intre segmentii 2, cu un joc longitudinal de 0,5 - 0,8 mm. Segmentii sint captusiti cu compozitie antifrictiune si au o pozitie inclinata fata de discul axial astfel incit jocul sa scada in sensul rotirii arborelui. Cutia lagarului axial este confectionata din doua jumatati (3 si 4) si fixata de statorul turbinei.

Prin invirtirea discului este alimentat fiecare segment cu ulei proaspat din curentul de ulei care circula printre segmenti. Evacuarea uleiului cald, care a lucrat in lagar, se face pe la partea superioara din camerele 5. Pentru prevenirea supraincarcarii unuia din segmentii lagarului axial, ceea ce poate conduce la cresterea temperaturii si topirea compozitiei acestuia, s-a adoptat un sistem constructiv, care conduce la autoreglarea inclinarii optime a segmentilor. Astfel segmentul activ 2 se sprijina pe partea intermediara 6, rezemata la rindul ei pe piesele 7 cu rol de pirghii cu brate egale ( fig.21.b). Daca segmentul are joc mic, forta asupra lui creste si prin mijlocirea pirghiilor se produce o deplasare a segmentilor vecini, ajungindu-se la o egalizare a jocurilor si a eforturilor preluate de fiecare segment.

7.3 Cuplajele

Toate cuplajele turboagregatului sint de tip rigid, prelucrate cu precizie in vederea realizarii liniei de arbori (centrarea turbinei). Imbinarea semicuplelor se face prin inermediul bolturilor de cuplare.

Pe semicupla rotorului de joasa presiune spre generator este prevazuta dantura de angrenare cu virorul.

Cuplajele impreuna cu lagarele sint inchise in cutii, denumite in continuare cutiile lagarelor.

7.4 Cutia lagarului din fata (IP)

Cutia lagarului din fata este confectionata din tabla de otel sudata si este fixata pe placile inglobate in fundatia de beton. Ea este prevazuta cu un capac care se ansambleaza in plan orizontal. In partea dinspre capul de inalta presiune se gasesc suporturile pentru sprijinul carcasei IP si penele verticale de ghidaj ale corpului IP.

Suprafetele de contact cu suporturile de sprijin ale carcasei , a caror temperatura este mare, sint racite cu ulei distribuit prin conducte din circuitul de ulei de ungere.

In interiorul cutiei lagarului din fata se gasesc urmatoarele:

- lagarul radial nr.1 - esapare CIP;

- pompa principala de ulei;

- alternatorul pilot pentru reglaj;

- traductoarele de vibratii si dilatare relativa pentru rotorul IP;

- sistemul de protectie a turbinei.

Antrenarea elementelor in rotatie se face prin intermediul unui angrenaj montat in capul rotorului IP. Roata dintata fretata pe rotorul IP se roteste cu turatia 3000 rot/min si antreneaza:

- axul pompei principale de ulei la 3042 rot/min, care are la extremitatea sa declansatorul de supraturatie primar;

- arborele secundar la 2538 rot/min, care are la extremitatea sa declansatorul de supraturatie secundar.

Dispozitivele de comanda manuale locale ale declansarii turbinei sint montate lateral, pe o iesire a cutiei lagarului.

7.5 Cutia intermediara (IP-MP)

Cutia lagarelor intermediara din corpul IP si MP este executata din tabla sudata si este fixata pe placile inglobate in fundatie de beton.

Pe aceasta cutie se sprijina extremitatile corpurilor IP si MP prin intermediul sistemului de articulatii sferice si pene inclinate, descris in cap.

La fiecare extremitate in planul vertical care trece prin axa turbinei sint dispuse penele de ghidaj a corpurilor IP si MP.

Cutia intermediara (IP-MP) contine urmatoarele:

- lagarul radial 2 - admisie CIP;

- lagarul axial ;

- cuplajul rotoarelor IP - MP;

- lagarul radial 3 - admisie CMP;

- servomotoarele de actionare a ventilelor de reglare IP si MP;

- traductorul pentru masurarea excentricitatii rotorului (montat pe rotorul MP);

- traductorul pentru masurarea deplasarii axiale a rotorului.

7.6 Cutia intermediara a lagarelor dintre corpurile MP-JP1

Cutia lagarelor dintre MP-JP1 este fixata pe carcasa inferioara de JP1. In interiorul acestei cutii

se gasesc:

- lagarul radial 4 esapare MP;

- cuplajul rotoarelor MP - JP1;

- lagarul radial 5 - esapare JP1 fata;

- traductorul de dilatare relativa a rotorului MP;

- traductorul de vibratii pentru rotorul MP.

Capacele cutiei intermediare MP-JP1 sint construite din mai multe piese asamblate prin buloane, pentru a permite o demontare usoara.

7.7 Cutia intermediara a lagarelor dintre corpurile JP1 si JP2

Cutia lagarelor dintre JP1 si JP2 este fixata pe carcasa inferioara de JP.

In interiorul acestei cutii se gasesc:

- lagarul radial 6 - esapare JP1 spate;

- cuplajul rotoarelor JP1 - JP2;

- lagarul radial 7 - esapare JP2 fata;

- traductorul de vibratii pentru rotorul JP1.

Capacele cutiei intermediare JP1 - JP2 sint construite din mai multe piese asamblate prin buloane, pentru a permite o demontare usoara.

7.8 Cutia lagarului din spate (spre generator)

Aceasta cutie este fixata pe carcasa inferioara JP2 si contine urmatoarele:

- lagarul radial 8 esapare JP2 spate;

- cuplajul intre rotoarele JP2 - generator;

- traductorul de dilatare relativa a rotorului JP2;

- traductorul de vibratii pentru rotorul JP

In interiorul acestei cutii este montat si trenul de roti dintate al virorului, iar electromotorul virorului este montat pe capacul cutiei.

8 Etansari

Etansarile la iesirea rotoarelor turbinei din corpuri si la fiecare diafragma sint asigurate cu labirinti. Santurile labirintilor sint executate direct in rotoare, cu exceptia rotoarelor JP, care sint lise, ca urmare a deplasarilor relative destul de importante. Labirintii sint executati din segmenti de otel, avind santuri circulare interioare in care sint montate lamele din tabla fixate prin stemuirea unor sirme din otel moale.

Segmentii de labirinti sint montati in locasurile portlabirinti sau in diafragme.

Toti labirintii, cu exceptia celor de la ultimile trei diafragme JP sint montati pe suporturi elastice cu arcuri, ceea ce permite o reducere importanta a jocurilor radiale, fara incoveniente pentru siguranta functionarii. Labirintii de la iesirile rotoarelor din carcase sint grupati pentru a realiza destinderea aburului in mai multe trepte de presiune.

Camerele intermediare ale etansarilor sint diferite ca numar functie de diferenta de presiune care trebuie mentinuta si sint racordate la colectoare de abur cu diferite presiuni.

Camerele finale care separa interiorul carcaselor de atmosfera sint legate toate la un colector cu aspiratie a scaparilor de la labirinti, in care se mentine o presiune putin inferioara presiunii atmosferice ( 0,98 ata / 0,9614 bar abs.). Amestecul de aer-abur provenit din aceste camere este trimis la condensatorul aburului de la etansari, unde scaparile de abur de la labirinti se condenseaza , iar aerul este aspirat de un ejector cu abur si trimis in atmosfera. In amonte de camerele finale, fiecare etansare are o camera legata la un colector de abur de joasa presiune (1,03 ata / 1,0104 bar abs.).

In acest colector se mentine o presiune constanta cu ajutorul detentorului-deversor (vezi cap. 8 "Instalatia de abur labirinti").

Etansarea la admisia IP. In functionare normala, aceasta etansare trebuie sa mentina diferenta de presiune dintre prima treapta de destindere (155 ata /152,055 bar abs.) si atmosfera. Patru camere colecteaza scaparile de abur care trec prin aceasta etansare:

- in prima camera presiunea este egala cu cea de la esapare din corpul IP (49,8 ata/ 48,854 bar abs.);

- camera a doua este legata cu priza nr.4 (8,85 ata/ 8,6818 bar abs.);

- camera a treia este legata la colectorul de abur labirinti (1,03 ata/1,0104 bar abs.);

- camera a patra comunica cu colectorul care aspira scaparile de abur de la labirinti (0,98 ata/ 0,9614 bar abs.).

Etansarea la esapare IP. Aceasta etansare mentine diferenta de presiune dintre esaparea CIP (48,8 ata/47,8728 bar abs.) si atmosfera. Etansarea are numai trei compartimente a caror dispozitie este identica cu ordinea ultimelor trei camere ale etansarii de la admisia IP.

Etansarea la admisia MP. Aceasta etansare este similara cu cea de la admisia IP.

- in prima camera presiunea este cea din priza 5 (19 ata/18,639 bar abs.);

- a doua camera este legata cu priza 3 (4,7 ata/4,6107 bar abs.);

- a treia camera este legata la colectorul de abur labirinti (1,03 ata /1,0104 bar abs.);

- ultima camera este legata la colectorul de aspiratie a scaparilor de abur de la labirinti (0,98 ata/0,9614 bar abs.).

Etansarea de la esaparea MP. Aceasta etansare mentine diferenta de presiune dintre esaparea CMP (4,7 bar abs) si atmosfera. Etansarea are trei compartimente de destindere a caror amplasare este identica cu cea de la ultimele trei camere ale etansarii de la admisia MP.

Etansarile corpurilor JP. Cele patru etansari de la iesirile rotoarelor din corpurile JP sint identice. Ele sint alimentate cu abur din colectorul 1,03 ata. Aburul se destinde traversind pachetul de labirinti pe de o parte spre interiorul turbinei (esaparea din corpul JP), iar pe de alta parte spre camera de aspiratie a aburului scapat de la labirinti (0,98 ata/0,9614 bar abs.).

9 Virorul

Pentru pornirea si oprirea turbinei este prevazuta o instalatie de rotire (viror). Rolul virorului este de a evita deformatiile rotorului la pornirea si oprirea turbinei, precum si racirea uniforma a corpurilor dupa opriri. Virorul este montat pe cutia lagarului din spate CJP. El este antrenat de un motor electric in curent alternativ de 30 kW, 1465 rot/min si roteste rotorul turbinei la o turatie de 40 rot/min.

Cuplul motorului electric este transmis prin intermediul unui tren de angrenaje la coroana dintata de pe semicupla rotorului JP

Miscarea de rotatie de la rotorul electromotorului 1 este transmisa prin intermediul rotilor dintate poz. 2 - 3 si 5 la pinionul poz.6 (fig.22), care este montat pe axul 7 al unui brat rabatabil.

Bratul rabatabil este actionat de un servomotor hidraulic de cuplare si decuplare, prin intermediul boltului poz.13 si a pirghiilor poz.14.

Pinionul poz.6 ajunge dupa cuplare in pozitie de angrenare cu coroana dintata 8 de pe semicupla rotorului JP

Sevomotorul hidraulic cu piston al virorului este actionat cu ulei din circuitul de ulei de ungere.

Uleiul necesar pentru cuplarea servomotorului este admis printr-o vana cu actionare electromagnetica. Presiunea uleiului actioneaza pe suprafata de deschidere a supapei de zavorire 9. Daca presiunea uleiului este suficenta (mai mare de 1 ata /0,981 bar abs.), pistonul 9 se deplaseaza comprimind arcul poz.10 si deblocheaza astfel pistonul servomotorului poz.11. Prin deplasarea sa, pistonul poz.9 inchide scurgerea uleiului de deasupra pistonului 11 si admite ulei de ungere deasupra acestui piston. Sub actiunea presiunii uleiului de ungere, pistonul 11 se deplaseaza in jos, comprimind arcul 1

Prin intermediul boltului 13, pistonul actioneaza pirghia basculanta 14 si apropie pinionul 6 in pozitia de angrenare cu coroana dintata 8.

Pentru asigurarea angrenarii perfecte a dintilor rotilor poz. 6 si 8 este prevazut un dispozitiv de rotire cu "roata libera ". In cazul pozitiei relative nefavorabile a dintilor acest dispozitiv (17) imprima trenului de angrenaje o miscare lenta de rotatie prin intermediul axului 4.

In acest fel pozitia relativa a dintilor se modifica progresiv, ceea ce asigura fara dificultate intrarea dintilor pinionului 6 si in golurile danturii coroanei 8.

Angrenarea este complet efectuata atunci cind pirghia basculanta cu pinionul 6 a ajuns la capatul cursei. Pozitia "cuplat" si "decuplat" a virorului este semnalizata in camera de comanda prin intermediul microcontactorului 18. Actionarea dispozitivului de rotire cu "roata libera" se face cu ajutorul presiunii uleiului de ungere admis deasupra pistonului 15, care se deplaseaza in cilindru comprimind resortul 16.

Ungerea lagarelor si pieselor in miscare ale virorului se face cu ulei din circuitul de ungere al turbinei.

Rotorul motorului virorului are posibilitatea de actionare manuala a arborelui turbinei prin intermediul unui cap patrat (19) si o manivela.

Dupa pornirea electromotorului virorului, vana electromagnetica de pe circuitul de ulei inchide admisia uleiului de ungere si ca urmare a actiunii resortului 10, pistonul 9 se deplaseaza deschizind scurgerea uleiului de deasupra pistonului 11 si 15. Angrenajul ramine cuplat ca urmare a sensului fortei datorita cuplului motor.

Pe circuitul de intrare a uleiului sub presiune la pistonul servomotorului este montat un presostat care nu permite armarea VIR si admisia aburului in turbina daca presiunea uleiului nu este zero. In acest fel nu este posibil a lansa turbina in rotatie fara a suprima forta care obliga angrenajul sa ramina cuplat.

La admisia aburului in turbina, turatia rotorului turbinei incepe sa creasca, iar sensul fortelor dintre dintii in angrenare se inverseaza.

In acest fel pinionul poz.6 este expulzat din angrenarea cu coroana 8, iar pistonul 11 este adus in pozitia superioara de resortul 12 si zavorit cu tija pistonului 9. Virorul se gaseste in acest moment in starea complet decuplata si repunerea sa in functiune nu este posibila decit dupa oprirea completa din turatie a axului turbinei.

Modul de functionare a virorului la pornirea si oprirea sa

1. Rotoarele turboagregatului sint in pozitie de repaos (n=0). Pompa de ulei de ungere este in functiune, iar presiunea uleiului de ungere este mai mare de 1,35 ata (1,3243 bar abs.). Virorul este decuplat. Pistonul servomotorului hidraulic clichetat mecanic in pozitia limita superioara.

Admisia uleiului de ungere pentru actionarea servomotorului este inchisa (electrovana de ulei scoasa de sub tensiune). Lampa de semnalizare "viror decuplat" lumineaza.

Se pornesc pompele de ridicare rotoare. Daca se realizeaza presiunea uleiului de ridicare la toate lagarele, rotoarele turbinei se ridica, dind posibilitate usoara de pornire a motorului virorului.

3. Se da comanda la electrovana de ulei pentru admisia uleiului de actionare a servomotorului de cuplare a virorului. Pistonul servomotorului este eliberat de tija supapei de zavorire si coboara aducind pinionul de atac in pozitia angrenare cu coroana dintata de pe rotorul turbinei. Se aprinde lampa de semnalizare "viror cuplat".

Electrovana de ulei cuplare viror este prevazuta cu comenzi manuale la nivelul pupitrului de comanda. Cuplarea electrovanei se poate efectua numai in prezenta semnalului de permisie format daca turatia n_TA< 2 rot/min. Electrovana de ulei cuplare viror se decupleaza automat daca toate pompele de ridicare rotor sunt oprite.

4. Motorul virorului turbinei este prevazut cu comenzi manuale de pornire si oprire la nivelul pupitrului de comanda din CCT. Pornirea se poate efectua numai in prezenta semnalului de permisie format la indeplinirea urmatoarelor conditii:

- toate pompele de ridicare rotoare pornite;

- bratul de cuplare cuplat (temporizare 30 sec.)

Se da comanda de pornire a electromotorului virorului si se urmareste amperajul absorbit de motor si accelerarea rotoarelor turbinei pina la turatia 40 rot/min.

Daca dupa cinci secunde de la anclansarea electromotorului virorului turatia rotoarelor turbinei ramine zero sau daca dupa pornire presiunea uleiului de ungere p< 1,35 bar se comanda automat declansarea electromotorului virorului prin protectie.

5. Pompele de ridicare rotoare se opresc la 60 secunde dupa pornirea motorului virorului daca turatia rotoarelor turbinei este n > 35 rot/min.

6. Se da comanda la electrovana de ulei pentru inchiderea admisiei uleiului la pistonul servomotorului hidraulic.Presostatul de pe circuitul de ulei urmareste scaderea presiunii uleiului; daca presiunea este zero, da impuls pentru permisie de armare a VIR si lansare a turbinei.

7. La admisia aburului in turbina, in momentul in care turatia rotoarelor turbinei este mai mare decit turatia pinionului de atac, acesta iese din starea de angrenare, iar pistonul servomotorului este adus in pozitia limita superioara si zavorit. Se va aprinde lampa de semnalizare "viror decuplat".

Dupa decuplarea virorului, se opreste automat electromotorul de antrenare.

8. Repunerea virorului in functiune nu este posibila decit dupa o noua oprire a turbinei (n = 0). La scaderea turatiei rotoarelor turbinei sub 35 rot/min sint puse in functiune automat pompele de ridicare rotoare. Oprirea virorului este interzisa dupa declansarea turbinei (toate VIR-urile inchise) daca temperatura CIP>150⁰C. In continuare operatiile de cuplare si pornire a virorului se vor desfasura conform celor aratate mai inainte.

10 Izolatia termica a turbinei

Pentru a pastra o uniformitate termica a partilor calde ale turbinei si pentru a preveni raciri periculoase care sa dauneze bunei functionari, instalatiile calde ale turbinei sint imbracate in izolatie termica. Grosimea izolatiei este variabila in functie de temperatura si de masa pieselor ce se acopera.

Se izoleaza termic urmatoarele parti ale turbinei:

- carcasele exterioare IP si MP;

- conductele de abur de admisie in CIP si CMP;

- ventilele de inchidere rapida IP si MP;

- ventilele de reglare IP si MP;

- conductele de legatura CMP-CJP.

Corpurile de IP si MP sint acoperite cu capote din tabla, a caror forma a fost aleasa incit sa dea turbinei un aspect arhitectural armonios.

In situatia unei izolatii termice bune a corpurilor IP si MP ale turbinei, racirea naturala a CIP si CMP in urma unei declansari de la sarcina se va face conform diagramelor din fig.23.